Liderii opoziției din Georgia folosesc alegerile locale din 4 octombrie ca o ocazie pentru a revigora protestele antiguvernamentale care s-au stins în mare parte în ultimele luni, dar apelul la boicotarea votului a subliniat diviziunile dintre opozanți.
Demonstrații de amploare au izbucnit în republica caucaziană la sfârșitul anului 2024, în urma unor presupuse ilegalități ale alegerilor parlamentare și a deciziei ulterioare a guvernului de a suspenda negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană.
Aceste proteste au continuat o vreme zilnic, dar numărul participanților a scăzut pe fondul arestărilor, amenzilor mari și altor forme de represiune aplicate de guvern.
„Georgia se află într-o stare de criză politică de lungă durată. Dar partidul de guvernământ, Visul Georgian, are avantajul”, a declarat Thomas de Waal, cercetător senior la Carnegie Europe, pentru Europa Liberă (RFE/RL).
„Represiunea continuă, dar este aplicată cu multă abilitate. Nu este genul de represiune în masă pe care o vedem în Rusia. Este o represiune țintită, care menține partidul de guvernământ la putere”, a adăugat el.
„Dușmani interni și externi”
Două arestări făcute săptămâna aceasta ilustrează cele spuse de de Waal..
Pe 29 septembrie, activistul proeminent Gela Hasaia a fost arestat și acuzat de vătămare corporală în timpul unei altercații la o manifestație anterioară din Tbilisi.
Pe 1 octombrie, Zviad Kuprava, membru al Mișcării Naționale Unite (UNM) a fostului președinte Mihail Saakașvili, a fost reținut după ce a postat un videoclip în care chema la proteste în masă și la perturbarea alegerilor locale.
Saakașvili însuși este în prezent condamnat la 12 ani și jumătate de închisoare și, în această săptămână, a fost amendat cu peste 3 milioane de dolari. El a fost condamnat pentru o serie de acuzații pe care le consideră motivate politic.
Tot în această săptămână, Bidzina Ivanișvili, miliardarul din fruntea partidului Visul Georgian, a dat o declarație fără compromisuri cu privire la situația politică actuală.
„În cadrul viitoarelor alegeri locale, dușmanii interni și externi demascați văd o nouă oportunitate pentru tulburări, lovituri de stat și realizarea obiectivelor lor”, a afirmat el.
Ivanișvili nu a specificat cine sunt „dușmanii externi”. Însă relațiile cu UE și cu SUA s-au deteriorat dramatic în ultimele luni, când Tbilisi a continuat strângerea legăturilor cu Moscova.
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, îl întâmpină pe prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, înaintea unei reuniuni a Comunității Politice Europene (EPC) la Copenhaga, pe 2 octombrie 2025.
„Astăzi, situația este foarte gravă. Țara este în declin”, a declarat într-un interviu pentru RFE/RL Volker Weichsel, politolog la Asociația Germană pentru Studii Est-Europene (DGO).
„Opoziția nu reușește să se pună de acord asupra unei strategii comune – să participe sau nu la alegeri, să propună un candidat unic sau nu. Drept urmare, asistăm la o dezbinare care, desigur, convine Kremlinului”, a afirmat el.
„Dezbinarea” opoziției
În timp ce multe partide de opoziție au decis să boicoteze alegerile locale, două partide pro-UE nu au făcut acest lucru: Lelo pentru Georgia, un partid de centru, și Pentru Georgia, condus de fostul prim-ministru al Visului Georgian Giorgi Gaharia, care a părăsit țara după ce s-a revoltat împotriva autorităților. El este anchetat pentru sabotaj.
De Waal, un expert cu experiență îndelungată în Caucaz, a fost de acord că boicotarea alegerilor a prejudiciat opoziția și a avantajat autoritățile.
Fondatorul partidului Visul Georgian, Bidzina Ivanișvili, părăsește secția de votare după alegerile parlamentare la Tbilisi, Georgia, pe 26 octombrie 2024.
„Anul trecut, în Tbilisi partidul de guvernământ a obținut mai puțin de 50% din voturi. Opoziția a obținut mai multe voturi. Așadar, dacă opoziția ar fi prezentat un candidat puternic și unitar, ar fi avut șanse să câștige alegerile pentru primărie în Tbilisi”, a afirmat el.
„Dar, din cauza acestui boicot, este foarte puțin probabil ca ei să obțină voturile necesare pentru a câștiga alegerile primariale din Tbilisi. Între timp, Visul Georgian va putea susține că aceste alegeri au fost competitive. Așadar, în acest sens, cred că boicotul a fost în beneficiul Visul Georgian.”
Motivul care stă la baza apelurilor la boicot este temerea că alegerile nu vor fi cu adevărat libere și corecte. Susținătorii boicotului invocă presupusele încălcări ale legii în timpul alegerilor parlamentare de anul trecut și sugerează că, chiar și în cazul unei victorii a opoziției, rezultatele ar putea fi falsificate de autorități.
Acesta este contextul în care opoziția a chemat la proteste de stradă pe 4 octombrie. Participarea va fi urmărită cu atenție.
Cu toate acestea, în timp ce UNM cheamă sute de mii de oameni să iasă în stradă, în speranța că acest lucru va duce la căderea guvernului, Visul Georgian a reușit până acum să „absoarbă” tensiunea politică generată de proteste.
„Nu cred că actualul regim are motive să se teamă de protestele din 4 octombrie. Acestea vor avea loc, dar nu cred că vor duce la o revoluție. Cu excepția cazului în care, desigur, vor fi vărsări de sânge”, a declarat Weichsel.
Tensiunile au crescut în ultimele săptămâni, odată cu apropierea alegerilor locale, ducând la altercații în ultimele săptămâni. Când suporterii opoziției s-au adunat la sediul de campanie al primarului din Tbilisi, Kaha Kaladze, pe 8 septembrie, susținătorii Visului Georgian i-au atacat cu sticle și pietre.
Anterior, forțele de securitate au folosit gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și spray cu piper împotriva protestatarilor, care au răspuns cu artificii. Poliția a bătut oameni, inclusiv activiști și jurnaliști, iar cele mai grave cazuri de violență nu au fost investigate de autoritățile georgiene.
Articol tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.