Polonia a convocat reuniunea de miercuri Consiliului de Securitate Națională după o incursiune în masă a dronelor rusești în spațiul său aerian.
Aproape 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei în urma unui atac de amploare al Moscovei împotriva Ucrainei.
Cel puțin 19 încălcări ale spațiului aerian polonez au fost înregistrate și cel puțin trei drone rusești au fost doborâte noaptea trecută, a declarat premierul polonez Donald Tusk.
În consecință, Polonia a cerut Consiliului NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Îți mai recomandăm Polonia a invocat Articolul 4 al NATO după ce 19 drone au intrat în spațiul său aerian. Rusia neagă un atac intenționatDiscuţiile cu aliaţii „iau acum forma unei cereri oficiale de activare a articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în Parlamentul țării sale.
Pe baza acestui articol din Tratat, cele 32 de state membre NATO pot cere consultări între aliaţi în cazul în care unul dintre ei consideră că „integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată”.
Mark Rutte: Mesajul meu pentru Putin: Opriți războiul din Ucraina. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO
La finalul reuniunii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „aliații și-au exprimat solidaritatea cu Polonia și au condamnat comportamentul imprudent al Rusiei”.
„Indiferent dacă a fost intenționat sau nu, este absolut imprudent. Este absolut periculos”, a completat șeful NATO.
„Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit în această dimineață și a discutat situația la cererea Poloniei în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington. Se efectuează în prezent o evaluare completă a incidentului. Ceea ce este clar este că încălcarea de aseară nu este un incident izolat”, a spus șeful NATO.
El a menționat că „aliații sunt hotărâți să apere fiecare centimetru din teritoriul aliat” și că forțele NATO vor continua „să gestioneze în mod activ poziția noastră de descurajare și apărare de-a lungul întregului flanc estic”.
„Vom monitoriza îndeaproape situația de-a lungul flancului nostru estic, apărarea noastră aeriană fiind în permanență pregătită.”
„Iar pentru Putin, mesajul meu este clar: opriți războiul din Ucraina. Opriți escaladarea războiului, pe care acum îl duce practic împotriva civililor nevinovați și a infrastructurii civile. Opriți încălcarea spațiului aerian aliat. Și să știți că suntem pregătiți, că suntem vigilenți și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.”
Mark Rutte a subliniat că cele 32 de țări NATO trebuie să investească mai mult în apărare și să intensifice producția din domeniul apărării, astfel încât „să dispunem de ceea ce ne trebuie pentru a descuraja și a ne apăra, și trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, a cărei securitate este strâns legată de a noastră”.
Șeful NATO a enumerat ce țări au participat la protejarea Poloniei: avioane F-16 poloneze, avioane F-35 olandeze, avioane AWACS italiene, avioane de realimentare în aer ale NATO, precum și bateriile Patriot germane.
„Felicit piloții și pe toți cei care au contribuit la această reacție rapidă și abilă”, a spus Rutte.
„Este bine că avioanele de luptă olandeze F-35 au putut oferi sprijin. Olanda este alături de aliatul nostru din NATO, Polonia”, a declarat premierul olandez Dick Schoof.
Invocări anterioare ale articolului 4 din Tratatul NATO
Este a opta oară când este invocat articolul 4, de la înființarea alianței, în 1949. În trei dintre situații, invazia rusească în Ucraina a fost motivul.
Acesta a fost invocat de cinci ori de Turcia și o dată de un grup de membri ai alianței în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022.
- Prima dată când Articolul 4 a fost invocat în istoria NATO a fost pe 10 februarie 2003, când Turcia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o extindere pe teritoriul său ca urmare a conflictului de atunci din Irakul vecin. Ca răspuns, NATO a decis să lanseze Operațiunea Display Deterrence, iar forțe NATO au fost desfășurate în Turcia timp de 65 de zile, din februarie până în martie. Sisteme antiaeriene americane și olandeze, aeronave de avertizare timpurie și peste 1.000 de membri ai personalului au testat capacitatea NATO de a răspunde la potențiale amenințări la adresa unui membru al alianței.
- A doua invocare, din 22 iunie 2012, a urmat doborârii unui avion turcesc de către Siria , pe care NATO a condamnat-o ferm. Într-o declarație dată în urma consultărilor, secretarul general de atunci, Anders Fogh Rasmussen, a indicat că Articolul 5 nu a fost discutat și că nu credea că „situația” va escalada. Președintele sirian Bashar al-Assad a regretat, de asemenea, incidentul, declarând că nu va permite ca tensiunile existente dintre Siria și Turcia să se transforme în lupte active.
- Turcia a invocat Articolul 4 pentru a treia oară pe 3 octombrie același an, după ce bombardamentele siriene au ucis cinci civili turci. Membrul alianței a răspuns la acest incident din orașul de frontieră Akcakale prin atacarea „punctelor din Siria determinate de radar” cu propria artilerie. Într-o declarație în urma consultărilor în temeiul Articolului 4, secretarul general Rasmussen a reiterat voința NATO de a apăra poporul turc și teritoriul turc, dezvăluind intenția de desfășurare defensivă a sistemelor de rachete antiaeriene Patriot în Turcia , la cererea acesteia din urmă.
- Polonia a invocat Articolul 4 pe 3 martie 2014, în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei vecine, argumentând că evoluțiile „din și din jurul Ucrainei” constituie, fără îndoială, o amenințare la adresa membrilor alianței din regiune. În urma consultărilor, secretarul general Rasmussen a declarat că NATO va menține contactul cu Ucraina prin intermediul Comisiei NATO-Ucraina, colaborând totodată cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
- Turcia a invocat Articolul 4 pentru a patra oară pe 26 iulie 2015, în urma unor noi atacuri la granița cu Siria și pentru a informa membrii alianței cu privire la măsurile pe care le lua ca răspuns. 31 de persoane au fost ucise și peste 100 rănite în urma unei explozii la un miting în orașul de frontieră Suruç, la aproximativ 16 kilometri de granița cu Siria. NATO a descris incidentul drept terorism, spunând că astfel de acțiuni nu vor fi tolerate. De data aceasta însă, Turcia nu a solicitat sprijin militar, iar noul secretar general, Jens Stoltenberg, a subliniat că Turcia are a doua cea mai mare forță militară din alianță, descriind-o ca fiind „o forță armată foarte capabilă”. De asemenea, el a subliniat că zona tampon anunțată de Turcia nu era o măsură din care NATO făcea parte.
- A șasea invocare a venit, de asemenea, din Turcia, pe 28 februarie 2020, în urma morții a cel puțin 33 de soldați turci în atacuri aeriene siriene. De remarcat, în acest caz, este faptul că NATO a numit Rusia susținătoare a „regimului sirian ” și că atacurile aeriene au avut loc în Idlib, Siria, și nu pe teritoriul turcesc. Într-o conferință de presă după consultări, secretarul general Jens Stoltenberg a informat că apărarea aeriană turcă va fi sporită și că avioanele de avertizare timpurie continuă să patruleze, în timp ce navele militare fac vizite în porturi. Turcia a răspuns, de asemenea, lansând contraatacuri împotriva țintelor siriene din Idlib.
- Cea mai recentă invocare a Articolului 4 a avut loc pe 24 februarie 2022, ziua invaziei Rusiei în Ucraina și a fost făcută de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – aproape tot flancul estic al NATO și țările care se învecinează cu Rusia și Ucraina. Într-o conferință de presă din aceeași zi cu invazia, NATO și-a reiterat angajamentul față de Articolul 5, iar în urma consultărilor, alianța a decis să ia măsuri suplimentare pentru a asigura descurajarea și capacitatea de apărare. O zi mai târziu, NATO a dezvăluit că a desfășurat și va continua să desfășoare forțe terestre și aeriene în rândul membrilor săi estici și că au fost activate planuri de apărare, inclusiv înființarea forței sale de răspuns – o premieră în istorie. De atunci, statele membre NATO au antrenat personal militar ucrainean, furnizând în același timp fonduri și o gamă de echipamente militare asediaților.
Sursa: Human Security Center
Este pentru prima dată când Polonia, țară membră NATO, angajează resurse militare în propriul spațiu aerian – de la începutul invaziei ruse în Ucraina – pentru doborârea unor drone.
Autoritățile poloneze au descris încălcarea spațiului aerian ca „act de agresiune” care a pus în pericol siguranța cetățenilor, ceea ce a făcut necesară doborârea echipamentelor militare.
Procurorii polonezi mai transmit că, potrivit constatărilor de până acum, nu există victime.
Your browser doesn’t support HTML5
Echipele de urgență poloneze intervin după ce o dronă rusească a provocat pagube la o fermă din Polonia
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI