Studiul, comandat de postul de televiziune ZDF, a arătat joi că 90% dintre respondenții din fosta Germanie de Est socialistă și 92% din fosta Germanie de Vest consideră că reunificarea țării a fost o decizie corectă.
Cu toate acestea, aproximativ 57% dintre cetățenii din regiunile estice și 47% din regiunile vestice consideră că problemele reunificării sunt în mare parte nerezolvate.
Sondajul scoate la iveală diferențe mari în modul în care germanii au trăit procesul de reunificare în urma căderii Zidului Berlinului.
Dintre locuitorii fostei Germanii de Est, susținută de Uniunea Sovietică, 62% dintre respondenți au declarat că reunificarea a avut efecte pozitive asupra vieții lor, în timp ce 26% nu au observat aproape niciun impact și 9% au constatat consecințe negative.
O secțiune din Zidul Berlinului păstrată ca aducere aminte, într-o fotografie din 2024.
În schimb, 64% dintre respondenții din fosta parte de vest – care includea Berlinul de Vest și statul sudic Bavaria – au declarat că reunificarea nu le-a afectat viața, în timp ce 29% au resimțit efecte pozitive și doar 3% au observat aspecte negative.
Pe 3 octombrie 1990, statele care alcătuiau Germania de Est au fost integrate în Republica Federală Germania – denumirea oficială a Germaniei de Vest – punând capăt lungii diviziuni a națiunii germane după al Doilea Război Mondial.
Data este o sărbătoare națională cunoscută sub numele de Ziua Unității Germane.
35 de ani de la reunificarea Germaniei. Fotografii ale Berlinului din vremea împărțirii Europei între dictatură și libertate
Dar, decenii mai târziu, consecințele reunificării sunt încă puternic contestate, discrepanțele dintre regiunile estice și vestice fiind evidențiate de rezultatele alegerilor parlamentare din februarie.
În timpul manifestărilor pentru marcarea celei de-a 35-a aniversări, președintele francez Emmanuel Macron este așteptat să țină un discurs la o ceremonie vineri, alături de cancelarul german Friedrich Merz, în statul Saarland, din vestul țării.
Interes pentru dosarele Stasi
Zeci de mii de germani continuă să consulte dosarele lor de la Stasi, fosta agenție de securitate a statului est-german, informa în ajunul Zilei Unității agenția dpa. Arhivele Federale au primit 16.213 cereri de la cetățeni pentru acces la dosare în prima jumătate a anului 2025, a declarat joi un purtător de cuvânt.
În 2024 au fost înregistrate aproximativ 28.571 de cereri.
„Arhiva documentelor Stasi și alte documente privind fosta Germanie de Est din Arhivele Federale sunt mărturia represiunii asupra populației și a încălcării libertății presei și a libertății de opinie într-o dictatură”, a declarat președintele arhivei, Michael Hollmann.
Potrivit Arhivelor Federale, au fost înregistrate peste 7,5 milioane de cereri de acces la dosarele Stasi de la deschiderea acestora în 1990, după căderea Zidului Berlinului.
Expoziție cu pancarte purtate de demonstranții est-germani în toamna anului 1989, când s-a cerut democratizare și reunificare. Imagine din noiembrie 2024.
Aproape 3,5 milioane de cereri au provenit de la membri ai publicului, iar mass-media, mediul academic și autoritățile pot, de asemenea, solicită accesul la aceste documente.
Conform statisticilor, cel mai mare număr de cereri a fost înregistrat în 2019, cu 56.526 de cereri.
Documentele fac parte din Arhivele Federale din iunie 2021, după dizolvarea Oficiului independent de înregistrări Stasi, care a funcționat trei decenii.
Printre milioanele de documente se află dosare privind spionajul în masă al populației de către Stasi, precum și fotografii și înregistrări audio.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.