Președintele Ilie Bolojan a făcut promisiunea după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) – structură care a avizat una dintre legile din pachetul legislativ al Apărării.
Este vorba de Proiectul Legii apărării naționale, care stabilește, între altele, cum pot acționa trupe sau capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride. În același document, se precizează că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
Îți mai recomandăm Legile apărării și cea a pregătirii populației pentru apărare reiau de la zero tot circuitul de avizare de către ministereProiectul de lege a fost pus pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024.
Documentul a fost în avizarea ministerelor și a altor instituții de două ori, prima dată în timpul Guvernului Marcel Ciolacu 1, apoi, după decembrie 2024, procesul a fost reluat.
După ce a primit avizul CSAT, proiectul poate merge la Parlament pentru dezbatere și vot. Ilie Bolojan promite că parlamentarii vor adopta legea în luna mai.
Alte două legi – cea care permite Armatei să doboare dronele și alte arme care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării și cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare – vor fi promulgate de Președinte în luna mai, după ce au fost adoptate deja de Parlament și au trecut testul de constituționalitate al Curții Constituționale (CCR).
A patra lege din pachet, Legea pregătirii populației pentru apărare, se află la Guvern, iar Ilie Bolojan promite că documentul va parcurge tot traseul legislativ până în iunie.
Your browser doesn’t support HTML5
Ilie Bolojan promite că noul pachet de legi din domeniul Apărării intră în vigoare din luna iunie
Cele patru legi din pachetul pentru Apărare
Din pachetul Legilor Apărării fac parte patru legi:
• Legea apărării naționale – pentru care CSAT a emis aviz miercuri, 30 aprilie;
• Legea pregătirii populației pentru apărare – se află la Guvern;
• Legea care permite Armatei să doboare dronele și alte arme care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării – adoptată, a trecut de CCR, urmează să fie promulgată;
• Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare – adoptată, a trecut de CCR, urmează să fie promulgată.
Legea apărării naționale
Proiectul Legii apărării naționale stabilește între altele, cum pot acționa trupe sau capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride, precum și că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
De asemenea, măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se arata în proiectul de lege publicat de MApN.
Proiectul de lege privind apărarea națională prevede că, pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”:
- diplomatic
- informațional
- militar
- ordine și siguranță publică
- economic
- financiar
- de informatii și juridic.
Proiectul de lege a fost pus pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024.
Documentul a fost în avizarea ministerelor și a altor instituții de două ori, prima dată în timpul Guvernului Marcel Ciolacu 1, apoi, după decembrie 2024, procesul a fost reluat.
După ce a primit avizul CSAT, proiectul poate merge la Parlament pentru dezbatere și vot.
Legea apărării naționale a fost modificată din 1994, anul adoptării, de șapte ori, dar niciodată după invazia Rusiei.
Legea pregătirii populației pentru apărare
Politicienii amână de doi ani adoptarea acestei legi. Ca și Legea apărării naționale, legea pregătirii populației pentru apărare a trecut de două ori pe la ministere, SRI și alte instituții pentru avizare.
Procesul de avizare s-a încheiat în cursul acestei luni și după cum a anunțat președintele interimar al României, Ilie Bolojan, actul este acum la Guvern.
MApN a pus în dezbatare publică proiectul noii Legi a pregătirii populației pentru apărare, imediat după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, în mai 2022.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cerea într-un interviu acordat Europei Libere noi legi ale apărării, spunând că populația României ar trebui să fie pregătită pentru un eventual conflict militar.
„Populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad în februarie 2024.
Totodată, şeful Statului Major al Apărării a explicat că Armata Română intenţionează să introducă un serviciu militar în termen, voluntar:
„Printre altele, ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar. Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului”.
El a adăugat că „trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării, trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației”.
Șeful militar al Armatei amintea că Ministerul Apărării Naționale are pregătit proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, „în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.”
Proiectul, explica generalul Vlad, urmărea pregătirea voluntară a celor care „doresc să învețe să tragă cu arma, să orienteze într-un mediu dificil, să supraviețuiască într-un mediu dificil, să știe să se protejeze împotriva armelor chimice, să-și facă o decontaminare personală”.
Legile privind doborârea dronelor și misiunile militare pe timp de pace
Pe 27 martie, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate de partidele AUR, POT și S.O.S. România pentru alte două legi esențiale pentru apărarea României, cerute de mulți ani de Armată.
Este vorba despre legea care permite Armatei să doboare dronele și alte arme care pătrund neautorizat în spațiul aerian al țării, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare.
La peste o lună de la adoptarea deciziei, la Administrația Prezidențială nu au ajuns încă cele două legi pentru promulgare.
Legile au fost adoptate de Parlament în luna februarie.
Cum se pregătește România pentru Summitul de la Haga
Tot miercuri, 30 aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis creșterea capacității de apărare a României până în 2030 cu majorarea etapizată a bugetului pe Apărare în anii următori, pentru ca România să fie un contributor important alături de partenerii europeni, a anunțat miercuri președintele interimar Ilie Bolojan, la finalul ședinței CSAT.
Consiliul l-a mandatat pe ministrul Apărării ca, în discuțiile tehnice care vor avea loc la summitul NATO de la Haga, în iunie 2025, „să-și asume creșterea etapizată a bugetului de apărare” pentru ca România să fie un partener credibil în apărarea flancului de est al NATO pentru partenerii săi.
Ministrul a fost desemnat, de asemenea, să acceseze creditul pus la dispoziție de Comisia Europeană pentru dotarea suplimentară a Apărării, a mai spus Bolojan.
