Actualizare 15:10 - Câțiva angajați ai Parlamentului au declanșat un protest pe holurile Legislativului înainte de ședința în care Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea pentru legea privind reforma pensiilor magistraților. Ei cer demisia Executivului și se plâng de salariile mici.
Actualizare 15:00 - Ședința plenului reunit consacrată Zilei de 1 decembrie, Ziua Națională a României, a început. După încheierea acestei ședințe, membrii Executivului își vor angaja răspunderea pentru legea care reformează pensiile magistraților.
Angajarea răspunderii pentru acest proiect – care a stârnit o dispută în ultimele săptămâni între puterea executivă și cea judecătorească – vine după de Guvernul Bolojan a adoptat vineri un nou proiect privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Printre principalele modificări propuse de proiect se numără stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii minime în muncă de la 25 de ani – cât este în prezent – la 35 de ani şi creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani.
Angajarea răspunderii este programată să înceapă la ora 14:30, când premierul Ilie Bolojan este așteptat să prezinte proiectul într-o ședință comună a Camerei Deputaților și a Senatului.
Înainte de asta – aleșii au programată o ședință solemnă dedicată aniversării Zilei Naţionale a României, notează News.ro.
Ce spune Constituția despre angajarea răspunderii Guvernului
Articolul 114
- Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
- Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
- Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
- În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
A doua încercare
Parlamentarii vor avea termen până miercuri, la ora 08.00, să depună eventuale amendamente la acest proiect.
Ulterior, dacă în termen de trei zile de la prezentarea sa în Parlament nu va fi votată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului – ceea ce ar echivala cu o destituire a Cabinetului Bolojan – atunci proiectul va poate fi contestat la Curtea Constituțională.
Ar fi a doua oară când legea pensiilor speciale ar ajunge la CCR. Executivul a mai parcurs această procedură legislativă extraordinară în iulie, când a prezentat în Parlament un proiect similar.
Legea a fost însă atacată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, care a susținut că opt articole din actul normativ sunt neconstituționale și că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Pe 20 octombrie, cu o majoritate de voturi strânsă, judecătorii constituționaliști au stabilit că proiectul încalcă Constituția deoarece Guvernul l-a adoptat fără a aștepta un aviz de la Consiliul Superior al Magisraturii (CSM) înainte de a-l adopta.
Acest aviz este consultativ.
Pentru noul proiect – ce va fi prezentat luni parlamentarilor – avizul CSM a ajuns la Guvern săptămâna trecută și a fost negativ.
Magistrații de altfel – atât prin CSM, cât și prin diferite organizații profesionale – s-au opus de la bun început acestui proiect al Guvernului, despre care premierul Ilie Bolojan a spus, în mai multe rânduri, că corecta o inechitate socială.
În viziunea premierului, este incorect ca unii magistrați să iasă la pensii cu indemnizații mai mari decât ultimul salariu – așa cum se întâmplă în prezent. Pe de altă parte, magistrații consideră că beneficiile financiare pe care le au reprezintă o garanție a independenței justiției.
Your browser doesn’t support HTML5
Ilie Bolojan despre reforma pensiilor magistraților: Trebuie să restabilim dreptatea
Principalele modificări propuse prin noul proiect de reformare a pensiilor de serviciu ale magistraților:
- Stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- Instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- Creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- Introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- Introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.