Pentru actualul guvern – cel puțin o parte din el – hidrocentralele sunt una dintre soluțiile care să asigure României necesarul de energie electrică.
Atât premierul Ilie Bolojan, cât și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au declarat recent că finalizarea mai multor hidrocentrale cu lucrări începute inclusiv în comunism – dar blocate ulterior – este prioritară pentru securitatea energetică a României.
Guvernul a inclus încă din 2022 nouă amenajări hidroenergetice (care includ baraj, lac de acumulare și aducțiuni de pe râuri captate) într-o listă a celor de interes major:
- Livezeni-Bumbești, în Defileul râului Jiu, județele Hunedoara și Gorj;
- Cornetu-Avrig, pe râul Olt, județele Vâlcea și Sibiu;
- Pașcani, pe râul Siret, județele Iași și Suceava;
- Răstolița, pe râul Răstolița, județul Mureș;
- Surduc-Siriu, pe râul Bâsca Mare, județele Covasna și Buzău;
- Cosmești-Movileni, pe râul Siret, județul Galați;
- Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a, pe râurile Bistrița și Tismana, județul Gorj;
- Izbiceni-Dunăre, centrala hidroelectrică Islaz, pe râul Olt, județele Olt și Teleorman:
- Cerna -Belareca, pe râurile Cerna și Belareca, în județul Caraș-Severin.
Celor nouă proiecte li se adaugă altele două: unul de valorificare a energiei solare din zona Sadova-Dăbuleni, Olt, și unul de dezvoltare a centralei termoelectrice de la Iernut.
Patru dintre cele nouă proiecte de hidrocentrale nu au încă acord de mediu: Cerna-Motru-Tismana (etapa a II-a), Cornetu-Avrig, Surduc-Siriu și Pașcani.
Pentru hidrocentrala Pașcani, ministra Mediului, Diana Buzoianu, acuzată de parlamentari PSD că trenează emiterea acordurilor, a anunțat că va fi emis acordul de mediu, după analize suplimentare ale Apelor Române.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir și fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, au cerut, recent, urgentarea emiterii acordurilor.
Nemulțumiri față de proiectul Surduc-Siriu, pe Bâsca Mare
În schimb, pentru un alt proiect, Surduc-Siriu, de pe râul Bâsca Mare, din munții Vrancei, ministra a mers duminică la Gura Teghii, în județul Buzău, pentru a discuta cu localnicii din zona afectată de proiect.
Oamenii au afișat pancarte de protest, nemulțumiți de reducerea până la secare a debitului râului Bâsca.
În zona de munte a județului Covasna, la Surduc, comuna Zagon, ar urma să fie finalizată amenajarea unui stăvilar (baraj) în albia râului Bâsca Mare – o apă curgătoare cu debit și așa modest.
De la baraj, printr-o conductă de aducțiune de peste 16 kilometri, care traversează mai multe localități și include captarea altor două râuri, apa ar urma să curgă până la o nouă hidrocentrală: Nehoiașu II, de pe teritoriul orașului Nehoiu, județul Buzău.
Apa din Bâsca Mare ar urma să fie barată la Surduc și de acolo să ajungă la hidrocentrala Nehoiașu II. Ar urma să scadă debitul râului (în dreapta) care traversează, după confluența cu Bâsca Mică (formând Bâsca Roziliei), mai multe localități.
Investiția începută în comunism a fost continuată după 2000, cu intermitențe, de Hidroelectrica (din subordinea Ministerului Energiei), care spune că lucrările sunt la stadiul de aproximativ 85%.
Amenajarea Surduc-Siriu ar urma să aibă o putere instalată de 55 Megawați – în 2023 a fost lansată și licitația pentru achiziția echipamentelor – și o producție energetică de 150 de Gigawați anual. Reprezintă aproximativ a 350-a parte din producția anuală din România, de 56.000 de Gigawați anual.
Ștefan Petriceanu, inginer de loc din Gura Teghii și cofondator al organizației locale Tainița Baștinei, spune că sunt două lucruri care merită reținute după întâlnirea de duminică, cu ministra Mediului.
Alături de Gura Teghii, alte câteva localități sunt răsfirate de-a lungul râului Bâsca Mare și Bâsca Roziliei (format după confluența Bâsca Mare-Bâsca Mică). În acestea locuiesc aproximativ 6.000 de oameni.
„În primul rând, e prima oară când oamenii au fost întrebați la modul real cum sunt afectați de proiect”, explică Petriceanu, care este și membru USR.
De precizat că în martie 2025 au mai avut loc două dezbateri, organizate însă la Nehoiu și la Zagon, unde impactul proiectului nu este resimțit atât de puternic.
„Efectul este în localitățile pe unde curge Bâsca, în dreapta traseului amenajării și unde debitul apei va deveni ca și inexistent”, spune el.
Totodată, dezbaterile respective au avut în centru argumentele Hidroelectrica, beneficiarul investiției.
Lucrările barajului de la Surduc au fost continuat după anii '90, dar au fost întrerupte ulterior.
La dezbatere, localnicii s-au mai plâns că debiturile luate în calcul în studiile de impact asupra mediului comandate de Hidroelectrica, se raportează – așa cum prevede de altfel legislația – la debite istorice, care nu mai sunt actuale în prezent.
Asta în condițiile în care oamenii văd zilnic că debitul apei este din ce în ce mai scăzut.
„Cum spunea unul din participanți: la fel cum era o vreme când s-au ridicat școli sau săli de sport în locuri unde nu mai sunt copii, așa și aici – se dorește finalizarea unei amenajări hidroenergetice pentru o apă care nu mai e.”
Ministra Mediului: Vrem să ne asigurăm că prin documentele emise nu distrugem viețile oamenilor de acolo!
La Gura Teghii, ministra Diana Buzoianu (USR) a participat la dezbaterea organizată la căminul cultural, dar s-a întâlnit și în particular, cu unii localnici.
„Ce am văzut este că există o comunitate foarte îngrijorată de accesul la apă. Vrem să ne asigurăm că odată ce semnăm documente (acordul de mediu, n.r.) există suficient de multe garanții obiective ca să nu distrugem viața a 6.000 de oameni de locuitori din zonele respective”, spune Diana Buzoianu, pentru Europa Liberă.
Ea a transmis și anterior că ministerul ia în calcul schimbări legislative, astfel încât prevederea din prezent, ca studiile de impact de mediu să fie realizate de firme contractate de titularul proiectului (și, inevitabil, în interesul acestuia), să fie amendată.
Mai exact, să fie contrabalansată de studii realizate de specialiști fără interes direct legat de proiect.
Ministra Mediului s-a întâlnit și față în față, cu mai mulți localnici din Gura Teghii.
De altfel, după dezbatere, USR a transmis un comunicat de presă în care precizează că formațiunea susține ca acordurile de mediu pentru hidrocentralele nefinalizate să fie emise doar pe baza unor studii actualizate, cu consultări reale.
Reprezentanții formațiunii au menționat și că „în discuțiile din coaliție, USR a propus continuarea pe legislația actuală, cu studii suplimentare serioase privind impactul asupra mediului și al comunităților.”
Unii reprezentanți ai Coaliției, precum liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține însă că ministra mediului blochează și chiar sabotează proiectele hidroenergetice.
Astfel de argumente au fost prezentate și în moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrei, care însă nu a fost aprobată în Parlament.
Îți mai recomandăm ONG-urile au obținut oprirea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Contre între parlamentari și ministra MediuluiDiana Buzoianu spune însă că argumentele populiste nu își au locul într-o astfel de dezbatere și că toți decidenții trebuie să țină cont că actele de autorizare a unei hidrocentrale trebuie să aibă o bază suficient de solidă, încât să nu fie atacate și blocate în instanță.
La Răstolița, spre exemplu, două ONG-uri au reușit să obțină recent o ordonanță preșidențială de oprire a lucrărilor, până la judecarea recursului.
Și la Surduc-Siriu activiștii au obținut în iunie o victorie importantă. Tribunalul Cluj a stabilit, după o sesizare din partea Declic, că amenajarea barajului Surduc, în urma unei autorizații emise de Consiliul Județean Covasna, nu îndeplinește toate condițiile legale și de protejare a mediului.
Asociația a prezentat atunci decizia, una nedefinitivă, drept o hotărâre de demolare a barajului, interpretare contrazisă însă de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
Chiar și așa, sunt cazuri în care decizii emise de autoritățile statului au fost infirmate de instanță, iar astfel de situații trebuie evitate pe viitor, spune Diana Buzoianu.
Ministra afirmă pentru Europa Liberă că dacă în cazul hidrocentralelor actuale se păstrează legislația existentă, atunci este nevoie de studii și analize suplimentare care să arate în mod obiectiv impactul de mediu și beneficiile proiectelor hidro.
Dacă se dorește o schimbare de lege, „așa cum colegii din PSD spun, dar nu au venit cu vreo propunere concretă”, analizele vor fi făcute în funcție de cadrul legal respectiv.
Ministrul Energiei, ironic la adresa restricțiilor de mediu legate de hidrocentrale
Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD) a subliniat că finalizarea hidrocentralelor începute în urmă cu mult timp, inclusiv în comunism, este stringentă.
Motivul ar fi creșterea capacității de producție energetică, ceea ce ar duce la ieftinirea facturilor la energie. Activiștii subliniază însă că aportul energetic al majorității hidrocentralelor este însă infim raportat la producția totală, însă impactul asupra mediului și comunităților este mult mai puternic.
Ministrul a numit excepțiile de mediu, care au dus la decizii favorabile în instanță, drept „explicaţii de doi lei”, într-o intervenție recentă la Antena 3.
„Nu o să stau să accept explicaţii de doi lei. Eu nu mă duc la războaie cu ONG-uri, să intru în bălăcăreala respectivă. Eu fac cadrul legal prin care toate proiectele astea, de la centralele pe gaz, la centralele nucleare, la centralele hidro să fie incluse în obiective de siguranţă naţională”, a spus ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a precizat că o comisie interministerială urmează să introducă pe agenda Consiliului Național de Apărare a Țării un proiect în acest sens, pentru declararea hidrocentralelor obiective de siguranță națională.
Proiectul a fost inițiat încă din aprilie 2025, de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, aflat într-un continuu război cu ONG-urile.
Îți mai recomandăm Moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, respinsă de Camera DeputațilorProiectul a rămas însă în stand-by, după schimbarea componenței Guvernului. Inițiativa a fost discutată și atunci, la nivel de principiu, în ședința CSAT.
De altfel, actualul premier Ilie Bolojan, care a prezidat la acel moment ședința CSAT, ca președinte interimar, a spus că Consiliul și-a dat acordul de principiu.
„Încă de dinainte de 1989, avem în lucru mai multe hidrocentrale, care sunt realizate în proporții de la 60% până la 90% și care nu sunt finalizate nici în prezent datorită unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier și așa mai departe.”
Administrația Prezidențială a transmis atunci, într-un răspuns trimis Europei Libere, că proiectul ar urma să revină în CSAT, pentru un aviz, după încheierea consultării publice și aprobarea interministerială, să revină pentru avizare la Consiliu.
Pe de altă parte, premierul Bolojan a subliniat și recent importanța finalizării hidrocentralelor începute în urmă cu mulți ani.
El a spus că România trebuie să își crească producția de energie. „Trebuie terminate hidrocentralele şi termocentralele aflate în lucru, prin adoptarea unor simplificări legislative care să permită finalizarea lor”, a spus el, citat de Spotmedia.
Ministra Mediului subliniază că premierul s-a referit în special la proiecte de mare anvergură care trenează, precum termocentrala Iernut (cu capacitate instalată de 430 MW, unde lucrările trenează însă) pe care Ilie Bolojan, a nominalizat-o expres, și nu la hidrocentrale precum Surduc-Siriu, unde impactul de producție nu este unul atât de semnificativ.
Îți mai recomandăm În ce stadiu sunt hidrocentralele pornite în comunism, contestate de activiști și promovate de autoritățiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.