Declarația Unică și Declarația 230. Tot ce trebuie să știi pentru a-ți îndeplini corect obligațiile fiscale

Declarația Unică este documentul prin care contribuabilii își declară veniturile realizate în anul precedent, își calculează impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate statului. Neîndeplinirea acestei obligații poate duce la amenzi sau majorări ale taxelor cauzate de întârziere.

Tot până pe 25 mai, contribuabilii au posibilitatea să completeze și să depună Declarația 230, prin care pot direcționa 3,5% din impozitul pe venit către organizații non-guvernamentale sau culte religioase, susținând astfel cauzele sociale și culturale pe care le apreciază.

Pentru un ghid complet, care vine în sprijinul românilor care au aceste îndatoriri, Europa Liberă i-a pus 10 întrebări esențiale Nadiei Oanea, consultant fiscal și expert contabil cu experiență de peste 20 de ani în consultanță fiscală și training în domeniul fiscal.

1. Europa Liberă: Cine este obligat să depună Declarația Unică și în ce condiții?

Nadia Oanea: Persoanele fizice care în 2024 au realizat una sau mai multe categorii de venituri din cele de mai jos:

• activităţi independente, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia contribuabililor pentru care impozitul se reţine la sursă;
• cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal,
• activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
• piscicultură şi/sau silvicultură;
• transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului de investiţii, pentru care contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiei;
• alte surse, pentru care contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiei.

În principiu, dacă veniturile sunt impozitate la sursă și impozitul este final (adică nu se recalculează la sfârșit de an), nu se completează secțiunea privind venitul realizat.

Aici, eventual, intervine doar obligația completării secțiunii privind contribuția la sănătate. Pentru veniturile din salarii, nu există obligația declarării în D212, acestea sunt declarate și impozitate de către angajator.

Modelul declarației unice (212)

În declarația unică se declară atât veniturile realizate din România, cât și veniturile din străinătate.

De exemplu, dacă o persoană fizică are venituri din activități independente (de exemplu este IT-st și lucrează ca PFA, având clienți în țară), și, în plus, are niște depozite la bănci românești plus investiții pe burse străine și a realizat câștiguri de capital din vânzarea de acțiuni pe aceste burse și din dividende la acțiunile deținute, va trebui să completeze declarația unică pentru toate tipurile de venituri.

Unii contribuabili pot avea obligația completării atât a secțiunii privind impozitul pe venit, cât și cea a secțiunii privind contribuțiile sociale, în timp ce alții pot fi obligați doar la completarea uneia din cele două secțiuni.

2. Europa Liberă: Care este termenul limită pentru depunerea Declarației Unice în 2025?

Nadia Oanea: 25 mai 2025 inclusiv. Anul acesta, 25 mai cade în weekend, deci el se prelungește până în prima zi lucrătoare de după, adică pe 26 mai 2025.

Până la acest termen, declarația se depune oricând în cursul anului 2025, pentru declararea opțiunii pentru plata CASS (contribuția de asigurări sociale de sănătate) în cazul persoanelor fizice care nu sunt obligate la plata contribuției la sănătate însă fac parte din categoriile pentru care se poate opta pentru plata contribuției și obținerea calității de asigurat în sistemul public de sănătate.

Nadia Oanea - trainer autorizat pentru formarea adulților, expertă în fiscalitate și contabilitate. Compania ei, Tax & Training, este membră a AmCham Romania și a Romanian Business Leaders.

3. Europa Liberă: Cum se calculează corect venitul net în sistem real și ce documente justificative sunt necesare?

Nadia Oanea: Calculul venitului în sistem real presupune ținerea unei evidențe contabile. Adică persoana fizică ține evidența veniturilor încasate și a cheltuielilor făcute pentru obținerea acelor venituri. Pentru venituri și cheltuieli trebuie să existe facturi, bonuri fiscale, chitanțe de încasare / plată sau dovadă încasării / plății lor prin bancă.

Sunt câteva tipuri de venituri care se impozitează în sistem real:

• Veniturile din activităţi independente, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real. Pentru acestea, se completează câte o subsecţiune pentru fiecare categorie de venit şi pentru fiecare sursă de realizare a venitului.
• Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se optează pentru impozitarea în sistem real. Contribuabilii care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală de la mai mulţi plătitori completează o singură subsecţiune în declaraţie.
• Venituri din cedarea folosinţei bunurilor, a unui număr de peste 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea.
• Veniturile din activităţi agricole, din silvicultură şi piscicultură, impuse în sistem real.
• Câştiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare.
• Unele venituri încadrate în categoria „Alte venituri”, cum ar fi, de exemplu, câștigurile din criptomonede.

Prin opoziție, alte tipuri de venituri pot fi impozitate la normă de venit (adică stabilește statul cât este venitul supus impozitării, fără ca persoana fizică să fie obligată să țină evidența veniturilor realizate) sau la cote forfetare (în acest caz, se ține evidența venitului brut realizat, dar cheltuielile deductibile se stabilesc ca o cotă din venitul realizat).

De exemplu, anumite tipuri de venituri din activități independente sau din activități agricole sunt impozitate la normă de venit, în timp ce veniturile impozabile din chirii, sau veniturile impozabile din drepturi de proprietate intelectuală se determină pe bază de cotă forfetară (deducerea unui procent din venitul brut).

Sunt și situații în care venitul impozabil este venitul brut realizat, de exemplu, în cazul celor încadrate ca alte venituri - bacșișurile, veniturile influencerilor din online etc - sau veniturile din dividende.

La veniturile din străinătate, foarte important este să fie declarat și impozitul plătit în statul unde s-a obținut venitul - ca să se aplice metoda de evitarea dublei impuneri prevăzută în convențiile de evitare a dublei impuneri, respectiv credit fiscal sau scutire.

Totuși, evitarea dublei impuneri presupune să ai documente care să dovedească plata acelor impozite în străinătate, conform prevederilor convenției.

4. Europa Liberă: Ce praguri determină obligația de plată pentru CAS și CASS?

Nadia Oanea: Categoriile de venituri pentru care se datorează contribuțiile de asigurări sociale (CAS) sunt:

• venituri din activităţi independente, inclusiv contracte de activitate sportivă,
• venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

Dacă aceste venituri, cumulate, depășesc la nivelul anului 12 salarii minime brute pe țară, trebuie plătit CAS. Pentru anul fiscal 2024, la stabilirea plafoanelor e utilizat nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 3.300 lei.

Contribuabilul va plăti:

• minim 9.900 de lei pentru venituri între 39.600 lei (12 de salarii minime) și 79.200 lei (24 de salarii minime);
• minim 19.800 de lei pentru venituri de peste 79.200 de lei.

Categoriile de venituri pentru care trebuie plătite contribuții la asigurările sociale de sănătate (CASS) sunt definite în Codul Fiscal:

• venituri din activități independente (PFA, întreprinderi individuale/familiale, profesii liberale, contracte de activitate sportivă);
• alte categorii de venituri decât cele din salarii și cele din activități independente: drepturi de autor, licențe, închirieri, leasing, uzufruct, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, inclusiv din arendare, venituri din investiții, premii, jocuri de noroc, activități ocazionale, convenții civile, etc.

Iar regulile de stabilire a bazei de calcul sunt diferite.

Pentru prima categorie - venituri din activități independente - contribuabilulul va plăti CASS de 10% din valoarea venitului net anual realizat – sau a normei anuale de venit – dar nu mai puțin de 1.980 de lei (valoarea CASS calculată pentru 6 salarii minime brute pe țară) și nu mai mult de 19.800 de lei (valoare a CASS calculată pentru 60 de salarii minime brute pe țară).

Sunt și excepții de la plata contribuției minime la sănătate (1.980 de lei) pentru activități independente, respectiv dacă, în 2024, contribuabilul:

• a realizat venituri din salarii şi asimilate salariilor la un nivel cel puţin egal cu 19.800 de lei (6 salarii minime brute pe ţară);
• a realizat venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) - h), pentru care datorează CASS la un nivel cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară - 1.980 de lei;
• s-a încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute în Codul Fiscal.

De asemenea, persoanele care au desfășurat activități independente și care au înregistrat pierderi fiscale în anul fiscal anterior sau un venit net anual egal cu zero nu datorează CASS la minim șase salarii brute.

Pentru următoarele categorii de venituri, trebuie plătit CASS, dacă veniturile cumulate obținute în anul 2024 depășesc 19.800 de lei (6 salarii minime pe economie):

• venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
• venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III din Codul fiscal, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal;
• venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
• venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
• venituri din investiţii;
• venituri din alte surse.

În acest caz, contribuabilii vor plăti:

• 1.980 de lei - dacă veniturile realizate sunt între 19.800 (6 salarii minime brute) și 39.600 de lei (12 salarii minime brute pe ţară);
• 3.960 de lei - dacă veniturile realizate sunt între 39.600 de lei(12 salarii minime brute) inclusiv 79.200 de lei (24 de salarii minime brute);
• 7.920 de lei - dacă veniturile sunt mai mari de 79.200 de lei (24 de salarii minime brute).

Persoanele fizice care au estimat un venit de peste nivelul 19.800 de lei (6 salarii brute), dar au realizat un venit net anual cumulat mai mic datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară - 19.800 de lei.

De la această regulă, se aplică unele excepții:

• dacă au obţinut venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puţin egal cu 19.800 de lei (6 salarii minime brute pe ţară);
• dacă s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) din Codul Fiscal;
• dacă au obţinut venituri din activități independente pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la un nivel cel puţin egal cu 19.800 de lei (6 salarii minime brute pe ţară).

5. Europa Liberă: Cum se completează corect veniturile estimate pentru anul în curs și ce se întâmplă dacă estimez greșit?

Nadia Oanea: Modificarea cea mai importantă în declarația unică este eliminarea obligației de stabilire și declarare a impozitului pe veniturile estimate şi a contribuţiilor sociale estimate în cursul anului fiscal.

De aceea, în Declarația Unică pe 2024 se completează doar veniturile efectiv realizate în 2024 și/sau doar contribuțiile sociale datorate.

Prin urmare, nu trebuie completată rubrica referitoare la CAS sau CASS dacă baza de calcul estimată a CAS/CASS completată în Declarația Unică depusă până pe 25 mai 2024 coincide cu baza de calcul conform veniturilor realizate în 2024, ca să nu se dubleze sumele declarate ca datorate.

De asemenea, nu trebuie completată rubrica de venit realizat dacă acesta coincide cu venitul estimat pentru 2024, prin declarația unică depusă până pe 25 mai 2024. De exemplu, în cazul activităților independente sau al veniturilor din agricultură impuse pe bază de norme de venit.

ANAF a publicat un ghid online de completare a declarației unice care poate fi consultat aici.

6. Europa Liberă: Cine poate depune Declarația 230 și pentru ce tipuri de venituri se aplică?

Nadia Oanea: Declarația 230 - sau Cererea privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat - poate fi completată și depusă de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor şi care nu au optat la angajator/plătitorul de venit pentru distribuirea prin reţinerea la sursă a sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit.

Sediul central al ANAF.

7. Europa Liberă: Câte ONG-uri pot fi sprijinite cu același formular 230 și cum se alege unul?

Nadia Oanea: Trebuie completat un singur formular. Și îl completează persoanele fizice care optează pentru direcţionarea sumei de până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru susţinerea mai multor entităţi nonprofit/unităţi de cult, precum şi pentru acordarea de burse private completează în mod corespunzător anexa la Declarația 230.

8. Europa Liberă: Ce date sunt necesare pentru completarea corectă a secțiunii dedicate organizației beneficiare?

Nadia Oanea: Destinaţia sumei care reprezintă până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor poate fi pentru susţinerea entităţilor nonprofit/unităţilor de cult sau pentru acordarea de burse private.

Pentru burse private, trebuie bifată căsuţa din secțiunea II a D230 de către contribuabilii care au făcut, în cursul anului de raportare, cheltuieli cu burse private conform legii şi solicită restituirea acestora. Aceștia trebuie să treacă numărul şi data contractului privind acordarea bursei private, suma plătită (lei) în cursul anului de raportare pentru bursa privată, numărul şi data documentelor care atestă plata bursei private. Acestea sunt trimise la ANAF (în copie), cu menţiunea „conform cu originalul”.

Pentru susţinerea unei entităţi nonprofit/unităţi de cult, trebuie bifată căsuța corespunzătoare din secțiunea II a formularului. Pot face acest lucru contribuabilii care solicită virarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru susţinerea anumitor ONG-uri / unități de cult.

De asemenea, există posibilitatea să se opteze privind distribuirea sumei pentru o perioadă de doi ani la aceiași beneficiari indicați în D230, prin bifarea unei căsuțe în formular.

Și în această situație, trebuie să fie scris:

• codul de identificare fiscală al entităţii nonprofit/unităţii de cult pentru care se solicită virarea sumei;
• denumirea completă a entităţii;
• contul bancar (IBAN) al entității;
• procentul din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pe care contribuabilul optează să îl vireze (care nu poate depăşi plafonul admis de lege de 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
• suma solicitată de contribuabil a fi virată în contul entităţii nonprofit/unităţii de cult, determinată prin aplicarea procentului asupra impozitului anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor În situaţia în care contribuabilul nu poate determina suma, rubrica nu se completează.

În situaţia în care contribuabilul este de acord ca entitatea beneficiară să fie informată de organul fiscal cu privire la sumele direcţionate, precum şi la datele de identificare a contribuabilului care a direcţionat aceste sume, se bifează căsuţa corespunzătoare din formular.

9. Europa Liberă: Pot depune Declarația 230 online, fără semnătură electronică?

Nadia Oanea: Formularul trebuie completat în două exemplare. Originalul va fi despus, după caz, la:

• organul fiscal în a cărui rază teritorială are adresa de domiciliul contribuabilul sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
• organul fiscal central competent, potrivit legii, pentru administrarea contribuabililor persoane fizice fără domiciliu fiscal în România.

Contribuabilul sau împuternicitul lui trebuie să păstreze copia, iar cererea este depusă, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, pe hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

Formularul poate fi depus şi online.

De asemenea, contribuabilii pot opta pentru depunerea formularului 230 la entitatea nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii sau la unitatea de cult beneficiară a sumei. În această situație, entitatea are obligaţia de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, la organul fiscal competent formularul „Situaţie centralizatoare a datelor cuprinse în formularul 230, transmisă de entitatea beneficiară”, prevăzută în anexa nr. 5 la ordin, prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancţiunea decăderii.

Originalul cererilor 230, în format hârtie, se păstrează de către entităţile nonprofit/unităţile de cult şi sunt puse la dispoziţia organului fiscal la solicitarea acestuia.

10. Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă uit să depun Declarația 230? Se pierde suma sau poate fi redirecționată retroactiv?

Nadia Oanea: Termen de depunere a formularului este 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului, sub sancţiunea decăderii. Ceea ce înseamnă că, dacă nu direcționăm 3,5% din impozitul pe salarii al anului 2024 până pe 25 mai 2025, pierdem acest drept, sumele nu se reportează.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.