Articolul buclucaș nu a fost, însă, introdus de Guvern, ci de Senat, de o senatoare din partidul premierului Ilie Bolojan.
Nicoleta Pauliuc (PNL) a vrut să dea posibilitatea bolnavilor de cancer să-și retragă toți banii pentru a-și putea face tratamentul și pentru a avea șanse mai mari de a învinge boala, omițând însă alte categorii de bolnavi aflați în situații limită.
În schimb, Senatul a lăsat neatinsă modificarea propusă de Guvern, care prevede că românii îşi vor putea retrage doar cel mult 30% din suma acumulată la Pilonul II, III sau IV de pensii, în tranşe lunare, pe parcursul a opt ani, iar fiecare tranșă să nu fie mai mică de 1.251 de lei - valoarea pensiei minime.
După decizia luată marți de CCR, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că forma propusă de Guvern a fost de fapt validată de CCR, pentru că Senatul și nu Guvernul a introdus articolul declarat neconstituțional de judecătorii Curții.
„Singura prevedere neconstituțională, potrivit comunicatului CCR, a fost introdusă printr-un amendament în Comisia de buget finanțe a Senatului”, precizează Guvernul.
Judecătorii CCR, cu majoritate de voturi, au admis doar obiecția de neconstituționalitate privind prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private, privind dreptul bolnavilor de cancer de a-și retrage toți banii la pensionare.
În schimb, au respins ca neîntemeiate toate celelalte obiecții formulate de parlamentarii Alianței pentru România (AUR) și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Astfel, CCR spune că legea nu încalcă dreptul de proprietate privată asupra sumelor de contribuție la pensiile private, așa cum semnalau autorii contestațiilor.
De asemenea, spun judecătorii CCR, legea nu face discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care vor primi pensia fracționat, așa cum prevede noua lege, așa cum au contestat parlamentarii Alianței pentru România și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
CCR respinge și argumentul neretroactivității, adus de contestatarii legii. Principiul neretroactivității legii înseamnă că o lege se aplică doar situațiilor juridice care se nasc după intrarea sa în vigoare, nu și celor care au avut loc înainte. Această regulă previne aplicarea retroactivă a legilor noi și este o garanție fundamentală a drepturilor omului și consacrată în articolul 15, alineatul (2) din Constituția României.
În schimb, Curtea Constituțională spune că este neconstituțional art.55 alin.(2), despre care constată că face discriminări între bolnavii cu risc vital, pentru că le permite doar bolnavilor de cancer să-și retragă integral, la pensionare, suma cu care au cotizat, nu și celorlalți care au boli fatale.
Altfel, spus, judecătorii CCR lasă de înțeles că nu doar bolnavii de cancer ar trebui să primească suma integrală la pensionare, ci și cei cu alte boli care le pun viața în pericol, iar din acest motiv legea este neconstituțională.
După decizia de marți a CCR, legea se întoarce în Parlament pentru modificările privind criticile aduse de judecătorii Curții.
Care sunt argumentele CCR
Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată, spune CCR într-un comunicat remis presei marți, după ședința de judecată.
Judecătorii CCR spun că reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții.
În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani.
Judecătorii CCR spun că o plată făcută integral ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, spun judecătorii CCR.
Cât privește principiul neretroactivității legilor, Curtea spune că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.
În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.
***
Legea promovată de Guvernul Bolojan a fost atacată la CCR, printre altele, pe motiv că ar limita dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate de participanți.
În contestația sa, de pildă, ÎCCJ a susținut că fondurile acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată și că impunerea unor limite de plată și transferarea banilor către entități noi echivalează cu o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate.
Judecătorii ÎCCJ au avertizat că noua lege poate duce la „expropriere indirectă”, afectând echilibrul dintre drepturile cetățenilor și interesele publice.
De asemenea, ÎCCJ a considerat că e nejustificată soluția prin care plata pensiilor ar urma să fie realizată de „fonduri de plată” distincte, ceea ce ar spori costurile și riscurile pentru beneficiari.
La rândul său, AUR a acuzat Guvernul că „naționalizează” economiile din Pilonul II și III și că modificările aduse legii ar avantaja administratorii fondurilor de penii și statul, nu participanții.
Formațiunea politică a afirmat că statul „își caută o sursă de finanțare pentru un sistem bugetar aflat sub presiune”, în timp ce românii pierd controlul asupra banilor strânși de-a lungul anilor.
Legea contestată schimbă fundamental modul în care românii își pot primi pensiile private.
Conform actualelor prevederi legale, banii pot fi retrași integral sau eșalonat pe maximum cinci ani. Noul sistem ar fi limitat retragerea unică la 25% din suma acumulată.
Restul ar urma să fie plătit sub formă de pensie lunară – fie pe o perioadă de zece ani („retragere programată”), fie pe viață („pensia viageră”).
Excepțiile s-ar fi aplicat doar pentru conturile cu sume foarte mici sau pentru persoanele cu probleme serioase de sănătate.
Legea prevede înființarea unor fonduri specializate care vor face efectiv plățile, în locul administratorilor actuali ai Pilonului II. Aceste entități urmează să aibă propriile comisioane, reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Guvernul a argumentat că legea era necesară pentru a completa cadrul juridic al fazei de plată a pensiilor private, neacoperită până acum.
ASF a susținut că măsura aliniază România la practica europeană, unde plățile integrale nu sunt permise în mod standard, iar retragerile parțiale se situează în jurul mediei de 25%.
Criticii – inclusiv organizații de consumatori precum Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) – au declarat că legea ignoră interesele participanților și favorizează companiile de asigurări, prelungind durata plăților peste speranța medie de viață.
Legea are impact asupra pensiilor din Pilonul II a peste 9 milioane de români, sistem ce administrează sume echivalente cu peste 10% din PIB-ul țării.
Sistemul de pensii private din România, aplicat din 2005, este structurat pe trei piloni:
- Pilonul I (pensiile de stat)
- Pilonul II (pensii administrate privat),
- Pilonul III (pensii facultative) și pensiile ocupaționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI