O bancă-cheie a statului român sprijină Lukoil, firmă cu sechestru pe conturi & controlată de Moscova. Ce se schimbă după sancțiunile SUA?

Pentru început, câteva cifre.

Lukoil România este a treia cea mai mare companie care vinde carburant în România după cifra de afaceri și a doua după numărul de benzinării: peste 300.

Dacă toate ar alimenta aceeași cantitate de benzină sau motorină, una din șase mașini din România și-ar face plinul de la Lukoil.

Doar OMV Petrom are mai multe stații de carburant decât Lukoil – peste 550, podiumul fiind completat de Rompetrol (în jur de 200).

Lukoil a avut în 2024 venituri de aproape 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de dolari).

Iar avuția companiei a crescut în 2024.

Compania a declarat la Finanțe active circulante (clădiri, terenuri, mașini) de 1,8 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2023, și stocuri de 1,2 miliarde de lei – de patru ori mai mari decât în anul precedent.

Pentru prima dată în ultimii șapte ani, Lukoil nu a plătit impozit pe venit statului pentru că a încheiat 2024, conform propriilor raportări, cu datorii.

Dacă în 2022 a declarat profit de 280 de milioane de lei și în 2023, de 414 milioane – în 2024 firma a transmis Finanțelor că a încheiat anul cu o pierdere de 145 de milioane de lei.

E singura companie de profil din top 10 care nu a declarat, pentru anul trecut, profit.

Dacă ne uităm cu atenție în contabilitatea (declarată oficial) a firmei Lukoil România: încasările din 2024 (12 miliarde de lei) au fost ceva mai mici decât cele din 2022 (când au fost de peste 13 miliarde de lei) – anul invaziei Rusiei din Ucraina – însă duble față de 2020 (6 miliarde de lei).

Să trecem la context.

Înființată în 1998, Lukoil România este controlată în prezent de compania elvețiană Litasco SA, o companie petrolieră care activează în Europa, Africa și America – unde se ocupă de comerț cu petrol, rafinarea acestuia și vânzarea de carburant.

Rafinăria Lukoil este la Ploiești și e controlată de o altă companie – Petrotel Lukoil – care este inculpată în România într-un dosar penal în care prejudiciul inițial a fost calculat la peste 2 miliarde de lei. Vom reveni la acest subiect.

Proprietara celor două firme Lukoil din România, Litasco, este controlată de compania rusească PJSC LUKOIL, cu sediul la Moscova, companie listată la bursa din capitala Rusiei.

Indirect, astfel – benzinăriile și rafinăria Lukoil din România sunt controlate de compania rusă.

Pe lista companiilor sancționate de SUA pe 22 octombrie se află PJSC LUKOIL și mai multe firme din acest conglomerat, precum și mai multe companii din grupul Rosneft – companie stat rusească (nu este prezentă în România).

Mai multe firme din grupul Lukoil au fost puse pe lista de sancțiuni a SUA.

Europa Liberă a solicitat de la Lukoil România un punct de vedere cu privire la posibilul efect al sancțiunilor impuse de SUA și Marea Britanie.

Vom publica răspunsul când îl vom primi.

Potrivit unor surse guvernamentale, după ce Rusia a declanșat, în februarie 2022, războiul din Ucraina, Lukoil ar fi luat în calcul să vândă rafinăria din România, însă tranzacția nu a mai avut loc.

Îți mai recomandăm SUA impun sancțiuni „substanțiale” companiilor petroliere ruse. Medvedev: Pașii lui Trump echivalează cu un act de război împotriva Rusiei

E ceea ce ar trebui să se întâmple acum, după sancțiunile anunțate de SUA – crede secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

El a declarat pentru Europa Liberă că, în funcție de interpretările juridice și decizia Comisiei Europene pe acest subiect, „nu ar mai trebui să mai avem Lukoil în România”.

„Fie ar trebui să își vândă operațiunile, fie ar trebui să se supună sancțiunilor și, atunci, toți cumpărătorii, toți clienții, toate băncile care sunt în legătură directă cu compania ar putea să aibă de suferit”, afirmă Bușoi.