Astfel, s-a format un grup de lucru care va fi condus de cancelaria premierului și susținut de ministerele Apărării și cel al Economiei, care să facă diligențele necesare pentru accesarea acestui credit UE.
Avantajul acestui credit este că are o durată de rambursare de 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, pentru ca România să-și îmbunătățească capabilitățile militare fără o presiune pe bugetul național, a explicat președintele interimar Ilie Bolojan.
De asemenea, vor fi făcute investiții prin comenzi către industria de Apărare, atât din zona publică, cât și din cea privată, motiv pentru care același grup de lucru va purta negocieri pentru parteneriate care să ducă la îndeplinirea condițiilor de accesare a acestor credite, așa cum sunt ele impuse de Comisie pentru acordarea lor.
Astfel, până în mai - începutul lunii iunie, când va avea loc summitul NATO de la Haga, România va prezenta o listă de proiecte care vor fi finanțate prin programul de creditare asigurat de UE.
Finalizarea hidrocentralelor, proiect de siguranță națională pentru independența energetică a României
Alt proiect adoptat în ședința CSAT de miercuri este cel pe baza căruia finalizarea hidrocentralelor să devină proiect de siguranță națională
„Am susținut această decizie pentru că încă de dinainte de 1989 avem în lucru mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 60-90%”, care nu au fost nici până acum finalizate din cauza birocrației, a proceselor aflate pe rol și din lipsa avizelor de mediu, a explicat Ilie Bolojan.
Funcționarea acestor centrale ar duce la creșterea cu 10% a puterii instalate în hidrocentralele din România, a explicat Bolojan, ceea ce „ar aduce un plus de energie ieftină, curată, constantă și sigură”. Alături de celelalte lucrări de creștere a producției de energie, ar duce la independența energetică a României și la condiții mai bune, un preț mai mic și mai puține întreruperi de furnizare a energiei electrice, a explicat Bolojan, ceea ce face proiectul să fie unul de siguranță națională.
_________________________________________________________________________
Știrea inițială
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru miercuri, 30 aprilie 2025, ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
Potrivit unui comunicat al Președinției, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse următoarele subiecte:
- participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030;
- proiectul de Lege a apărării naționale a României;
- planul național privind mobilitatea militară;
- proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
- viziunea strategică națională în domeniul spațial;
- alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Planul de Răspuns European – „Readiness 2030” – este o inițiativă strategică a Uniunii Europene lansată în 2025, care urmărește să consolideze capacitatea de apărare și securitate a Europei până în anul 2030. Planul vizează creșterea rapidă și coordonată a capacității de reacție a statelor membre UE la crize interne și externe, inclusiv conflicte militare, atacuri cibernetice sau dezastre naturale.
„Readiness 2030” include un mecanism financiar denumit SAFE (Security in Action For Europe), cu un buget de 150 de miliarde de euro provenit din împrumuturi cu dobândă redusă pentru achiziții militare comune și modernizarea capabilităților de apărare.
Planul a fost prezentat oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a descris ca pe o viziune pentru ca Europa să devină capabilă să răspundă rapid și eficient provocărilor globale și să asigure protecția cetățenilor săi.
Bugetul total mobilizat prin acest plan poate depăși 800 de miliarde de euro, bani care provin atât din împrumuturi, cât și din relaxări fiscale pentru cheltuieli de apărare sau fonduri europene redirecționate.
Îți mai recomandăm România se pregătește să ceară Comisiei Europene miliarde de euro pentru o apărare mai bunăLa rândul său, proiectul Legii Apărării Naționale a României actualizează cadrul legislativ care să permită reacții militare rapide și eficiente, inclusiv în cooperare cu forțele aliate NATO sau alți parteneri.
În proiect sunt definite noțiuni noi, cum ar fi amenințările hibride. De asemenea, este reglementată posibilitatea desfășurării misiunilor militare pe timp de pace, precum și transferul comenzii operaționale către aliați.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024 și a reluat complet procesul de avizare după venirea noului Guvern, în decembrie 2024, așa cum a scris Europa Liberă.
Planul Național privind Mobilitatea Militară este un document strategic ce are ca scop ușurarea și accelerarea transportului forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, inclusiv în cooperare cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană.
Planul ia în considerarea necesitatea ca România să-și consolideze capacitatea de reacție rapidă în fața provocărilor de securitate apărute mai ales pe Flancul Estic al NATO.
Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei, inițiat de Ministerul Energiei, urmărește să accelereze finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor hidroenergetice din România, considerate esențiale pentru securitatea energetică a țării.
Proiectul propune un regim juridic special măsuri excepționale pentru investițiile hidroenergetice strategice, în special pentru microhidrocentralele și hidrocentralele mari începute în trecut, dar blocate din diverse motive administrative, juridice sau de mediu.
Ședința CSAT vine în contextul unei situații internaționale tensionate, marcată de continuarea conflictului din Ucraina, de schimbarea de atitudine a SUA și de preocupările legate de securitatea regională și europeană.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România este condus de președintele României și are următoarea componență:
- Președintele României - președinte al CSAT
- Prim-ministrul României - vicepreședinte al CSAT
- Ministrul Apărării Naționale
- Ministrul Afacerilor Interne
- Ministrul Afacerilor Externe
- Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Ministrul Finanțelor
- Directorul Serviciului Român de Informații
- Directorul Serviciului de Informații Externe
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul Prezidențial pentru Apărare și Securitate Națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.