Pe scurt
- România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit.
- Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit.
- La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților.
- Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR.
Patru ani și o lună.
Mai exact – 1.492 de zile a avut România la dispoziție pentru a gândi și pune în aplicare un plan prin care să-și reformeze companiile de stat.
Termenul reprezintă diferența dintre data la care Consiliul Uniunii Europene a votat Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) – 28 octombrie 2021 și cea până la care Bucureștiul ar fi trebuit să se asigure că managementul bazat pe performanță devine regulă în toate companiile energetice de stat.
Prin PNRR – un program prin care UE a pus la dispoziția României granturi și împrumuturi de dobânzi avantajoase de 29 de miliarde de lei – au fost stabilite mai multe criterii pe care Bucureștiul și-a asumat că le va îndeplini pentru a primi banii. Așa-zisele „jaloane”.
Unul dintre aceste jaloane este 121 – care prevede, printre altele, reformarea companiilor din energie și al cărui deadline este vineri, 28 noiembrie 2025.
Guvernul a recunoscut în ultimele zile că nu a izbutit să respecte acest jalon. Nu e clar, încă, dacă și ce sumă va pierde România pentru nerespectarea angajamentului.
În timp ce suma totală care depinde de acest jalon este de 227 de milioane de euro, oficialii de la București sunt optimiști că Executivul comunitar nu va opri României întreaga sumă.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat în ultimele zile că România va „salva aproximativ 90%” din această sumă, deși nu există o confirmare de la Bruxelles cu privire la această sumă.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – care se află vineri la Bruxelles – spune și el că evaluarea comisiei pentru acordarea banilor se va face punctual. Nici el nu a lansat însă o sumă.
Istoricul zbuciumat al Jalonului 121
În martie 2025, Comisia Europeană aproba parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din PNRR.
De ce parțial? Pentru că România eșuase până la acea dată să îndeplinească mai multe jaloanele asumate prin PNRR.
Ulterior, în luna iunie, după ce-a făcut calculele, Comisia Europeană a anunțat că suspendă efectiv plata a 869 milioane de euro din a treia cerere de plată din PNRR.
Suspendarea – deci nu anularea – avea ca termen limită data de 28 noiembrie.
Până la această dată – adică până vineri – Guvernul României ar fi trebuit să demonstreze Bruxelles-ului că a îndeplinit trei jaloane din PNRR:
- reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei;
- operaționalizarea Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
- reforma pensiilor speciale.
Principiile de guvernanță corporativă ale OCDE sunt un set de standarde internaționale care vizează îmbunătățirea cadrului legal și de reglementare pentru guvernanța corporativă în cadrul companiilor, inclusiv cele de stat. Acestea au scopul de a ghida investitorii și managementul, de a promova transparența și un tratament echitabil al acționarilor, inclusiv al minoritarilor.
Din cele 869 de milioane de euro, componenta de grant (bani nerambursabili) este de 814 milioane euro şi cea de împrumut la dobânzi avantajoase este de 55 de milioane de euro.
În anunțul privind suspendarea fondurilor, Comisia era cât se poate de explicită: banii au fost suspendați din cauza lipsei de transparență și de competență în numirile de la șefia companiilor energetice de stat și la AMEPIP și din cauza lipsei de reformă în sistemul pensiilor speciale.
În România, oficialii erau însă optimiști.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene de la acea vreme, Marcel Boloș, dădea asigurări că România nu va pierde niciun ban din jalonul 121.
Îți mai recomandăm Ministrul Marcel Boloș: Comisia Europeană suspendă plata a 869 de milioane de euro din PNRR. Ce riscă România dacă nu face reformă fiscalăAMEPIP, bifat
În ceea ce privește stadiul îndeplinirii celor trei jaloane care au termen limită data de 28 noiembrie, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat joi că doar jalonul operaționalizării AMEPIP este îndeplinit.