Contractele cu Banca Exim

După declarațiile dure la adresa Lukoil pe care oficialii statului român le făceau imediat după invazia Rusiei din Ucraina, atitudinea Bucureștiului față de compania controlată de la Moscova s-a schimbat.

Atât de mult încât, în 2023 și 2024, Exim Banca Românescă – unitate bancară controlată de statul român prin Ministerul Finanțelor – a încheiat cel puțin două contracte cu cele două companii din grupul Lukoil.

Pe 28 august 2023, de pildă, Exim Banca Românescă a semnat cu Lukoil România „Contractul de credit pentru plafon multiprodus monocompanie nr. 1389-DCM/28.08.2023”, prin care banca românească de stat a pus la dispoziția Lukoil România posibilitatea de a folosi diferite produse financiare (linii de credit, overdraft, scrisori de garanție, credite pe obiect etc.), în limita a 20 de milioane de dolari.

Potrivit avizelor de garantare ale contractului respectiv, consultate de Europa Liberă, Exim Banca Românescă a înregistrat, ulterior – ultima oară pe 22 august 2025 – mai multe ipoteci pe conturile Lukoil de la Exim Bank.

Îți mai recomandăm Corpul de control al premierului verifică cum a obținut combinatul Liberty Galați credite de 292 milioane de euro de la banca de stat

Și Petrotel Lukoil SA, care controlează rafinăria de la Ploiești, a semnat un contract similar cu banca deținută în proporție de 98,86% de Ministerul de Finanțe din România.

Prin contractul de credit pentru plafon multiprodus monocompanie cu numărul 1456-DCM din data de 05.03.2024, „Exim Banca Românească S.A. a acordat împrumutatului un plafon multiprodus în valoare de 50.000.000 RON (aprox. 11,3 milioane de dolari - n.r.)”.

Și acesta a fost garantat prin ipoteci puse pe conturile companiei, reiese din datele de la Registrul Național de Publicitate Mobiliară.

Iată unul dintre avize, așa cum apare în registru:

Europa Liberă a solicitat joi, 23 octombrie, un punct de vedere de la Exim Banca Românescă cu privire la contractele dintre instituție și companiile din grupul Lukoil:

„Vă comunicăm că firmele menționate nu figurează în portofoliul de clienți cu credite acordate de Exim Banca Românească”, a fost răspunsul transmis de bancă.

Contactat telefonic ulterior, un reprezentant al Exim Bank a refuzat să ofere detalii suplimentare.

Explicația ca Lukoil „să nu figureze în portofoliul de clienți cu credite” a Exim – așa cum ne-a răspuns compania românească – o putem găsi în definiția produsului:

un plafon multiprodus: înseamnă că, din suma totală aprobată (plafon), compania poate lua diferite produse de creditare, nu doar un singur tip (ex: poate folosi bani atât prin linie de credit, cât și overdraft, credite pe obiect, garantare etc.).

În trecut, Exim Banca Românescă a transmis mai multe comunicate publice în care a dezvăluit că a acordat astfel de produse bancare.

În termeni strict bancari, un „plafon multiprodus” nu este un credit. Este, însă, un produs care permite accesarea unei linii de credit până la suma aprobată prin contract sau – ceea ce se întâmplă adesea în relația companii-bănci – emiterea unor scrisori de garanție care permit împrumutatului să obțină finanțări la alte bănci.

*Actualizare 27 octombrie, ora 18:00. După publicarea acestui articol, Departamentul Comunicare Corporativă a Exim Banca Românească a revenit cu următoarele mențiuni:
- „Exim Banca Românească reconfirmă informațiile furnizate anterior potrivit cărora banca nu a acordat niciun credit companiilor menționate.
- Informațiile publice din Registrul Național de Publicitate Mobiliară, menționate în articol, se referă la acordarea unui plafon exclusiv pentru emiterea de scrisori de garanție bancară și acreditive, garantat integral cu cash colateral, acestea reprezentând expuneri extrabilanțiere care nu presupun punerea la dispoziție de fonduri din partea băncii”.

Secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi crede că, atât timp cât Rusia continuă războiul din Ucraina, „mai ales instituțiile de stat ar trebui să se abțină să aibă relații foarte strânse cu companiile din Rusia”.

Dosar penal împotriva foștilor șefi de la Lukoil

La fix o săptămână după ce șefii de la Exim Banca Românescă au pus pe hârtie ultimele semnături pentru contractul de plafon de 50 de milioane de lei acordat Petrotel Lukoil, compania petrolieră era citată la tribunal.

Era 12 martie 2024, iar un complet de la Tribunalul Prahova se constituia pentru a analiza o expertiză cerută într-un dosar penal în care Petrotel Lukoil este inculpată oficial pentru „infracţiuni la legea societăţilor comerciale”.

Procesul în care Petrotel Lukoil e inculpată este în curs încă din 2016 și vizează posibila folosire ilegală a unor credite de către Petrotel Lukoil – prin foști membri din conducerea sa – în complicitate cu o altă companie din grup, Lukoil Europe Holdings Bv. Olanda.

Este vorba de compania care a deținut Lukoil România între 2016 și 2020, înainte de a o ceda către o altă companie din grup și, mai departe, în 2021, către Litasco – actualul proprietar.

Europa Liberă a descoperit – consultând mai multe documente judiciare – că atunci când Exim Banca Românescă aproba plafonul de 50 de milioane de lei pentru Petrotel Lukoil, această companie avea sechestru asigurator pus de justiție pe alte patru conturi bancare, toate deschise în Olanda.

Potrivit unor surse oficiale, este vorba de două conturi deschise la Royal Bank of Scotland și ABN Amro Banking.

Valoarea sechestrului: 642.285.263,48 de euro.

Din documentele judiciare pe care le-am consultat nu reiese dacă Petrotel Lukoil are efectiv în cele patru conturi această sumă, însă justiția română a dispus sechestru atât pe valoarea contului, cât și pe sumele care se vor vira pe viitor, până la concurența sumei menționate.

Acest sechestru este în vigoare și în prezent. În aprilie 2025, Petrotel Lukoil și compania-soră din Olanda au cerut ridicarea măsurilor asiguratorii din dosar, însă Curtea de Apel Ploiești a decis, pe 7 mai 2025, să mențină măsura.

În ceea ce privește procesul penal efectiv – îl găsim afișat pe portalul instanțelor de judecată cu numărul 456/105/2016**.

Acele steluțe (*) înseamnă că dosarul este la a doua rejudecare.

Procesul Lukoil e unul dintre cele mai vechi de pe rolul instanțelor românești. E și unul cu cele mai mari prejudicii stabilite vreodată de un procuror: peste 2 miliarde de lei, deși acuzațiile sunt foarte încâlcite din punct de vedere juridic.

Petrotel Lukoil este efectiv inculpată – adică acuzată în dosar – pentru acțiuni comise de foști reprezentanți ai săi, care sunt acuzați că au folosit cu rea credință bunurile și creditele companiei pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings Bv. Olanda.

Printre altele, șefii Lukoil din perioada 2011-2014 ar fi plătit sume enorme de bani – unele obținute prin credite contractate în România – către compania din Olanda, în dreptul unor datorii fictive.

Procurorii mai spun că, pe lângă transferurile pentru împrumuturi fictive, șefii Lukoil de la acea vreme ar fi încheiat și „contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

Potrivit legilor, când o companie declară pierderi, aceasta nu plătește impozit pe profitul net. În 2013 și 2014, ca și anul trecut, Lukoil a declarat pierderi la ANAF. Și atunci, ca și acum, acest impozit era de 16%.

În procesul în care Lukoil este inculpată, pe lista acuzaților se mai află foști cinci șefi ai companiei – mai mulți de origine rusă.

Compania românească este acuzată de spălare a banilor constând în aceea „că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu intenţie, împreună cu coinculpaţii [...] administratori şi membrii ai consiliului de administraţie al societăţii, au dispus transferarea de sume de bani cunoscând că sumele de bani provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea credinţă a creditului societăţii, săvârşite de către inculpaţii”.

Prejudiciul efectiv imputat companiei este de 640 de milioane de euro.

