După un an de proteste, naționaliștii sârbi încearcă să deturneze mișcarea studențească

În ultimul an, studenții sârbi au condus proteste de stradă la nivel național, cerând tragerea la răspundere a vinovaților după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad. O tragedie în care au murit 16 oameni. Dar oare naționaliștii sârbi preiau acum controlul asupra discursului public?

La Novi Sad, zeci de mii de sârbi s-au adunat sâmbătă, 1 noiembrie, pentru a-i comemora pe cei 16 morți de acum un an.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a făcut apel la o comemorare pașnică, în contextul în care țara marchează o zi de doliu național pe 1 noiembrie, prima aniversare a prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, care a declanșat cele mai mari proteste antiguvernamentale din Serbia din ultimele decenii.
Dar în timp ce studenții sârbi marchează un an de la prăbușirea fatală a acoperișului clădirii gării din Novi Sad, eveniment care a declanșat proteste masive la nivel național, există semne că grupurile naționaliste de extremă dreapta au încercat să se infiltreze și chiar să deturneze mișcarea.

Cererile inițiale de asumare a responsabilității politice, urmate de apeluri la demisia președintelui sârb Alexandar Vucici și la organizarea de noi alegeri, au fost completate cu o retorică puternică anti-Kosovo.

„Sunt mândru când luptăm pentru interesele noastre naționale, pentru Kosovo și Metohija”, spune pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL unul dintre protestatari, care și-a dat doar prenumele, Stefan. El folosește un cuvânt preferat de guvernul sârb, care nu recunoaște Kosovo ca stat independent.

Protestele studenților, care durează de un an, sunt cele mai mari din Serbia de la demonstrațiile de acum 25 de ani, care au dus la răsturnarea fostului lider iugoslav Slobodan Miloșevici.

Imagine din dronă de la un protest din Belgrad car a avut loc în ultimul an.

Manifestațiile din Serbia au pornit după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024.

16 oameni au murit în urma acestei tragedii, care a șocat publicul și în urma căreia au apărut informații despre corupția care a dus la repararea defectuoasă de la gară, un proiect-fanion al guvernului, făcut de companii chinezești.

Protestele au fost marcate de un angajament față de o neutralitate politică strictă și s-au concentrat pe cererea unei anchete aprofundate. Protestatarii au păstrat distanța atât față de partidele de la putere, cât și față de cele de opoziție.

Extrema dreaptă se implică

Prima schimbare majoră spre dreapta a avut loc pe 28 iunie, la aniversarea bătăliei de la Kosovo Polje din 1389, o dată încărcată de semnificație în politica sârbă, care a fost folosită de naționaliști pentru a justifica războaiele balcanice care au urmat prăbușirii Iugoslaviei în anii 1990.

În timpul unei demonstrații din acea zi, vorbitorii au făcut apeluri la „apărarea poporului sârb” din afara granițelor tării, referindu-se aparent la comunitățile mari de etnici sârbi din Kosovo și Bosnia-Herțegovina.

„Vorbitorii au fost aleși pentru a evidenția atât diversitatea mișcării, cât și ideea de unitate națională”, a declarat pentru RFE/RL un student la inginerie electrică din Belgrad, care a dorit să rămână anonim.

Alte persoane care au participat la proteste s-au simțit alienate de retorica folosită.

„Acestea nu sunt valorile pe care le susțin. Dacă vor sprijinul meu sau votul meu, trebuie să se distanțeze clar de această retorică”, a spus o femeie care s-a prezentat doar cu numele Milica.

Îți mai recomandăm Echilibristica periculoasă a liderului sârb Alexander Vučić între Rusia și Vest, joc de consolidare a puterii

Milos, un bărbat în vârstă de 50 de ani care participă la protestele antiguvernamentale încă din anii 1990, a declarat că „după ce s-a calmat” a înțeles discursurile ca fiind „o mișcare populistă – o încercare de a ajunge la un public mai larg înaintea unor posibile alegeri”.

Apelul studenților pentru alegeri anticipate nu a avut succes. Dar, înaintea alegerilor locale programate pentru luna octombrie, tensiunea a crescut din nou.

Studenții la Drept de la Belgrad au organizat un miting prin care cereau tragerea la răspundere pentru „încălcarea drepturilor sârbilor” din Kosovo. Pe rețelele de socializare, organizatorii au acuzat guvernul Serbiei că „a trădat Kosovo”.

Grupurile ultra-naționaliste și de extremă dreaptă – unele dintre ele interzise de către Curtea Constituțională a Serbiei – au apărut alături de studenți, deși au participat doar aproximativ 1.000 de persoane. Acest număr a fost mult mai mic decât la multe alte proteste.

Marșul sârbilor musulmani

La scurt timp după aceea, o rezoluție a Parlamentului European a condamnat ceea ce a numit „narațiuni naționaliste” în anumite părți ale mișcării de protest.

„Dreapta încearcă cu siguranță să preia controlul asupra protestelor, dar nu este atât de mare. Este doar mai zgomotoasă și mai bine organizată”, a declarat Dusko Radosavljevic, profesor la facultatea de drept și afaceri de la Universitatea din Novi Sad, pentru RFE/RL.

Apariția grupurilor extremiste la demonstrații, a adăugat el, era adesea regizată.

„Acestea sunt adesea provocări organizate de serviciile de securitate plătite de stat, menite să creeze confuzie”, a spus el.

Studenți din regiunea Sandzak din Serbia, în majoritate musulmani, protestează la Belgrad - marș către Novi Sad, pe 28 octombrie.

„Într-o societate divizată ca a noastră, mulți studenți încă nu pot face diferența între patriotismul sănătos și naționalism”, e de părere Boris Kojcinovic, student la filosofie din Novi Sad.

El și-a amintit că naționaliștii au luat steagurile Uniunii Europene de la protestatari, dar a adăugat: „Simt că majoritatea dintre noi suntem aici pentru un singur scop – să construim o societate sănătoasă”.

Acest mesaj a avut ecou și în Sandzak, o regiune din sud-vestul Serbiei cu majoritate musulmană.

Sub sloganul „Nu ne veți despărți”, studenții din Sandzak au organizat un marș de protest de 400 de kilometri până la Novi Sad, unde au ajuns pe 1 noiembrie, pentru a marca aniversarea.

Îți mai recomandăm O scurgere de date arată extinderea în secret a sistemului de supraveghere din Serbia, fabricat în China

Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.