Liderii G7 nu au reușit să ajungă la poziții comune în chestiuni esențiale, precum războiul din Ucraina sau acordurile comerciale

Fotografie de grup a liderilor participanți la summitul G7 din Canada.

Liderii Grupului celor Șapte (G7), cu excepția președintelui american Donald Trump, care a părăsit mai devreme summit-ul din Canada, au discutat despre războiul din Ucraina și conflictul Israel-Iran, dar nu au reușit să ajungă la acorduri ambițioase pe aceste teme sau în alte chestiuni globale majore.

Liderii G7 (Italia, SUA, Franța, Germania, Marea Britanie, Canada și Japonia) au promis să combată politicile protecționiste care ar putea afecta accesul global la minerale critice și să limiteze impactul negativ al inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă și mediului, dar nu au emis un comunicat comun privind Ucraina.

În absența lui Trump, ceilalți șase lideri au dedicat o sesiune extinsă Ucrainei și au avut întâlniri individuale cu Zelenski, pe care l-au asigurat de sprijinul lor. Premierul canadian, Mark Carney, a anunțat un pachet de sprijin militar de 2 miliarde de dolari canadieni (1,47 miliarde USD) pentru Ucraina, care inclusde drone și elicoptere, și a impus noi sancțiuni economice împotriva Rusiei, exprimând „sprijinul neclintit pentru o Ucraină sigură și suverană”.

Anterior, Donald Trump a declarat că războiul din Ucraina nu ar fi avut loc dacă G7 nu l-ar fi exclus pe Vladimir Putin din organizație în 2014, după anexarea Crimeei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat G7, spunând că arată „foarte palid și destul de inutil” comparativ cu formate precum G20.

La sesiunile finale de marți, premierul canadian și omologii săi din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia au fost însoțiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de șeful NATO, Mark Rutte.

Conflictul Israel-Iran și apeluri la dezescaladare

Summit-ul a fost umbrit de intensificarea conflictului militar dintre Israel și Iran, după ce Israelul a lansat o campanie de bombardamente aeriene, iar Iranul a ripostat cu rachete și drone.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat împotriva ideii de a provoca o schimbare de regim politic în Iran prin forță.

„Cea mai mare greșeală ar fi să urmărim schimbarea regimului în Iran prin mijloace militare, deoarece asta ar duce la haos”, a declarat liderul francez.

Înainte de plecare, Trump și ceilalți lideri au emis o declarație comună, în care se afirmă că Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară” și care cere „dezescaladarea ostilităților în Orientul Mijlociu, inclusiv un armistițiu în Gaza”.

Președintele francez Emmanuel Macron a lăudat eforturile premierului canadian Mark Carney de a păstra unitatea G7, în contextul în care organizația se confruntă cu divergențe importante de viziune.

„Nu ar trebui să cerem președinției canadiene să rezolve toate problemele lumii astăzi. Ar fi nedrept”, a spus Macron.

Îți mai recomandăm Conflictul Israel-Iran. Sediul agenției iraniene de securitate internă, bombardat. Teheran: Dacă SUA se implică direct, Iranul va răspunde

Tensiuni comerciale și tarifele lui Trump

Summit-ul a fost marcat de discuții tensionate privind politica comercială a lui Trump, care a impus tarife de 50% pe oțel și aluminiu, 25% pe automobile și un tarif de 10% pe importurile din majoritatea țărilor, cu posibilitatea de a crește aceste taxe după 9 iulie.

Trump a semnat un cadru comercial cu premierul britanic Keir Starmer, dar a criticat Uniunea Europeană, spunând că nu oferă un „acord echitabil”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că speră că se va ajunge la o soluție negociată.

Principalele puncte de divergență în negocierile comerciale SUA - UE sunt tarifele vamale suplimentare de 25% menținute de SUA pentru oțel, aluminiu și automobile din UE.

De asemenea, SUA solicită UE să elimine sau să modifice standardele de siguranță alimentară, taxa pe valoarea adăugată și taxele digitale, considerate de Washington bariere netarifare. UE susține că aceste reglementări nu sunt negociabile.

SUA vrea reducerea deficitului comercial cu UE, care a fost de aproape 200 miliarde euro în 2024. Washingtonul cere concesii suplimentare, inclusiv achiziții sporite de produse americane precum soia, carne de vită și gaze naturale lichefiate.

De asemenea, la summitul G7, premierul Japonez, Shigeru Ishiba, a declarat că țara sa nu a ajuns la un acord tarifar cuprinzător cu Statele Unite, deoarece persistă dezacorduri între cele două părți.

Ishiba a subliniat la o conferință de presă că un acord comercial care să aducă beneficii ambelor țări este foarte important, dar acesta trebuie să protejeze în același timp interesele naționale ale Japoniei.

Îți mai recomandăm Summit G7. Războaiele şi tarifele impuse de Donald Trump, pe agenda întâlnirii din Canada

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.