Fostul ministru rus al transporturilor, găsit mort la câteva ore după demitere

Fostul ministru rus al transporturilor, Roman Starovoit, a fost găsit mort în mașina sa, rănit prin împușcare, au confirmat anchetatorii la câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin l-a înlocuit brusc din funcție după valul de atacuri cu drone ucrainene care au perturbat traficul aerian și au expus vulnerabilități în adâncul teritoriului rus.

Svetlana Petrenko, purtătoare de cuvânt a Comitetului de Investigații al Rusiei, a declarat pe 7 iulie că trupul lui Starovoit a fost descoperit în vehiculul său personal în districtul Odințovo din regiunea Moscova.

„Circumstanțele morții lui Roman Starovoit sunt în curs de stabilire. Principala teorie este sinuciderea”, a spus Petrenko.

Starovoit, după abia un an în funcție, a fost demis din funcție de Putin în aceeași zi, fără nicio explicație.

Într-o rapidă remaniere politică în urma demiterii lui Starovoit, Putin l-a numit pe Andrei Nikitin, ministru adjunct al transporturilor și fost guvernator al regiunii Novgorod, în funcția de ministru interimar.

Deși oficialii ruși nu au legat demiterea lui Starovoit de criza aviației, unii analiști observă că momentul ales ridică semne de întrebare cu privire la potențialele țapi ispășitori pe fondul intensificării provocărilor militare și logistice.

Presa locală a publicat relatări contradictorii despre momentul morții lui Starovoit, în timp ce unele publicații au avut relatări diferite despre locul în care au fost găsite cadavrul și arma.

Comitetul de Investigații al Rusiei, care investighează infracțiuni majore, a anunțat într-un comunicat că a lansat o anchetă care „stabilește circumstanțele morții lui Roman Starovoit”.

Între timp, mai multe publicații, inclusiv Komersant, au relatat că Starovoit ar fi putut fi anchetat pentru fraudă pe care ar fi comis-o încă din perioada în care era guvernator al regiunii Kursk.

Potrivit publicației, acesta ar fi fost implicat în delapidarea a cel puțin 1 miliard de ruble destinate infrastructurii defensive din apropierea graniței cu Ucraina, conform mărturiei fostului său adjunct.

Se pare că anchetatorii examinează și posibile legături cu nereguli în achizițiile de materiale medicale și o reformă eșuată a transporturilor în Kursk, în timpul mandatului său de guvernator.

Nu a existat nicio confirmare oficială a acestor acuzații.

Iată o hartă a zborurilor din Rusia perturbate de dronele ucrainene:

Ministerul Transporturilor din Rusia a transmis pe 6 iulie că aproximativ 400 de zboruri au fost anulate la nivel național până la începutul serii, îndemnând pasagerii să ia în considerare călătoriile cu trenul.

Aeroportul Șeremetievo, cel mai mare din Moscova, a înregistrat 171 de zboruri anulate și 56 de întârzieri de peste două ore.

Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a înregistrat 90 de anulări și 37 de întârzieri, cu suspendări suplimentare pe aeroporturile din Ivanovo, Kaluga, Kirov, Pskov și Tambov.

Ministerul a subliniat disponibilitatea conexiunilor feroviare de mare viteză între Moscova și Sankt Petersburg ca alternativă.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană a doborât șase drone care se apropiau de capitală, în timp ce oficialii regionali au raportat interceptări similare în apropiere de Sankt Petersburg și Kaluga.

Guvernatorul Belgorodului, Veaceslav Gladkov, a confirmat că doi civili au fost răniți de resturi de dronă în apropierea graniței cu Ucraina.

Ministerul Apărării din Rusia a susținut că a doborât 91 de drone ucrainene noaptea trecută, majoritatea în regiunile Belgorod, Kursk și Lipețk. Resturi ar fi căzut și peste rafinăria de petrol Ilskîi din Krasnodar și au rănit o femeie în districtul Klimovskîi din Brîiansk.

Surse ucrainene au declarat că dronele au vizat Uzina Chimică Krasnozavoțk din regiunea Moscova, o uzină de producție a explozibililor, deși acest lucru rămâne neconfirmat.

Pe 7 iulie, forțele rusești au lansat propriile atacuri asupra Ucrainei.

Forțele Aeriene Ucrainene au declarat că au doborât 75 din 101 drone rusești și au neutralizat patru rachete sol-aer.

Cu toate acestea, atacurile cu drone au deteriorat infrastructura din Odesa, ucigând un agent de securitate și rănind 27 de persoane în Harkov, inclusiv trei copii.

Kievul a fost, de asemenea, vizat, fiind raportate pagube în trei districte, dar fără victime.

Guvernul ucrainean și observatorii internaționali susțin că Rusia vizează în mod deliberat infrastructura civilă, inclusiv locuințe, școli, spitale, sisteme energetice și uzine de apă.

Moscova neagă că ar viza zone civile, în ciuda dovezilor numeroase ale unor astfel de atacuri încă de la începutul invaziei care a avut loc pe 24 februarie 2022.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI