Decretul publicat recent solicită privatizarea accelerată a proprietăților statului, în vederea asigurării capacității de apărare a Rusiei.
Totodată, textul face și o referință directă la „acțiunile ostile” ale Statelor Unite și ale altor țări și organizații aliniate acestora, care urmăresc impunerea de „măsuri restrictive împotriva cetățenilor Federației Ruse și a persoanelor juridice ruse”.
Decretul prezintă o procedură specială pentru înregistrarea, vânzarea și transferul de active, inclusiv un calendar accelerat, și desemnează PSB Bank (fosta Promsvyazbank) ca singurul organizator al vânzărilor de proprietăți.
Putin a semnat decretul ca un aparent răspuns la intenția UE de a oferi Kievului un împrumut de miliarde de dolari, finanțat din activele rusești înghețate în țările blocului comunitar, de când Moscova a invadat Ucraina, în urmă cu mai bine de trei ani.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat ideea unui „împrumut de reparații” în discursul său anual de politică generală adresat Parlamentului European luna trecută.
Oficialii europeni au analizat diverse modalități de a acoperi o parte cât mai mare din costurile finanțării eforturilor de apărare ale Ucrainei, având în vedere că Statele Unite au sugerat că nu vor mai fi dispuse să finanțeze mult timp apărarea Ucrainei.
Ursula von der Leyen și-a prezentat argumentele în fața liderilor UE, cu ocazia summitului informal de la Copenhaga din 1 octombrie, la care a participat și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Miniștrii de finanțe din blocul comunitar urmau să analizeze în detaliu acest plan la o reuniune de la Luxemburg, săptămâna aceasta.
Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul unei sesiuni de lucru de la cel de-al 7-lea summit al Comunității Politice Europene (EPC) la Bella Center din Copenhaga, Danemarca, pe 2 octombrie 2025.
Deși detaliile împrumutului pentru reparații nu au fost încă stabilite, câteva aspecte generale sunt clare.
Activele rusești – care au fost blocate de la invazia pe scară largă a Moscovei în 2022 – ar fi folosite ca garanții pentru emisia de obligațiuni.
Veniturile obținute din emisiunea de obligațiuni ar fi alocate apoi pentru reconstrucția Ucrainei, sub forma unui împrumut de reparații.
Ucraina ar trebui să ramburseze banii numai după ce Rusia va plăti daunele de război, conform unei rezoluții a Adunării Generale a ONU.
Astfel, activele rusești ar urma să fie deblocate după ce Ucraina va rambursa împrumutul de reparații către UE în contul deținătorilor de obligațiuni.
Dacă acest plan va fi pus în aplicare, Ucraina ar putea primi între 170 și 180 de miliarde de euro în tranșe, în perioada 2026-2027, potrivit unui document de lucru pus la dispoziția statelor membre UE de către Comisie și consultat de RFE/RL.
„Răspunsul simetric” al Kremlinului
Kremlinul a calificat inițiativa europeană drept „confiscare” și a amenințat cu un „răspuns simetric”.
Cu toate acestea, există diferențe fundamentale între planul UE de acordare a unor împrumuturi pentru reparații și confiscarea activelor companiilor europene, care continuă să își desfășoare activitatea în Rusia, și privatizarea imediată a acestora.
În timp ce măsura europeană nu implică naționalizarea niciunui activ federal al Rusiei, decretul lui Putin pare să vizeze naționalizarea proprietăților companiilor private.
Se estimează că în Rusia operează aproximativ 800 de companii din Europa de Vest. Câteva dintre acestea sunt menționate în decret, cum ar fi filialele rusești ale Raiffeisen Bank International din Austria, UniCredit din Italia și ale producătorul german de ciocolată Ritter Sport.
Autoritățile de reglementare europene au îndemnat Raiffeisen să iasă de pe piața rusă începând cu 2022, dar banca a ezitat să renunțe la profiturile suplimentare de care s-a bucurat până de curând ca instituție financiară cu monopol aproape total, capabilă să efectueze plăți din Rusia către Europa.
De asemenea, banca a ezitat să renunțe la posibilitatea de a-și amortiza filiala rusă ca pierdere.
O vânzare inițiată de bancă este exclusă din cauza condițiilor în care străinii pot dispune de activele lor rusești. Un alt decret semnat de Putin impune o reducere de 50% a activelor și o contribuție obligatorie de 10% la bugetul rus pentru asemenea situații.
În plus, perspectivele de redresare a finanțelor șubrede prin privatizarea accelerată a activelor confiscate ale companiilor străine sunt discutabile din punct de vedere juridic.
Activele confiscate ar fi „toxice”, iar foștii proprietari ar putea să-i aducă pe noii proprietari în fața instanțelor. Astfel, ar fi dificil să se găsească cumpărători, chiar dacă activele ar fi vândute la un preț derizoriu.
Îți mai recomandăm UE pregătește restricționarea călătoriilor diplomaților ruși, pe fondul înmulțirii acțiunilor de spionajEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.