De menționat că, în două rânduri, Tribunalul Prahova i-a achitat pe toți inculpații din acest dosar, însă Curtea de Apel Ploiești a întors decizia.

În prezent, judecata se face pe fond, iar unele fapte imputate inculpaților sunt deja prescrise.

De exemplu, infracțiunea de spălare de bani imputată Petrotel Lukoil este prevăzută cu închisoare de la 3 la 10 ani, conform art. 29 din Legea spălării banilor.

Potrivit Codului de procedură penală, pentru infracțiunile cu o pedeapsa maximă de 10 ani, termenul de prescripție este de opt ani.

Acuzațiile aduse companiei Petrotel Lukoil sunt din perioada 2011-2014 și, conform actualei jurisprudențe a Curții Constituționale, faptele sunt prescrise.

Decizia judecătorilor de la Prahova rămâne însă importantă din perspectiva prejudiciilor, care pot fi confirmate de judecători chiar și în cazul în care fapta penală este prescrisă.

Petrotel Lukoil este reprezentată în procesul de la Ploiești de casa de avocatură Băncilă & Diaconu & Asociații, potrivit portalului instanțelor de judecată.

Europa Liberă a solicitat în scris un punct de vedere de la casa de avocatură despre poziția Lukoil din acest proces. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.

Ce s-a întâmplat cu Lukoil în România după invazia Rusiei din Ucraina

În februarie 2022, când Rusia își trimitea tancurile spre Kiev și capitalele occidentale se temeau că rușii vor cuceri orașul în câteva zile, Lukoil era una dintre cele mai importante firme care făceau afaceri cu statul român.

Compania vindea carburant către unele dintre cele mai importante instituții ale statului român – printre care Poliția, Pompierii sau Parlamentul.

Publicația Context.ro a estimat că, între 2016 și 2024, valoarea totală a contractelor dintre Lukoil și diferite instituții ale statului român ar fi fost de peste 250 de milioane de euro.

După invazia Ucrainei de către Rusia, Lukoil a început să fie ignorată în licitațiile publice cu sume mari de bani – reiese din datele publicate pe portalul electronic de licitații, consultate de Europa Liberă.

În privința achizițiilor de carburant, procedura e un pic diferită față de alte tipuri de licitații. De regulă, instituțiile încheie ceea ce se cheamă contract-cadru, în care se stabilesc prețul și cantitatea maximă ce poate fi vândută de o companie. Achiziția propriu-zisă se face pe baza unui contract subsecvent.

Îți mai recomandăm Giganții petrolieri ai Rusiei, sancționați de SUA. Când și cum va fi afectată mașina de război rusească

Cele mai multe instituții din România au dus la sfârșit contractele încheiate înainte de invazie, după care au ignorat Lukoil.

Nu toate.

Anul acesta, de pildă, Universitatea București a atribuit un contract de 302.000 de lei către Lukoil pentru carburant. În iulie, la fel a făcut și Consiliul Județean Tulcea, care a încheiat un contract în valoarea de aproximativ 800.000 de lei.

Iar polițiștii locali din Galați circulă cu mașini care alimentează tot de la Lukoil. 900.000 de lei a alocat în vară Poliția Locală din Galați pentru benzina și motorină de la Lukoil.

Exemplele pot continua.

Pe lângă licitații, sute de instituții publice din România – de la primării la diferite instituții centrale – continuă să facă achiziții directe de la Lukoil.

Europa Liberă a identificat în sistemul electronic de licitații publice cel puțin 200 de astfel de instituții, care au plătit din 2022 până în prezent sume de la câteva sute de lei până la zeci de mii de lei pentru a alimenta de la Lukoil.

Suma totală: peste 30 de milioane de lei (6 milioane de euro).

De menționat că, deși instituțiile publice au evitat Lukoil în licitațiile cu sume mari de bani, nu a existat niciodată vreo interdicție legală pentru vreo instituție de a alimenta de la Lukoil.

Asta deși autoritățile române spuneau, în februarie 2022, că iau în calcul acest lucru.

Îți mai recomandăm Unde dai și unde crapă sau ce ar face Republica Moldova fără Lukoil

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.