Asta după ce Guvernul a decis chiar joi ca super-agenția care ar trebui să monitorizeze companiile de stat din România să fie condusă de Anișoara Ulcelușe. Vicepreședinți vor fi Bogdan-Codruț Stănescu și Oana-Mihaela Petrescu. Deciziile au fost publicate în Monitorul Oficial.
Pentru celelalte două jaloane, adică guvernanța corporativă și pensiile speciale ale magistraților, „nu există încă o definitivare, mâine (vineri, n.r.) se va trage linie, mai sunt încă unele lucruri în desfășurare”, a spus Dogioiu cu o zi înainte de expirarea termenului acordat României de Comisie.
Tot joi, adică mult prea târziu pentru a se putea încadra în procedura de asumare a răspunderii în Parlament, Guvernul a primit și avizul consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la legea care reformează sistemul de pensionare a magistraților.
În trecut, Executivul a motivat de mai multe ori că România ar putea pierde 231 de milioane de euro dacă nu adoptă reforma pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Președintele Nicușor Dan, întrebat despre acest subiect, a declarat însă e că „e posibil să avem o oarecare flexibilitate [din partea Comisiei Europene] dacă trecem de nişte etape”.
Bogdan Ivan: 90% din bani vor fi salvați
În ceea ce privește guvernanța corporativă, Dogioiu a recunoscut că „nu mai are cum să fie îndeplinit jalonul”.
Ea a dat exemplul uneia dintre cele mai importante companii controlate de statul român – producătorul și distribuitorul de energie Hidroelectrica – unde procedura de numire a unui nou director general a fost anulată săptămâna aceasta.
De altfel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a trimis joi Corpul de control la Hidroelectrica, după ce Recorder a publicat o investigație care arată că această companie ar fi livrat energie electrică către aproximativ 20 de companii și instituții religioase fără a emite facturi.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a mai spus că nu se ştie deocamdată care ar fi cuantumul pierderilor în bani europeni din cauza neîndeplinirii integrale a celor două jaloane – pensii speciale și guvernanță corporativă, pentru că „nu există încă un calcul, încă se fac calcule din acest punct de vedere”,
Ea a dat asigurări că va fi vorba doar de o „penalizare”, nu de o pierdere integrală a sumei alocate acestor jaloane.
În ultimele zile, ministrul Energiei – în subordinea căruia se află companiile care ar fi trebuit reformate – a declarat în mai multe rânduri că nu va fi vorba de o pierdere integrală a banilor – ci o sancționare a României în funcție de fiecare companie (ne)reformată în parte.
„Estimările mele sunt că am reuşit să salvăm aproximativ 90% din aceşti 227 de milioane de euro care erau pierduţi în luna iunie a acestui an”, a declarat ministrul.
Bogdan Ivan a mai spus că România ar fi trebuit să respecte acest jalon încă din semestrul II al anului 2022.
„În luna iulie, imediat după ce am preluat mandatul, am demarat toate procedurile pe toate aceste companii. Au fost selectate companii care au făcut mai departe procedurile împreună cu AMEPIP şi cu reprezentanţii din comisii”.
Și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care se va afla mâine la Bruxelles pentru a avea ultima discuție înainte de a trimite raportarea la Cererea de Plată 3, a confirmat pentru Europa Liberă că evaluarea comisiei pentru acordarea banilor se va face punctual, cu trimitere la procentele avansate deja de colegul său de guvern.
Îți mai recomandăm Comisia suspendă plățile pentru șase jaloane neîndeplinite din PNRR, printre care pensiile specialeDogioiu a explicat joi că în cazul companiilor din Energie, „11 din 12 au îndeplinit condiţia directoratelor, deci putem considera că o mare parte a fost îndeplinită.”
Cât va costa ce nu este îndeplinit și „nu prea mai are cum, în mod obiectiv, să se îndeplinească, se va trage mâine (vineri) linie”, a spus Ioana Dogioiu.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la reprezentanții Comisiei Europene în România pe acest subiect.
Nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.