O cercetătoare româncă de la Londra vrea să găsească soluția pentru tratarea diabetului prin folosirea „organului pe cip”

Pe 1 iunie, la București, Ioana Eșanu a Ioana a convins juriul concursului Games of Science că știe să comunice pe înțelesul tuturor despre cercetarea ei referitoare la „organul pe cip”. E vorba despre un dispozitiv cu ajutorul căruia studiază cum funcționează vasele de sânge - ea vrea să descopere mecanisme ale diverselor boli, printre care e diabetul.

„La modul general este sună așa un pic SF, dar «organul pe cip» este de fapt un model de laborator sau un model in vitro prin care poți să studiezi un mecanism de boală, să testezi un nou medicament.

Eu folosesc un astfel de organ pe cip specific ca să studiez vasculatura, adică fluxul de sânge în diferite boli, unde complicațiile vasculare sunt foarte frecvente, cum ar fi diabetul, unde mulți pacienți ajung să facă retinopatie diabetică, care ulterior poate duce la orbire”, spune Ioana Eșanu pentru Europa Liberă.

Originară din Iași, Ioana este absolventă a Colegiului Național din Iași.

Originară din Iași, după ce a absolvit Colegiul Național, cercetătoarea a plecat la Londra în 2019, atunci când a fost admisă la Imperial College London.

La Londra, pentru că Imperial College avea un curs de bioinginerie medicală, domeniu pe care dorea să îl studieze.

„În liceu, mi-au plăcut foarte mult biologia, dar și fizica – nu mă simțeam gata să fac medicina pentru că nu voiam să renunț la partea asta de matematică, de inginerie tehnică. Și ingineria medicală mi-a oferit exact ce voiam”, spune Ioana.

Despre „organul pe cip” a aflat în anul III de facultate, la cursul de ingineria țesuturilor, unde profesoara le-a povestit studenților despre cercetările care se fac la Universitatea Harvard pe un organ pe cip, cercetări care simulau un plămân și o inimă pe cip.

La Harvard, cercetătorii foloseau celule de la pacienți - celule din plămâni și celule din inimă - ca să simuleze diferite mecanisme de boală pulmonară sau cardiovasculară.

Ioanei i-a plăcut ideea și a decis că vrea să facă cercetare în domeniul acesta inovator.

Ioana Eșeanu petrece multe ore în laboratorul de la Imperial College London.

De atunci, pentru a ajunge la rezultate, Ioana petrece zeci de ore în laborator, unde face experimente.

„Pot fi și zeci de repetări ale aceluiași experiment până când obții niște rezultate convingătoare”, spune ea.

Cercetătoarea e în fiecare zi în laborator, „un mediu de lucru foarte dinamic, unde nicio zi nu seamănă cu alta”.

În munca ei, Ioana folosește imprimarea 3D ca să creeze o rețea de vase din celulele vasculare, rețea pe care o perfuzează cu sânge.

„După aceea mă uit la celulele vasculare ca să văd dacă globulele roșii bolnave au produs efecte negative. În viitor am putea folosi aceste informații ca să evaluăm riscul de complicații vasculare”, spune Ioana.

„Modelul meu preferat e o casetă în care pun un ac de acupunctură, un ac foarte subțire, de 100 de microni, și în jurul acestui ac torn niște silicon lichid, apoi se solidifică, scot acul și rămâne un cub de silicon care înăuntru are o gaură cilindrică.

Deci e gol pe interior și e de dimensiunea unui vas de sânge și practic ăsta e modelul”, explică Ioana cum ajunge să reproducă în laborator un vas de sânge.

La concursul Games of Science, deșfășurat la București, Ioana a convins juriul că știe să comunice cu ușurință despre cercetarea ei.

Prin cercetarea de laborator, Ioana vrea să genereze cunoaștere despre mecanismele de boală vasculară.

„Ulterior, dacă ipotezele mele sunt confirmate, practic vom avea o bază de cunoaștere despre retinopatia diabetică. În viitor poate vom găsi o soluție sau pur și simplu o informație pentru a evalua avansarea bolii. Deci să putem testa la un laborator de analize globulele roșii și să putem spune unui pacient aveți un risc mai mare de complicația x”, explică Ioana.

„România s-a schimbat”

De la Londra, Ioana vede că România s-a schimbat față de acum câțiva ani. După ce își termină doctoratul, cercetătoarea nu exclude posibilitatea să revină acasă sau măcar să colaboreze la diverse proiecte.

Consideră că cercetarea românească are potențial, dar are nevoie de finanțare. La concursul Games of Science a întâlnit mulți cercetători tineri și entuziaști.

„Am văzut o varietate a cercetărilor și nu doar pe științe exacte, dar și pe științe sociale, psihologie, sociologie. Mi se pare că există un boom de dezvoltare și studii de cercetare în România”, mai spune Ioana.

Câștigătorii de la Games of Science

După doctorat, Ioana Eșanu vrea să continue munca ei în cercetarea cauzelor care duc la diabet și la complicațiile sale.

„Întotdeauna în cercetare e destul de greu. Trebuie să ai o oarecare mobilitate, pentru că trebuie să urmărești posturile unde există finanțare pentru munca ta specifică, pentru expertiza ta. Nu exclud nicio posibilitate de a mă muta în alte țări, inclusiv în România”, spune Ioana.

Ce ar schimba la sistemul de educație din România

Făcând o scurtă evaluare a sistemului de învățământ din România, Ioana spune că acesta are nevoie de o ancorare în realitate și ar trebui să fie legat mai mult de practică.

„La Colegiul Național din Iași, am fost la profil de mate-info, unde am căpătat aptitudini foarte puternice în matematică, fizică, care m-au ajutat foarte mult în primul an de facultate.

În Anglia, în general, in primul an de facultate predarea are loc în așa fel încât toți studenții să fie aduși la același nivel, pentru că venim din alte țări. Însă, deși eram pricepută la integrale complicate, la matematică îmi lipseau anumite aptitudini, de exemplu, statistică. Eu nu făcusem absolut niciodată, dar toți colegii mei știau cel puțin niște chestii de bază. Și m-am simțit inferioară la capitolul ăsta. Cred că ce lipsește în România e un pic mai multă aplicabilitate a lucrurilor pe care le învățăm la liceu”, arată Ioana Eșanu.

Dacă ar fi pentru o zi ministrul Educației din România, asta ar fi prima măsură pe care ar lua-o: elevii să învețe mai multe lucruri practice în liceu.

„Plus, aș consilia mai mult elevii în privința posibilităților pe care le au după terminarea liceului – să fie mai bine consiliați în privința carierei lor, să fie mai conștienți de ce pot realiza cu adevărat”, mai spune Ioana.

Portretul unui cercetător bun

Pentru tinerii români care își doresc să devină cercetători, Ioana are un sfat: să nu le fie frică să-și urmeze visele și să facă tot posibilul să ajungă acolo unde își doresc.

Ioana face și un portret robot al unui cercetător: „Ar trebui să fie foarte rezilient psihic la ce înseamnă viața de cercetător și cât e de greu. Trebuie să fii mereu creativ ca să găsești soluții noi. Și să fii mereu curios”.

Ioana a decis să studieze la Londra după ce fratele ei a studiat acolo. Ioana spune că fratele ei, mai mare cu patru ani, a fost tot timpul un model pentru ea.

Concursul Games of Science este coordonat de jurnalista Ada Roseti, care îl organizează din 2022. La concurs pot participa studenți, masteranzi, doctoranzi și tineri cercetători din toate domeniile, cu vârsta recomandată între 20 și 35 de ani, care doresc să se implice în promovarea științei în public.

Ediția 2025 a inclus opt sesiuni de training și competiții locale la Iași, Sibiu, Cluj-Napoca, Constanța, Brașov, Timișoara, București și online.

Câștigătoarea finalei naționale (Ioana Eșanu) a primit o bursă de 2.000 de euro pentru participarea la un workshop internațional de comunicare publică a științei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.