Premiul Saharov 2025 a fost acordat jurnaliștilor Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli închiși în Belarus și Georgia pentru articolele lor despre democrație și societatea civilă.
Președinta legislativului european, Roberta Metsola, a făcut anunțul miercuri, 22 octombrie, la Conferința Președinților Parlamentului European, formată din liderii grupurilor politice.
„Ambii sunt jurnaliști aflați în prezent în închisoare pe baza unor acuzații inventate, pur și simplu pentru că și-au făcut munca și pentru că au denunțat nedreptatea”, a declarat Metsola.
„Curajul lor i-a transformat în simboluri ale luptei pentru libertate și democrație. Acest Parlament este alături de ei și de toți cei care continuă să ceară libertate.”
Premiul presupune și oferirea de către Parlamentul European a sumei de 50.000 de euro.
Studenții sârbi care au protestat împotriva guvernului de la Belgrad timp de peste un an, precum și jurnaliști și lucrători umanitari din Fâșia Gaza au fost celelalte nominalizări la premiul Saharov.
Cel mai important premiu al Uniunii Europene pentru drepturile omului a fost creat în 1988, cu un an înainte de prăbușirea comunismului în Europa, în onoarea omului de știință și disidentului rus Andrei Saharov. Premierul a devenit unul dintre instrumentele cheie de relații publice ale Parlamentului European.
Regimurile represive i-au atacat adesea pe parlamentarii europeni din cauza nominalizărilor și a câștigătorilor.
În 1989, de pildă, premiul Saharov a fost acordat lui Alexander Dubcek, eroul Primăverii de la Praga din 1968, iar nominalizați au fost profesoara româncă Doina Cornea, o opozantă a regimului comunist al dictatorului Nicolae Ceaușescu, și politicianul reformator de la Budapesta, Gyula Horn.
În 1990, Premierul Saharov a ajuns la pastorul reformat, Laszlo Tokes, cel în apărarea căruia au ieșit timișorenii pe 15 și 16 decembrie 1989, declanșând Revoluția Română și căderea comunismului și la București.
O statuie a omului de știință și disidentului rus Andrei Saharov
Printre laureații de până acum se mai află fostul președinte sud-african Nelson Mandela, anterior deținut politic pentru 18 ani, liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, otrăvit într-o tentativă de asasinat, apoi mort în urma regimului de temniță grea la care a fost supus, și activista pakistaneză pentru educație Malala Yousafzai.
Critic deschis al lui Lukașenko
Câștigător al Premiului Saharov din acest an, Andrzej Poczobut a lucrat pentru mai multe publicații belaruse și poloneze și a fost unul dintre liderii organizației politice „Uniunea Polonezilor din Belarus”, care reprezintă minoritatea poloneză din țară.
Critic deschis al regimului condus de autocratul Alexandr Lukașenko, Poczobut a fost arestat în repetate rânduri de autorități.
Andrzej Poczobut
Reținut în 2021 ca parte a represiunii politice împotriva opoziției și a societății civile din țară în urma falsificării alegerilor prezidențiale din anul precedent, a fost ulterior condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penală.
Deși familiei sale i s-a refuzat accesul la vizite, există speranța că acesta ar putea fi eliberat în curând.
Statele Unite au negociat cu Minskul ridicarea unor sancțiuni în schimbul eliberării unora dintre miile de prizonieri politici din țară.
Politicianul opoziției Aleksandr Milinkevich, asociația jurnaliștilor belaruși și opoziția democratică din Belarus, condusă de Sviatlana Țikhanouskaia, au mai primit premiul.
Deteriorarea sănătății în închisoare
Mzia Amaglobeli, fondatoarea publicațiilor media independente Batumelebi și Netgazeti, a fost reținută la începutul anului 2025 și ulterior condamnată la doi ani de închisoare pentru „rezistență sau folosirea violenței împotriva unui ofițer de aplicare a legii” în timpul unui protest proeuropean care a urmat controversatelor alegeri parlamentare din Georgia din octombrie 2024.
Jurnalista georgiană Mzia Amaglobeli.
De atunci, au existat numeroase relatări despre deteriorarea stării sale de sănătate în închisoare.
Condamnarea ei, denunțată de Uniunea Europeană, de Federațiile Europene și Internaționale ale Jurnaliștilor și de organizațiile de apărare a drepturilor omului, este văzută ca parte a unei campanii statale mai ample de reducere la tăcere a opoziției și de restricționare a libertății de exprimare din Georgia.
Considerată prima femeie deținut politic din Georgia de la independența sa față de Moscova, proclamată în 1991, Mzia Amaglobeli este, de asemenea, prima georgiană care a primit premiul.
Ceremonia de premiere va avea loc la Strasbourg pe 16 decembrie.
Îți mai recomandăm Premiul Saharov: Cine sunt candidații la cel mai important premiu din domeniul drepturilor omului al UEEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI