Premierul Bolojan: TVA crește la 11% și 21%. Cresc accizele la alcool, combustibil și tutun cu 10%. Pensiile si salariile, plafonate în 2026

Prim-ministrul a început conferința de presă în care a anunțat măsurile comparând situația României cu cea a unei familii care încasează 100 de lei și cheltuie 132. Restul de 32, sunt obținuți din împrumuturi.

„Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt o urgență și o prioritate națională pentru că România a avut cel mai mare deficit bugetar din UE și din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, de 9,4%, puțin mai mare decât cel de anul trecut”, a spus Ilie Bolojan în debutul conferinței de presă.

El a vorbit în conferința de presă despre riscul ca România să intre în incapacitate de plată; a comparat situația țării cu cea a Greciei din 2010.

Bolojan a făcut o comparație și cu criza din 2010, care a fost posibilă tocmai pentru că România nu a luat măsurile necesare la momentul potrivit, așa că a fost nevoită să majoreze TVA (taxa pe valoare adăugată) de la 19% la 24% și să genereze o tăiere a salariilor din sectorul public.

Ce presupune angajarea răspunderii Guvernului pentru o lege sau un pachet de legi?

Angajarea răspunderii este procedura cea mai rapidă, prevăzută de Constituție, dictată de urgențe și prin care se evită blocajele legislative, prin care Guvernul poate adopta proiecte de legi fără dezbatere în Parlament, prin prezentarea legii sau a pachetului de legi în plenul reunit. În trei zile de la prezentarea legii sau a pachetului de legi în Parlament, se poate depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Guvernul poate fi demis prin adoptarea moțiunii de majoritatea parlamentarilor. Dacă moțiunea nu este depusă sau nu întrunește voturile majorității, proiectul sau pachetul de legi este considerat adoptat. PSD-PNL-USR-UDMR și minoritățile asigură în Parlamentul României coaliția care susține Guvernul Bolojan.

Ce urmează?

Planul de mai sus este primul din cele trei pe care Ilie Bolojan promite că Guvernul le va implementa anul acesta pentru a reduce deficitul.

El a justificat că cele mai mult măsuri sunt de creștere a unor taxe și impozite – adică afectează populația, mai degrabă decât aparatul bugetar – prin faptul că România trebuie să facă rost de bani urgent pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a „recâștiga încrederea piețelor.”

Întrebat insistent de jurnaliști de ce Guvernul a venit mai degrabă cu o serie de măsuri care să crească veniturile statului – în loc de reducă cheltuielile – premierul a spus că această etapă va începe din vară și că, legislativ, unele „inechități” sunt mai greu de rezolvat.

Care vor fi următoarele măsuri?

Bolojan spune că până la sfârșitului lunii iulie, Guvernul va veni cu un nou pachet de măsuri care ar trebui să includă reforma pensiile speciale, a instituțiilor autofinanțate (reoganizări ale instituțiilor), a companiilor de stat (reducerea subvențiilor), reforma cheltuielilor în administrația locală, reanalizarea sporurilor, actualizarea redevențelor.

El a promis că, la următoarea rectificare bugetară, vor fi reduse și subvențiile pentru partidele politice.

De ce e importat ca România să aibă un pachet de măsuri cât mai rapid, puteți citi în articolul de mai jos.

Cum a reacționat mediul de afaceri?

Confederația Patronală Concordia, care susține că reprezintă 450.000 de angajați din 3.900 de firme mari și mici crede că pachetul de măsuri reprezintă „o supraimpozitare agresivă a sectorului privat”.

„Creșterea dramatică a TVA-ului – de la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – va lovi direct în puterea de cumpărare a românilor și va crește substanțial costurile operaționale pentru toate companiile. De asemenea, vom asista la noi pusee inflanționiste, în condițiile în care România are deja cea mai ridicată rată a inflației din UE”, a transmis Confederația.

Concordia mai crede că majorarea impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, reprezintă o supraimpozitare nejustificată a investitorilor și antreprenorilor care au contribuit la dezvoltarea economiei românești.

„În doar trei ani, acest impozit s-a dublat, de la 8% la 16%, descurajând investițiile și dezvoltarea mediului antreprenorial.”

„Mediul de afaceri românesc a purtat în spate această economie timp de decenii și a continuat să contribuie masiv la bugetul național. Nu este corect ca din nou să fim noi cei care plătim prețul reformelor necesare, în timp ce reformele structurale ale aparatului bugetar rămân superficiale.”

