Ședința va avea loc joi, 25 septembrie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni, transmite Administrația Prezidențială.
Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
- Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
- Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.
În aceeași ședință „vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, arată sursa citată.
La ultima ingerință rusească cu drone în spațiul aerian românesc, autoritățile nu au anunțat clar motivul pentru care piloții avioanelor de vânătoare trimise să o doboare au decis să nu deschidă focul.
Din luna mai 2025, Armata Română are la îndemână o nouă lege care, teoretic, permite doborârea avioanelor fără pilot care intră ilegal în spațiul aerian al țării.
Este vorba despre Legea 73 din 19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național.
Aceasta a fost adoptată la mai bine de trei ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina și după ce partidele Alianța pentru Unirea Românilor, S.O.S. și Partidul Oamenilor Tineri au atacat la Curtea Constituțională actul normativ.
Pentru ca militarii să poată doborî un avion sau o dronă care violează spațiul aerian, mai era însă nevoie de două acte normative.
Primul act normativ secundar legii se referă la doborârea avioanelor pilotate uman, cu pilot la bord, și e încă nefinalizat.
Al doilea act normativ, cel care înlesnește doborârea dronelor care violează spațiul aerian național, a fost emis în iulie. E vorba despre un ordin de ministru (al Apărării).
Miercurea trecută, avioane de vânătoare NATO au doborât mai multe drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine.
A fost pentru prima dată când NATO a tras focuri de armă de la începutul războiului din Ucraina. Alianța militară a denunțat Moscova pentru comportament „absolut periculos”.
Sâmbătă, spațiul aerian al României a fost încălcat de o dronă rusească, determinând Bucureștiul să trimită avioane de vânătoare.
Cele două avioane F-16 au fost aproape să doboare drona, dar piloții au decis să nu deschidă focul după ce au evaluat riscurile colaterale.
Ministrul român de externe l-a convocat pe ambasadorul rus în țară, Vladimir Lipaev, cu privire la incident, potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu.
Duminică, ministrul a venit cu lămuriri:
„Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii”, a explicat ministrul.
În schimb, despre legislația secundară care mai trebuie avizată pentru doborârea mai rapidă a avioanelor cu pilot la bord care violează spațiul aerian al României, ministrul Apărării a dat detalii într-o postare pe contul său de Facebook:
„Normele/procedurile care stabilesc lanțul de comandă pentru doborârea aeronavelor CU PILOT au fost lucrate peste vară, acum sunt pe masa CSAT și vor fi aprobate în prima ședință.
Până atunci, aprobarea o dă, ca și până acum, ministrul sau un împuternicit de pe lanțul de comandă, atunci când ministrul dispune asta, temporar.
Rusia ne-a provocat și o să continue să ne provoace și să ne testeze reacția. Răspunsul nostru și al aliaților va fi ferm de fiecare dată”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Ce prevede legea privind controlul utilizării spațiului aerian național
Modul de acțiune împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național
Articolul 20
„Împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național pot fi luate măsuri adaptate în funcție de categoria aeronavei fără pilot la bord și de nivelul riscurilor și amenințărilor la adresa valorilor prevăzute la art. 1.
(Articolul 1 se referă la prevenirea și contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, a vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului).
Articolul 21
(1) Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) sunt luate cu mijloace adecvate, dintre cele utilizate pentru măsurile prevăzute la art. 16 (care se referă la survolarea ilegală de către un avion cu pilot) și 22, în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și, ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național.
Articolul 22 al legii prevede că împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord care desfășoară activități de zbor ilegale se pot lua una sau mai multe din următoarele măsuri:
a) noncinetice: detectarea aeronavei fără pilot la bord, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcțiilor de comandă/control sau de comunicații;
b) cinetice: imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot la bord.
Sursa: Legea nr. 73 din 19 mai 2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI