Onorariu de 50.000 euro/ lună. Onorariu de 120.000 euro/ lună. Onorariu de 35.000 euro/ lună. Onorariu de 5.000 euro/ lună. Care este onorariul corect pentru o firmă de insolvență?
Potrivit experților consultați de Europa Liberă, răspunsul depinde de dificultatea sarcinilor, de mărimea, importanța și starea în care se află compania de stat în cauză, de complexitatea planului de reorganizare, de cât de agresivi și/sau grăbiți sunt creditorii. Cert este că problema a devenit brusc de actualitate.
„Vom modifica legislaţia legată de Legea insolvenţei, vom modifica legislaţia legată de executările silite ca să putem executa mai repede. Vom modifica legislaţia legată de eşalonări în aşa fel să avem un cadru legal care nu-ţi mai permite ca, din start, prin vicii de lege, să poţi abuza de aceste prevederi”, a anunțat vineri, 4 iulie premierul Ilie Bolojan, la Ştirile ProTV.
Declarația premierului Ilie Bolojan face referire la toate procedurile de insolvență/faliment și a venit în contextul curățeniei generale în finanțele statului, l-a care s-a angajat. În proceduri de insolvență sau de faliment se află companii de stat sau companii cu capital mixt, de la care statul are de încasat bani.
Onorariile pentru administrarea judiciară sunt stabilite de adunările creditorilor fiecărei companii aflate în insolvență/faliment. Ele pot fi sub forma unui onorariu fix, plătit lunar, a unor comisioane de succes pentru sumele recuperate sau pot fi o combinație între cele două.
Cele mai rentabile contracte sunt cele care combină un onorariu lunar consistent cu procente mari de succes. Onorariile sunt încasate din lichiditățile existente în conturile debitorului, încasările din activitatea curentă (în perioada de observație/reorganizare) sau din sumele rezultate din valorificarea activelor (în special în procedura de faliment).
Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate.
„În orice companie privată, când ai o creanță nerecuperabilă, o treci la pierderi. Noi ne mințim că avem de recuperat sume, dar în realitate nu recuperăm nimic. Trebuie asumată o «ștergere» – nu în sensul de a șterge datoriile efectiv, ci de a recunoaște că nu mai există șanse reale de recuperare. În plus, pentru firmele aflate în faliment, procedura trebuie accelerată.
Fiecare faliment costă – avem administratori speciali care nu au niciun interes să închidă procedura rapid, decât dacă pot valorifica active și își pot lua comisionul”, explică pentru Europa Liberă consultantul fiscal Gabriel Biriș și fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor.
Europa Liberă a analizat, pe baza informațiilor furnizate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), câteva cazuri.
Cazul Oltchim: insolvență - șase ani, faliment - alți șase ani
- Datorii totale (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 538.973.973 lei (107 milioane de euro)
- Datorii la ANAF (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 18.548.602 lei (3,6 milioane de euro)
Oltchim a intrat oficial în insolvență pe 30 ianuarie 2013, printr-o decizie a Tribunalului Vâlcea.
Compania a rămas așa șase ani. În acest timp, administratorul judiciar a vândut din active și a încercat, fără succes deplin, să redreseze combinatul.
După eșecul planului de reorganizare, consorțiul de administratori judiciari a solicitat deschiderea procedurii falimentului; planul a expirat pe 22 aprilie 2019. Instanța a pronunțat falimentul în mai 2019.
Și insolvența, și falimentul au fost gestionate de același consorțiu de firme – BDO Business Restructuring și Rominsolv.
Pentru perioada de insolvență, consorțiul a cerut inițial „un onorariu fix de 50.000 de euro/lună, plus un onorariu procentual de 5%, aplicat sumelor distribuite creditorilor în situatia confirmării unui plan de reorganizare, precum şi sumelor obtinuțe din valorificarea bunurilor debitoarei; un onorariu procentual de 10%, aplicat sumelor obținute din recuperări de creanțe”. Propunerea nu a fost aprobată de către Adunarea creditorilor.
Care a fost, însă, de acord cu a doua propunere a BDO Business Restructuring și Rominsolv:
„Un onorariu fix de 40.000 Euro pe lună, datorat începând cu data deschiderii procedurii şi până la finalizarea acesteia; un onorariu procentual de 4%, aplicat sumelor distribuite creditorilor în situația confirmării unui plan de reorganizare, precum şi sumelor obținute atât din valorificarea bunurilor debitoarei, cât şi din recuperări de creanțe litigioase.”.
Falimentul Oltchim a durat aproape șase ani. Mai exact, 75 de luni.
Consorțiul de firme desemnate ca administratori judiciari a avut de încasat – doar din onorariul fix – în această perioadă, trei milioane de euro.
În 2017, după o serie lungă de licitații ratate, consorțiul de firme reușește vânzarea a aproximativ 60% din platforma Oltchim către firma Chimcomplex, pentru 127 milioane de euro.
Unde au ajuns banii?
◙ 100 milioane de lei – către AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului)
◙ 56 milioane de lei – către Ministerul Finanțelor
◙ 40 milioane de lei – către CET Govora
◙ 50 milioane de euro – către bănci
◙ 44 milioane de lei– către Electrica (ulterior corectat la 44,6 milioane lei)
◙ 9 milioane de euro – plăți către angajați (inclusiv disponibilizările din 2013–2015)
Administratorii judiciari (Rominsolv + BDO) au încasat 4% din suma de vânzare (127 milioane de euro), adică aproximativ 5,12 milioane de euro, conform declarației lui Gheorghe Piperea, reprezentant al Rominsolv.
După intrarea în faliment a Oltchim SA, administratori judiciari au fost desemnate aceleași două firme.
De data aceasta, onorariul fix stabilit de Adunarea creditorilor a fost de 12.000 euro/lună+ TVA. Adunarea a aprobat și un onorariu procentual de 4%, aplicabil sumelor distribuite catre creditori.
Falimentul a fost declarat în mai 2019.
De atunci au trecut 75 de luni, în care consorțiul de lichidatori a avut de încasat 900.000 de euro. Plus comisioane pentru activele care au mai fost vândute între timp.
În 2024, de exemplu, au fost vândute active de 24 milioane de euro, adică un comision de 960.000 de euro.
Statul român, prin AAAS, a figurat în tabelul creditorilor Oltchim cu 2,2 miliarde de lei, din care a recuperat 190,5 milioane de lei.
Cine deține firmele Rominsolv și BDO?
Rominsolv. Până la alegerea sa în Parlamentul European, în iunie 2024, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), avocatul Gheorghe Piperea era cel care făcea declarații în numele firmei Rominsolv. Pe pagina de internet a firmei apar ca parteneri Florin Mateiță, Mircea Deaconu și Mirela Dragnea. În declarația de avere depusă la Parlamentul European, în 2024, Gheorghe Piperea a declarat venituri de la Rominsolv, pentru 2023, de 874.195 lei.
Firma Rominsolv s-a ocupat, printre altele, și de insolvența RADET (2019) și a preluat apoi și falimentul.
Inițial, în cazul Radet, onorariul lunar al firmei Rominsolv a fost stabilit la 35.000 de euro. În iulie 2019, comitetul creditorilor (condus de ELCEN) a votat reducerea acestui onorariu la 25.000 lei lunar (aprox. 5.500 €), propunând ca reducerea să fie aplicabilă retroactiv de la data intrării în faliment (aprilie 2019) până la finalizarea procedurii.
Rominsolv a contestat această decizie în instanță și a obținut o decizie, în octombrie 2022. Instanța a recunoscut firmei dreptul de a primi onorariul de 35.000 de euro/lună și a calculat că pentru activitatea prestată va primi o sumă fixă de 1.141.064,086 lei.
Adunarea Creditorilor a aprobat ca falimentul să fie preluat de alte firme, în locul Rominsolv – CITR și Activ Lex, care au un onorariu lunar de 5.000 de euro plus 2,75% din sumele distribuite creditorilor.
BDO Business Restructuring. Principalii parteneri ai firmei sunt Cristian Iliescu, Nicolae Bălan, Silviu Manolescu și Sorin Caian.
Nicolae Bălan este și președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, uniune care deține toate informațiile despre firmele și practicienii în insolvență, și veniturile acestora.
Contactate de Europa Liberă pentru detalii legate de insolvența și falimentul Oltchim, nici BDO, nici Rominsolv nu au răspuns la solicitare.
Cazul Enet SA Focșani - în insolvență de 6 ani
Datorii (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 246 milioane de lei (42,2 milioane de euro)
Datorii la ANAF (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 5,3 milioane lei (puțin peste 1 milion de euro)
Datorii la Ministerul Mediului (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 103 milioane lei (20 de milioane de euro)
În octombrie 2019, Primăria Focșani, acționar unic al societății de termoficare Enet SA Focșani prin Consiliul Local, a solicitat insolvența companiei, după ce Enet acumulase datorii de circa 75 milioane lei. La finalul lui 2019, pierderile se ridicau la 38,8 milioane lei.
Administrator judiciar al insovenței e numit practicianul Ștefan Bordea, cu un onorariu fix lunar de 15.000 lei și un onorariu de succes de 5% din sumele care urmau să fie distribuite creditorilor.
Pentru activitatea prestată, onorariul lui Ștefan Bordea a fost de 420.000 de lei, pentru o perioadă de 28 de luni, în care principalul creditor al societății – statul – nu a recuperat nimic din datorii.
Contactat de Europa Liberă pentru a afla care este suma totală încasată de la Enet Focșani, Ștefan Bordea spune că nu-și amintește exact, pentru că „a trecut mult timp” și că în prezent nu se mai ocupă de insolvențe.
Pe 24 februarie 2022, este numit un nou administrator judiciar, o firmă din București – Trust Insolvency București. Onorariul este de 10.000 lei/lună.
Nici în următorii ani, statul nu a recuperat nimic de la Enet SA. Onorariul firmei a fost de 400.000 de lei. Abia în 2025, active ale societății au fost scoase la licitație pentru a recupera banii.
Trust Insolvency nu a răspuns, până în momentul publicării acestui articol, solicitării Europa Liberă de a detalia sumele primite de la ENET SA.
Cazul Romaero - în insolvență din ianuarie 2024
Datorii totale (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 823.197.038 lei (164 de milioane de euro)
Datorii la ANAF (la finalul lui 2024, conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe): 9.507.410 lei (1,9 de milioane de euro)
Pe 17 ianuarie 2024, Tribunalul București a admis cererea Romaero de deschidere a procedurii de insolvență prin reorganizare judiciară, iar compania a rămas în funcțiune cu drept de administrare.
Acțiunile companiei au fost suspendate la Bursa de Valori București începând din aceeași zi.
La momentul insolvenței, Romaero avea datorii ajunse la scadență de peste 763 milioane de lei și restanțe către bănci și stat. Creditorii care au solicitat, la rândul lor, insolvența companiei au fost BCR (cu o creanță de peste 109 milioane de lei), CEC Bank (peste 80 milioane de lei), CIT Restructuring (peste 6 milioane de lei) și Apa Nova (peste 353.000 de lei), conform profit.ro.
Administrator special a fost numit, în februarie 2024, Ion Daniel Butunoi, fost senator PSD și președinte al Consiliului de Administrație al Romaero la momentul intrării in insolvență.
Acum, la un an și jumătate de la intrarea în procedură, datoriile au crescut la 823 de miloane de lei, din care nouă milioane de lei sunt către ANAF.
Din 2012, Romaero a înregistrat pierderi consistente an de an.
Cel mai slab an a fost 2023 – când au fost pierderi de peste 143 de milioane de lei. Pe la conducerea Romaero, în acel an au trecut doi manageri generali, Mișa Popic și Bogdan Costaș.
Mișa Popic provenea din Romaero și mai fusese la conducerea companiei. În august 2023, a fost înlocuit cu Bogdan Costaș, fost director general la Romatsa.
Din Consiliul de Administrație, în momentul intrării în insolvență făceau parte, conform G4Media.ro:
- Ionel-Daniel Butunoi, președintele Consiliului de Administrație (CA) – fost senator PSD. Absolvent al Institutului Militar de Artilerie de la Sibiu;
- Alexandru Bușcu – membru în CA. De profesie economist, fost pilot militar și instructor de zbor. A ocupat mai multe poziții în companii de stat din Buzău. Acum este senator PSD de Buzău, județul de baștină al fostului premier Marcel Ciolacu;
- Alexandru Roland Săvulescu – membru al CA. Pensionar SRI, cu un doctorat la Universitatea Valahia din Târgoviște;
- Aexandru Ștefan Deaconu – membru al CA. Fost director la Institutul de Studii Liberale, cu experiență la Electrocentrale București – direcția de control și securitate;
- Alexandru Hazem Kansou – membru al CA. Considerat un om de încredere al lui Florentin Pandele, primarul PSD din Voluntari, Kansou a condus constant firme de stat precum Radiocom, STB, BTT și Publivol.
La finalul lui 2023, Ministerul Economiei a făcut o sesizare penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA), după ce mai multe terenuri ale Romaero din Băneasa (București) au ajuns la o companie imobiliară privată.
Este vorba de trei terenuri,cu suprafață totală de circa 1,5 hectare, o platformă de parcare a avioanelor, un hangar și mai multe ateliere, conform profit.ro.
În iunie 2024, Guvernul a decis ca datoriile Romaero să fie preluate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Mai precis, în loc ca statul să „pună poprire” prin ANAF, încearcă să restructureze datoria printr-un organism mai flexibil (AAAS), în speranța că Romaero își va reveni din insolvență și va continua activitatea, în special în sectorul strategic de apărare și aviație.
Iar Romaero are ce valorifica. Compania deține aproape 34 de hectare de teren în cea mai scumpă zonă din nordul Capitalei, Băneasa. Estimările de piață evaluează terenul la aproximativ 270 milioane euro, calcul bazat pe oferte imobiliare din zonă, conform businessmagazin.ro.
Compania care se ocupă de insolvența Romaero – Expert Insolvență SPRL – primește un onorariu lunar de 18.000 de euro pentru administrarea judiciară, plus un procent de 5% din valoarea creanțelor companiei.
Europa Liberă a solicitat Expert Insolvență SPRL să comunice cât a primit până acum ca onorariu pentru administrarea Romaero și de ce nu a reușit să recupereze, până acum, nimic.
„Avem o retribuție lunară stabilită de judecătorul sindic, dar restul informațiilor sunt doar presupunerile și calculele dumnevoastră.
Mă gândesc totuși că articolul dumneavoastră ar fi mai interesant dacă ar conține informații de genul «O societate în insolvență, cu acționariat de stat, reușește să semneze contracte de mentenanță pentru aeronave civile și militare».
Precizăm ca Romaero SA în insolvență nu face parte din societățile aflate în procedura de faliment, este în perioada de observație, total altă etapă a acestei proceduri de insolvență.
Prin urmare, se va propune un plan de reorganizare prin care se va stabili când și cum se vor stinge creanțele creditorilor din tabel”, a transmis Expert Insolvență SPRL.
Până în iulie 2025, AAAS primise zero lei din cele 466 de milioane de lei pe care le are de recuperat de la Romaero.
Cât are de recuperat AAAS de la companii in insolvență și faliment
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) este o instituție publică aflată în subordinea Guvernului României, coordonată de Ministerul Economiei.
AAAS se ocupă de:
• administrarea și valorificarea activelor statului – gestionează participațiile statului la diverse companii (acțiuni, pachete minoritare sau majoritare);
•recuperarea creanțelor – preia și administrează creanțele statului față de societăți comerciale (inclusiv datorii fiscale transferate de la ANAF, cum e cazul Romaero);
•privatizări – se ocupă de procesul de privatizare a unor societăți la care statul este acționar;
• lichidări și restructurări – coordonează procesele de reorganizare sau lichidare a companiilor de stat aflate în dificultate.
Europa Liberă a solicitat AAAS o situație cu sumele pe care le are de recuperat în numele statului român de la societăți aflate în insolvență sau faliment.
Conform Autorității, statul român are de primit, în total, de la 35 de companii aflate în insolvență sau faliment, 4,4 miliarde de lei (880 de milioane de euro).
Până acum a recuperat 492 de milioane de lei. Adică puțin peste 10%.
„Cu referire la durata procedurilor de insolvență facem mențiunea că, așa cum rezultă din practică, închiderea procedurii poate fi tergiversată de litigii aflate în derulare, situația juridică neclară a unor elemente patrimoniale care devin nevandabile, existența în patrimoniu a unor bunuri dificil de valorificat”, a transmis AAAS la solicitarea Europa Liberă.
De ce sunt o castă închisă firmele de administrare judiciară
Dincolo de informațiile publice privind valoarea stabilită a onorariilor, am încercat să aflăm ce venituri au firmele care se ocupă de insolvența/falimentul companiilor de stat.
Pe pagina dedicată a Ministerul Finanțelor, aceste firme nu au nicio informație financiară.
„Ca profesie liberală, practicienii în insolvență beneficiază de același regim fiscal și contabil aplicabil altor profesii liberale organizate prin lege, precum avocații, notarii publici, executorii judecătorești sau evaluatorii autorizați”, a transmis Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență, la solicitarea Europa Liberă.
Și a răspuns la întrebări, după cum urmează:
De ce nu depun bilanț la Ministerul Finanțelor firmele de insolvență?
Formele de exercitare a profesiei de practician în insolvență nu au obligația depunerii de situații financiare anuale (bilanțuri) la Ministerul Finanțelor, întrucât țin contabilitate în partidă simplă, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile profesiilor liberale. Raportarea veniturilor se realizează prin Declarația Unică (formular 212), depusă de fiecare asociat – practician în insolvență, în calitate de contribuabil persoană fizică, potrivit Codului fiscal.
Cum plătesc firmele de insolvență impozit pe comisioane și onorarii?
Formele de organizare ale practicienilor în insolvență încasează onorarii, nu și comisioane, aferente activității desfășurate în temeiul Legii nr. 85/2014. Aceste venituri sunt supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii (CAS, CASS), conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Fiecare asociat are obligația de a depune anual Declarația Unică și de a achita în mod individual obligațiile fiscale datorate statului.
Depun firmele de insolvență situații privind veniturile la UNPIR?
Da. Formele de organizare profesională transmit anual către UNPIR declarații privind veniturile realizate, în baza cărora se calculează contribuțiile profesionale.
Procedura este comparabilă cu cea aplicabilă în cazul altor profesii liberale organizate în structuri profesionale reglementate.
Care e valoarea veniturilor acestor firme în 2023 și 2024?
Valoarea veniturilor declarate pentru anii 2023 și 2024 este raportată de fiecare practician la Ministerul Finanțelor Publice/ANAF, în conformitate cu prevederile legale. Aceste informații nu sunt publice, fiind supuse reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal. La acest moment, sunt înregistrați în România un număr de 2.802 practicieni în insolvență, organizați în 1.510 cabinete individuale, 396 IPURL, 298 SPRL și 76 filiale ale acestora.
Care este top 20 din punct de vedere al veniturilor în 2023 și 2024? Cine sunt asociații acestor firme?
UNPIR nu întocmește clasamente sau topuri în funcție de veniturile realizate de formele de organizare. Lista practicienilor în insolvență și asocierea acestora în diferitele forme de organizare este publică și poate fi consultată în Tabloul UNPIR, disponibil pe site-ul www.unpir.ro, la secțiunile IB și IC (persoane fizice), respectiv IIA și IIB (forme juridice)
În tabelul indicat de Uniune, la societăți, nu există date despre acționariat, ci doar adresa.
Cum sunt selectate firmele de administrare judiciară?
Inițial, instanța dispune o desemnare provizorie, la solicitarea creditorului sau a debitorului, după caz. Ulterior, Adunarea creditorilor are competența de a confirma practicianul desemnat provizoriu sau de a opta pentru un alt practician. Această procedură este unitară și se aplică în mod identic atât societăților private, cât și celor cu capital majoritar sau integral de stat, transmite UNPIR.
„În situația în care A.A.A.S. este creditor majoritar cu un procent de peste 50% din masă credală, va derula o procedură de selecție în vederea identificării unei oferte în baza căreia să poată exprima un vot în cadrul adunării creditorilor având ca ordine de zi desemnarea practicianului în insolvență și stabilirea onorariului acestuia. Menționăm că, în conformitate cu prevederile Legii insolvenței, onorariul administratorului/lichidatorului judiciar reprezintã cheltuiala aferentă procedurii și este suportat din fondurile obținute din lichidarea patrimoniului debitoarei”, a trimis AAAS la solicitarea Europa Liberă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.