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

• Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar. Deficitul și absorbția fondurilor europene sunt cele două urgențe pe care le avem de gestionat.
• De ce este corectarea deficitului o urgență și prioritate națională? România a avut anul trecut cel mai mare deficit din țările UE și al doilea cel mai mare deficit din istorie. În 2010 guvernul a fost nevoit să mărească TVA și să taie salariile din sectorul public cu 25%
• Suntem într-o situație nu foarte diferită, dar suntem în ceasul al 10-lea, al 11-lea și nu trebuie să ajungem cu spatele la zid.
• Din 100 de lei cât a încasat din taxe, România a cheltuit 132 de lei, 32 de lei în plus pe care evident i-am împrumutat. Dacă o familie cheltuiește cu 30% mai mult decât cât câștigă, cât ar putea rezista? Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe: intrarea în incapacitate de plată, creditorii noștri, cei care ne împrumută, nu ne-ar mai împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.
• Nu am mai avea acces la fondurile europene, nu am mai putea continua jumătate din investițiile în curs, am intra în categoria junk, ceea ce ar însemna că România nu mai este recomandată investițiilor. Am intra într-o recesiune brutală cu pierderi de locuri de muncă, șomaj puternic, un curs care s-ar deprecia masiv. Vă rog să vă gândiți ce a însemnat experiența Greciei: Nici azi Grecia nu și-a revenit în totalitate. România este azi într-o situație mai bună decât Grecia. Nu mai putem aștepta și propunem un pachet fiscal care urmărește să reducă acest deficit.
• De ce nu putem face această corecție doar pe cheltuieli. Ar fi bine dacă am putea face aceste corecții scăzând doar cheltuielile, dar acest lucru este imposibil. Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB din două motive: la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice.
• Avem venituri fiscale printre cele mai mici din țările UE din PIB din două motive: la aproape toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului și avem o evaziune fiscală importantă și o fraudare a fondurilor publice în paralel cu combaterea evaziunii trebuie să luptăm și cu combaterea fraudării fondurilor publice. Ajustarea va fi un mix de reduceri de cheltuieli și de creștere de venituri.
• Cheltuielile cu salariile sunt mai mari decât ne permitem, sunt mai mari cu 10% față de media cheltuielilor din UE. Numărul de angajați în sectorul public e mult prea mare față de numărul de contribuabili. Cota de impozitare din TVA e a treia cea mai mică din UE, suntem pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării dividendelor, suntem tot pe antepenultimul loc. Din punct de vedere al impozitării proprietăților, suntem la 0,5% din PIB, față de media UE de 1,85%.
• Să răspundem unei urgențe în prima etapă de a recâștiga încrederea în România a piețelor în așa fel încât creditele pe care le ia România, investiții din fonduri europene să fie la un nivel acceptabil. Aceste măsuri țin de venituri structurale, de cheltuieli structurale și pe aceasta este concentrată primul pachet.
• Această ajustare e un mix de creșteri de venituri, de reduceri de cheltuieli și de eșalonări și prioritizări de investiții, astfel încât în trei etape să venim cu trei pachete care până la finalul verii să completeze aceste măsuri pentru a răspunde unei urgențe, de a recâștiga încrederea în România nu doar din punct de vedere al cetățenilor, dar mai ales pentru a recâștiga încrederea piețelor. Aceste măsuri țin în principal de venituri structurale, greu de schimbat pe termen lung, cheltuieli structurale și pe aceasta e concentrarea primului pachet.
• Aș vrea să trec în revistă principalele propuneri ale pachetului. Îl vom aproba prin asumarea răspunderii guvernului săptămâna viitoare. Al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lui iulie, se va concentra pe corectarea nedreptăților și îndeplinirea jaloanelor pentru a putea accesa fondurile europene. Principalele propuneri pe care acest pachet, care va fi pus în transparență decizională mâine, le va cuprinde. Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem consiliul Ecofin, să avem acest pachet adoptat, și ne propunem să-l punem în practică prin asumarea răspuderii săptămâna viitoare.
• Care sunt măsurile? Mâine miniștrii le vor detalia.

Planul de măsuri al Guvernului Bolojan

• Vom reașeza TVA la 2 cote. Astăzi avem 3 cote de 5%, 11% și 19%. Cele două cote propuse sunt de 11% și 21%. La cota redusă rămân medicamentele, alimentele, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Propunem ca și HoReCa să rămână la acest nivel. În octombrie se va face o analiză pentru a vedea dacă au crescut încasările. Dacă nu vor crește, și această industrie are șanse mare ca de la sfârșitul anului să intre la cota indicată.
• Accizele la alcool, combustibil și tutun cresc cu 10%
• Vor crește contributorii la CNAS.
• Măsurile înseamnă două direcții: aplicare contribuții la pensiile de peste 3.000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem de la puțin peste 6 milioane la 8 milioane de contribuabili. La o pensie de 4.000 de lei, se va plăti diferența de la 4.000 la 3.000, adică 100 de lei.
• De la 1 ianuarie, va creștere impozitul pe dividente de la 10 la 16%. Toate celelalte de la 1 august.
• Vom taxa profiturile băncilor. Consider că pot contribui cu sumă mai mari la veniturile bugetului de stat.
• Vom suprataxa toate câștigurile din jocuri de noroc.
• Vom propune o măsură temporată. Ca și anul viitor pensii și salarii să rămâne plafonate. Este o măsură strict pentru anul următor.
• Vom propune creșterea normei didactive cu 2 ore față de ce avem acum în preuniversitar și universitar.
• Reforma burselor. Știu că nu e o chestiune populară, dar trebuie să fim corecți. A fost o creștere care nu poate fi suportată, mai ales pentru elevi. Aveam acum 3 ani o sumă de 188 milioane lei și anul trecut am ajuns la 4,7 miliarde lei. Este o creștere de zeci de ori și în afara că este o sumă foarte mare am ajuns ca printr-o aplicare neconformă să avem clase întregi care au burse de merit, dar care la BAC iau note de 5 sau 7 sau mai rău nu-și iau bacalaureatul. Nu mai știm ce înseamnă meritul.
• Pachetul va fi prezentat și detaliat mâine de miniștrii de linie.
• Vom rămâne cu cele două burse: bursele de merit, acordate în număr limitat, iar cele sociale vor fi acordate pentru sprijinirea copiilor din familiile defavorizate
• În etapa a doua, vom veni cu completări care țin de elemente importante legate de pensiile speciale, jalon PNRR, reforma instituțiilor autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, reforma companiilor de stat – cheltuieli mai eficiente reducerea subvențiilor – reforma administrației publice locale, reanalizare unor sporuri aplicate în cascadă.
• Avem ministere care au aplicat sporuri de 50% și care practic și-au dublat salariile
• Vom actualiza redevențele și vom valorifica mai bine activele statului
• La acest pachet vom lucra în următoarele două săptămâni
• Vom lua măsurile care sunt necesare pentru a răspunde de acestei urgente de a recâștiga încrederea piețelor
• Dacă la finalul anului 2026 se vor constata că direcția pe care mergem se încadrează în estimările asumate, vor putea fi reanalizate măsurile pentru a fi stabilite pe termen lung
• Al doilea pachet îndeplinește jaloane pentru absorbția fondurilor europene și corectează greșeli administrative pentru a pune România din nou pe drumul cel bun și pentru a reda încrederea și speranța cetățenilor
• Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, astfel încât să stabilim criterii de performnță, să combatem evaziunea fiscală.

Întrebări și răspunsuri:

Nicușor Dan a promis că nu va crește TVA. L-ați informat pe președinte? De ce nu tăiați banii de la partide? - Toată lumea, demnitari, oameni care câștigă mai bine și toți cetățenii trebuie să fim parte a acestui efort. Aceste aspecte vor fi rezolvate prin rectificarea bugetară. La instalarea guvernului, președintele ne-a solicitat să facem tot ce e posibil pentru a nu crește TVA. Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, am ajuns la această soluție pe care guvernul și-o asumă pentru a limita un risc de retrogradare iminent pe care nu nu-l permite.

Despre indemnizațiile de 30.000 lei pentru judecătorii CCR care se pensionează - Din câte știu, este o prevedere care este trecută în legislația care ține de curte. Ele sunt legale, dacă au bani să le dea. Cred că sunt imorale, în contextul actual. Dacă nu au bani, atunci cred că s-ar putea încadra în bugetul pe care îl au. Nu mai avem bani de dat în plus. Decența și normalitatea cred că ar trebui să prevaleze, chiar dacă se poate crea o bază legală pentru un drept sau altul.

De ce nu avem cheltuieli reduse așa cum s-a angajat fostul guvern în Parlament? -Dacă la fiecare reglementare găsim portițe, creăm excepții, întotdeauna rezultatele estimate vor fi invalidate de realitate. Am încercat să explic că dacă vrem să obținem niște indicatori, trebuie să elimină cât mai multe excepții. Una din marile noastre probleme de credibilitate este că de multe ori am spus una și a rezultat altceva.

Ajutorul pentru Moldova și Ucraina se schimbă? - Angajamentele pe componenta de apărare vor rămâne cele pe care ni le-am asumat. Să nu uităm că România, la summitul NATO care a avut loc, și-a asumat răspunderea unei creșteri a bugetului de Apărare la 5% în următorii trei ani. Proiectele pe care le avem pe domeniul Apărării vom încerca să le respectăm.

Cum veți implementa măsurile în contextul protestelor? Veți primi reprezentanții sindicatelor la discuții? - Cei din Sănătate nu au motiv să facă grevă pentru că nu le sunt afectate drepturile salariale. Există doar categoria TESA care este afectată de sporul de condiții vătămătoare. Medicii și asistentele nu au niciun fel de afectare. Am avut un contact cu sindicatele, mâine sau poimâine ne vom întâlni pentru a discuta propunerile. În condiții în care sunt observații pertinente, avem câteva zile pentru a fi analizate și dacă sunt bune nu văd de ce nu ar fi acceptate. Dar soluții magice nu pot puse în practică. Suntem în această situație datorită deficitului mare de anul trecut

Luați în calcul reducerea subvenției pentru partide? - Voi propune o reducere a subvenției pentru partide. Cred ă și partidele și cei care au câștiguri bune la stat trebuie să fie parte a acestui efort pentru că au câștigat foarte mult în acești ani.

De ce s-a pornit cu majorarea de TVA și nu cu reorganizarea statului? - Trebuie să luăm măsuri urgente care sunt acceptate în analiza cheltuielilor unei țări în analizele financiare. Dat fiind această urgență de a evita intrarea în incapacitate de plată, acest pachet răspunde aceste urgențe. Componentele care țin de îndreptarea unor echități, care necesită modificarea de legi – am descoperit un nou comitet interministerial care avizează investițiile străine Se achită o taxă de 10000 de euro și 11 membri au 30% de indemnizație din salariul unui ministru. La trei ședințe mai iei un salariu. Dar asta s-a făcut prin lege, și pentru a le pune indemnizație zero, trebuie să prinzi parlamentul în sesiune. Aceste nedreptăți sunt sfidătoare pentru cetățenii țării noastre. Pachetul doi va putea fi adoptat tot într-o formulă de adoptare a răspunderii. Cu cât îl adoptăm mai repede, cu atât mai bine pentru România.

Unde se încadrează problema indemnizației membrilor din CA? Se vor reduce indemnizațiile la sinecurile politice? - A: Unul din lucrurile enunțate este legat de reforma companiilor. Toate ministerele au ca sarcină să verifice situația tututor companiilor unde statul este acționar majoritar. Peste tot unde vom constata lucruri care ies din decor le om corecta. Unde avem bugete aprobate vom cere rectificare de buget. Să-și reducă personalul auxiliar, care nu e implicat direct în producție, să crească eficiența. O companie de stat ineficientă înseamnă un preț al kilowattului mai mare, o subvenție mai mare în zona feroviară. Orice ineficiență are un cost pe care indirect tot cetățenii îl plătesc. Voi prezenta transparent toate aceste date poate pe unii măcar îi mai prinde rușinea.

Avem o supracontractare de proiecte. Când se vor adopta măsuri clare? - Cu toții ne-am dori ca toate investițiile să continue, dar nu există suficienți bani. Fie ne facem că nu vedem, fie facem o analiză, vedem ce e finanțat din fonduri europene, constatăm ce nu e la fel de urgent, ce poate intra într-o formă de punere în siguranță, să prioritizăm aceste lucruri. Până la 1 august trebuie să prioritizăm proiectele. În cursul lunii iulie vom închide aceste analize. O bună parte din programele la administrarea fondului pentru mediu vor fi suspendate anul acesta. În toamnă vom face o analiză pentru anul viitor.

Luați în calcul concedii fără plată pentru bugetari? La magistrați sporul este inclus în salarii sau se numește ”condiții grele de muncă”. Vor fi afectați și ei? - Nu există o rețetă unică pentru a reduce cheltuielile. Fiecare responsabil public, ministru, primării vor avea mai multe instrumente la dispoziție pe care le pot folosi nu ai faci promovări, nu mai faci angajări etc. Nu dai toate sporurile la maxim când știi că nu ai bani de salarii. Asta e răspunderea ta, nu te forțează nimeni să mergi cu sporurile la maxim. Nu văd nicio problemă constatând că nu poți reduce posturile, să nu poți recurge la această situație și când volumul de muncă revine la normal toată lumea revine la normalitate. Fiecare instituție poate lua măsurile necesare pentru a se încadra în bugete.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI