Congresul USR. Premierul desemnat, Ilie Bolojan: Guvernul la care lucrăm va fi unul de sacrificiu. Vom tăia privilegii și cheltuieli inutile

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat vineri premier pe Ilie Bolojan, prezent și el la eveniment.

Printre invitați se află și fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabișvili.

„USR susține o utilizare responsabilă a fondurilor publice, inclusiv în ceea ce privește subvențiile partidelor politice. Am avut mai multe proiecte pentru transparentizarea subvenției și limitarea cheltuielilor partidelor. Am avut o lege depusă care interzice ca partidele să primească subvenție dacă sunt conduse de condamnați penali. O lege care obligă partidele politice să afișeze public contractele încheiate pentru promovarea în presă și/sau propagandă. De asemenea, USR a depus în fiecare an amendamente la bugetul de stat pentru limitarea subvenției. Lupta pentru eliminarea privilegiilor și redirecționarea banilor publici către nevoile reale ale cetățenilor se aplică foarte bine și subvențiilor exagerate acordate partidelor”, transmite USR pe pagina sa de Facebook.

Lista miniștrilor cu care USR vrea să participe la guvernare

Dominic Fritz a prezentat lista miniștrilor cu care partidul pe care-l conduce intenționează să participe în guvernul Bolojan: Ionuț Moșteanu – Apărare, Oana Țoiu – Externe, Radu Miruță – Economie, Diana Buzoianu – Mediu.

„USR intră în noul guvern cu patru miniștri care arată angajamentul nostru pentru reformă, competență și respectul pentru banul public. Este o echipă care aduce o expertiză profesionistă solidă și o viziune proeuropeană pentru România”, transmite partidul într-un comunicat.

Oana Țoiu, propusă pentru Ministerul Afacerilor Externe, este deputată din 2020, fostă vicepreședintă a Camerei Deputaților și fost secretar de stat în Ministerul Muncii, cu atribuții directe privind protejarea lucrătorilor români din străinătate. A contribuit în ultimii 10 ani la rețele internaționale de politici publice și conferințe de specialitate în UE și SUA. Este una dintre vocile ferme ale luptei pentru drepturile românilor din diaspora.

Are o formare internațională extinsă în diplomație și politici publice: Harvard Kennedy School of Government - program executiv „Applying Public Policy”; Friends of Europe - European Fellowship în Bruxelles, Dublin și Paris; German Marshall Fund of the US - bursieră în SUA, pe teme de competitivitate economică și securitate transatlantică; Open European Dialogue - membră în comitetul strategic 2023–2025, rețea cu politicieni din 30 de țări; Global Young MP Initiative (World Bank) - speaker la summiturile din Washington și Marrakesh; Young Politician Fellow - program al Ambasadei Israelului, pe teme economice și de apărare; Global Shapers (World Economic Forum) - reprezentantă a României în rețeaua globală din 100 de țări și invitată să reprezinte societatea civilă și mediul antreprenorial din România la Davos.

Este licențiată în Comunicare (FJSC, Universitatea București).

Oana Țoiu: „România este într-un moment în care atenția internațională este îndreptată asupra noastră și putem transforma asta într-un avantaj cu o politică externă modernă, ancorată în UE și NATO, sincronizată cu agenda președintelui Nicușor Dan și cu un rol de agregator al competenței și dorinței de contribuție a comunității diplomatice, a mediului academic, a societății civile, a parlamentarilor. Diplomația românească trebuie să reflecte respectul pentru cetățeni, valori europene clare și o voce fermă pentru interesele României în lume, inclusiv cu o diplomație economică mai activă”.

Diana Buzoianu - propusă pentru Ministerul Mediului, este deputată USR și președinta Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților. A studiat Dreptul la Universitatea din București, iar din Parlament a promovat legi pentru protejarea pădurilor, împotriva poluării, pentru un aer mai curat și ape mai curate. Este cazul legilor pentru protecția arborilor seculari, centura verde a Bucureștiului, înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființare sau legea împotriva risipei alimentare.

iana Buzoianu: „Voi lupta pentru protejarea pădurilor României, pentru orașe mai verzi, aer mai curat și un viitor sustenabil pentru generațiile următoare. Criza climatică o resimțim astăzi. Și avem datoria să acționăm acum. Lupta pentru un mediu sănătos nu e un moft, ci trebuie să fie definiția patriotismului în secolul XXI!”

Liviu - Ionuț Moșteanu - propus pentru Ministerul Apărării Naționale și vicepremier. Deputat de Argeș din 2016, lider al grupului parlamentar USR, membru în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO. După o carieră de peste 20 de ani în mediul privat, a lucrat în Ministerul Transporturilor, ca secretar de stat în 2016 și consilier de ministru.

A urmat cursurile Universității „Politehnica” din București și a continuat studiile în domeniul Managementului la Universitatea Bioterra. Ulterior, a urmat un program de master „Filosofie, Politică și Economie (PPE)” în limba engleză la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Ionuț Moșteanu: „România are nevoie de o armată motivată, modernă și bine echipată, o armată respectată, bine integrată în NATO. Voi munci pentru asta cu toată seriozitatea și respectul cuvenit militarilor români”.

Radu Miruță - propus pentru Ministerul Digitalizării și Economiei

Radu Miruță este deputat USR și președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Are un doctorat în rețele și software de telecomunicații cu procesare bazată pe conținut și certificare Cisco CCIE (scris), absolvent al Universității Politehnica București, Facultatea de Electronică și Telecomunicații și al Facultății de Drept. Autor a 14 lucrări științifice publicate și premiate internațional, cotate ISI, a predat la facultatea absolvită din cadrul Politehnicii București și a fost implicat în proiecte de cercetare în zona de rețele inteligente de telecomunicații și digitalizare. Susține conectarea digitală a statului, investițiile inteligente, transparentizarea companiilor de stat și crearea unui climat competitiv în economie. Are o carieră de peste 15 ani în domeniul telecomunicațiilor, lucrând pentru companii precum Cisco, Ericsson, Nokia, Cosmote și Orange atât în țară, cât și în străinătate.

Radu Miruță: „Vreau o digitalizare reală a statului, o economie construită pe inovație, competitivitate și respect pentru antreprenorii români. România are resurse, dar mai ales oameni capabili. Trebuie doar să le dăm încredere și un cadru predictibil”.

Dominic Fritz, președintele USR: „Avem nevoie de o guvernare digitală, cu un stat rapid, transparent, predictibil și sunt convins că Ministerul Economiei și Digitalizării va fi în mâinile bune ale USR.

Avem nevoie de o Armată bine dotată, pentru că trăim momentul cel mai periculos în Europa de 80 de ani încoace. Să ducem industria apărării în secolul XXI. Și asta vom face la Ministerul Apărării.

România trebuie să aibă cele mai sălbatice zone naturale protejate ale Europei. Trebuie să fim mândria Europei atunci când e vorba de protejarea pădurilor noastre și a munților noaștri. Iar USR va face o treabă excelentă la Ministerul Mediului.

Trebuie să terminăm cu o politică externă în formă de român-ghiocel. Trebuie să ne folosim de vocea noastră. Nu pentru că știm să strigăm, ci pentru că avem o experiență aici, în regiune. O perspectivă valoroasă. Și mă bucur că vom gestiona Ministerul de Externe. Noi suntem aici, pregătiți să construim!”

Președintele Dominic Fritz a fost validat de Congresul USR

Dominic Fritz a fost validat în funcţia de preşedinte al partidului, după ce a câştigat, în urmă cu o săptămână, alegerile interne pentru conducerea partidului,

Fritz a fost interimar la conducerea partidului după ce fosta președintă, Elena Lasconi, a pierdut calificarea în turul doi al prezidențialelor din luna mai.

Validarea a fost făcută de participanţii la congres printr-o aplicație online.

Dominic Fritz: Vă propun USR comunități. Să nu ne organizăm unor nivele geografice, ci și în jurul unor interese comune

Președintele Dominic Fritz a relatat când a decis să se implice activ în politică prin USR.

„În 31 ianuarie 2017 stăteam pe canapea la Berlin, în apartamentul meu de-acolo. Am citit pe Facebook că s-a dat o OUG care urma să arunce în aer lupta anticorupție în România. M-am îmbrăcat și dintr-un impuls spontan am luat metroul către ambasada României la Berlin și am găsit acolo încă 3-4 români care, la fel, spontan, fără să se vorbească, s-au întâlnit acolo. Și am văzut filmările și pozele cum același lucru s-a întâmplat peste tot în țară. În zilele și săptămânile care au urmat am revenit la Timișoara, am vorbit acolo la un protest, era al naibii de frig, am vorbit un pic de rău despre premierul de atunci Sorin Grindeanu, timișorean de-ai mei.”

Apoi a vorbit cu Vlad Voiculescu la telefon, care era ministru al Sănătății în acea perioadă, pe care l-a convins că „trebuie să facem ceva, nu se poate să mai stăm în stradă să protestăm.”

„Dacă mi-ar fi zis cineva atunci, în 2017, că o să dureze doar câțiva ani și o să fiu eu șeful lui Vlad Voiculescu și că o să negociez un guvern împreună cu Sorin Grindeanu, aș fi zis că e nebun. Iată că suntem aici și ce a părut atunci o imposibilitate a devenit o realitate”, a restrâns Fritz traseul până la prezentul negocierilor pentru o coaliție alături de USR pentru a scoate țara din criză.

„USR a devenit – și asta cu ajutorul vostru, al celor de aici – una dintre forțele principale ale țării. În același timp, țara noastră este într-o criză profundă și criza este atât de profundă, pericolul este atât de mare, că, da, ne vedem nevoiți să găsim o formă de colaborare chiar și cu adversarii noștri politici, de care ne despart atât de multe lucruri, dar cu care trebuie să ne unim forțele pentru a scoate România din primejdie și să-i fim un ajutor noului președinte ales Nicușor Dan.”

Dominic Fritz

El le-a mulțumit tuturor predecesorilor săi la șefia USR, Nicușor Dan, Dan Barna, Dacian Cioloș, Cătălin Drulă și Elena Lasconi, și a propus centrarea discuțiilor despre viitorul țării și al USR în jurul a două întrebări: „în ce țară vrem să trăim și cu ce fel de partid putem să construim această țară?”

Fritz a propus ca USR să-și schimbe perspectiva, „pentru că există riscul să vorbim foarte mult despre noi, să facem o inspecție a propriului buric și să uităm că rolul nostru e de a fi în slujba alegătorilor”, că primul rol al partidului este cel de reprezentare, că 50% din alegători sunt femei, iar România nu există doar în marile orașe, ci și în zonele rurale de care Bucureștiul pare să uite.

El a propus o formă adițională de organizare: USR comunități, care să nu se centreze doar în jurul unor zone, ci al unor interese comune care să exceadă forma de organizare a partidului„pentru că motocicliști sau creștini sau tineri sau oameni rurali nu există doar în USR, ci există și în societate și USR trebuie să devină din nou - și asta este al doilea rol pe care trebuie să-l îndeplinim - un partid care poate să fie un agregat de interese din societate.”

„Și avem deja două trei exemple cu astfel de comunități, USR dizabilități, femei în politică într-o oarecare măsură și USR tineret. Și vă propun, dacă există o temă, dacă există ceva pentru ce ardeți, ce vreți să vedeți mai prezent în USR, atunci căutați alți membri de partid pentru a forma o comunitate (...) să avem o conducere dublă, câte un parlamentar, câte un non-parlamentar. Eu mi-aș dori să avem un USR rural, o comunitate de USR rural. Eu personal aș vrea să fac parte dintr-un USR creștin, în care să îmi schimb părerea cu alți creștini din USR. Sunt sigur că Ionut o să vrea USR motocicliști și așa mai departe, the sky is the limit. Și prin astfel de grupuri nu doar învățăm să ne ascultăm reciproc, să ne conectăm între noi, să ne cunoaștem mai bine, ci și să ne reconectăm de societate. ”

Cât privește cel de al doilea rol, cel de a forma lideri, Fritz a spus că rolul președinților de filială nu ar trebui să fie cel de șefi, ci de a „crește șefi”.

„Creșteți următorii cinci șefi. Rolul vostru este să creșteți propria voastră concurență. Și o filială unde se ajunge la alegeri și toată lumea se întreabă cine candidează. A, bine, iarăși ăla, că nu avem pe altul. Asta este o filială eșuată. Deci vă rog luați în serios acest rol de a crește lideri, pentru că nu este o chestie de politică internă. Nu este o chestie de cuțităreală în filiale. Ci este însăși o misiune a USR pentru România, ca să oferim României și mâine și poimâine cei mai buni lideri avem nevoie să-i creștem.”

Cât privește rolul USR de a câștiga alegeri, Fritz a spus că pentru localele din 2028 partidul își propune să câștige 100 de primării.

„Viziunea noastră pentru partid și viziunea noastră pentru România trebuie să se bazeze pe același set de principii. Partidul nostru este un microcosmos al viziunii noastre pentru țară. Cum ne organizăm intern, cum luăm decizii, cum tratăm oamenii cum alegem liderii, toate reflectă tipul de țară pe care vrem să-l construim.

Femeilor în partidul nostru, și încă o dată nu este un moft, nu este o chestie ideologică, este o chestie strict de strategie politică, nu vom câștiga niciodată o majoritate în România dacă nu câștigăm o majoritate a femeilor. Vreau să o spun încă o dată.

Mă gândesc și la tineret. Trebuie să fim un partid cu o ofertă clară pentru tinerii României și mă bucur că avem în USR tineret activ și abia aștept să lucrez cu ei să mai creștem un pic organizația. Pentru că, da, da unde sunteți tinerii? Pentru că adevărul este că momentan în acest moment, România face o politică profund antitineret Profund antitineret.

8 miliarde de euro plătim anul acesta doar pentru dobânzi. Doar pentru dobânzi și suma asta, dacă nu ne oprim, doar o să crească. Cine o să plătească această notă de plată? Copiii noștri, tinerii noștri. Deficitul pe care îl avem acum este o crimă față de următoarea generație. Și de aceea în acest guvern trebuie să oprim acest deficit.”

USR, a conchis Fritz, „trebuie să reconstruiască narațiunea colectivă a României democratice și trebuie să facem asta nu prin opoziție la ceva, ci prin aspirație la mai bine pentru toți cetățenii, oriunde s-ar afla aceștia. O țară în care fiecare cetățean e auzit nu pentru că strigă, ci pentru că e respectat. E o Românie care nu fuge de trecut, ci care învață din el, care nu se definește prin dușmani, ci prin valori. Nu vrem doar o țară fără corupție, e mult prea puțin. Și nu vrem o țară ca afară, suntem cu toții înăuntru, în interiorul UE.”

Declarațiile premierului desemnat Ilie Bolojan

Premierul desemnat a mulțumit USR pentru colaborarea avută în pregătirea viitorului guvern și a programului de guvernare.

El a adus un omagiu fostei președinte a Georgiei, Salome Zurabișvili, „care s-a întors în Georgia în nişte condiţii mult mai rele decât este astăzi România şi care au luptat şi au reuşit foarte multe lucruri – dânsa şi această mare generaţie.”

Ilie Bolojan

Bolojan s-a folosit de prezența fostei președinte georgiene pentru a face referire la un mare reformator georgian, care a făcut reforme dure într-un stat în colaps, trimitere subtilă la misiunea pe care el și-a asumat-o de a lua măsuri de austeritate menite să regleze dezechilibrul bugetar lăsat de fosta guvernare.

„De obicei noi, când ne inspirăm, când studiem cazuri, ne uităm în vest, asta e tendinţa. Dar să ştiţi că şi în est sunt nişte mari reformatori. Şi unul dintre cei care ați putea să vedeți ce înseamnă să reformezi un stat în colaps cu spatele la zid a fost un georgian care nu mai este: Kakha Bendukidze. Când vreți să vedeți reforme dure cu spatele la zid, încercați să citiți ce înseamnă reforme în est, în condiții foarte dificile.”

Pornind de la sloganul congresului USR, „pregătiți să construim”, el a făcut o paralelă cu aceeași misiune pe care și-a asumat-o.

„Pregătiți să demolăm privilegii, sinecuri, pregătiți să tăiem cheltuieli inutile, ineficiența. Pregătiți să suferim alături de români, pentru că nu va fi o perioadă ușoară (...)

Cred că cei care știu situația noastră bugetară știu că foarte probabil acest guvern la cărui pregătire lucrăm în aceste zile va fi un guvern de sacrificiu.”

Cu toate acestea, spune Bolojan, „nu asta este problema”.

„Sper să facem ceea ce trebuie ca să ajungem să pregătim să construim într-adevăr. Pentru că, inevitabil va fi o luptă serioasă să reducem deficitele și să încercăm să ne încadrăm în niște cheltuieli, să ținem țara noastră stabilă, fără să sufere românii foarte mult, fără să încetinim foarte mult economia și asta nu va fi un lucru foarte ușor de făcut.”

El a spus că „va fi o provocare foarte mare să guvernăm așa cum se cuvine, cu reguli bune, care să genereze comportamente corecte și într-adevăr să avem o bună guvernare” și că va trebui recâștigată încrederea cetățenilor.

Bolojan a recomandat o delimitare de „haina de partid” pentru ca o coaliție de patru partide și un grup al minorităților, să funcționeze unitar.

„Perioada viitoare va fi foarte complicată și, dacă nu ne vom da jos haina de partid și nu vom sta alături unii de alții când va fi foarte greu, vă dați seama că lucrurile într-o coaliție de patru partide plus grupul minorităților n-au cum să iasă bine.

Va fi greu să recâștigăm încrederea cetățenilor prin respectul pe care trebuie să-l arătăm zi de zi din comportamentul nostru, din ceea ce facem fiecare și din contribuția pe care ne-o aducem ca țara noastră să arate mai bine. Dar eu am încredere în dedicarea echipei guvernamentale și mă bazez pe echipa USR pe care dumneavoastră o veți trimite în acest guvern, pe sprijinul lor, al grupului de parlamentari și, de ce nu, pe sprijinul dumneavoastră și al tuturor românilor.”

Premierul desemnat Ilie Bolojan

Fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabișvili: Democrația nu este niciodată garantată. Trebuie câștigată zi de zi. Și poate fi contestată oricând.

„A fi aici astăzi, să protejezi ceea ce ai construit, să aperi democrația – este o realizare importantă. Este o dovadă puternică a angajamentului vostru pentru valorile transatlantice și pentru viitorul comun al Europei”, a spus fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabișvili în discursul susținut în fața Congresului USR.

„Sunt aici, alături de voi, ca să reafirm un adevăr esențial: lupta pentru democrație, pentru drepturile omului, pentru apartenența europeană nu este doar despre principii. Este despre identitate. Este despre suveranitate. Este despre independență. Este despre cine suntem, în ce credem și ce fel de viitor vrem să construim. Și mai este un adevăr simplu — pe care tocmai l-ați amintit: democrația nu este niciodată garantată. Trebuie câștigată zi de zi. Și poate fi contestată oricând”, a spus Zurabișvili.

Ea a făcut referire la traseul dramatic al Georgiei către democrație.

„Când am fost aleasă prima femeie președinte al Georgiei, nu mi-aș fi imaginat că va veni ziua în care aproape toate libertățile vor fi amenințate, contestate și, treptat, distruse. Nu mi-aș fi imaginat că liderii partidelor proeuropene vor fi arestați pe nedrept, doar pentru că actualii conducători vor să-și păstreze puterea. Sau că presa, care odinioară înflorea, va fi redusă la tăcere – cu forța sau din lipsă de resurse. Georgia se află la o răscruce.”

Regimul actual, a spus ea, a ajuns la putere fără alegeri libere și corecte, „a ales să întoarcă țara împotriva Europei, împotriva democrației, împotriva voinței oamenilor. Iar în Georgia, când întorci spatele Europei, nu există decât o singură direcție: Rusia”.

Chiar dacă România și Georgia au avut parcursuri diferite, luptele lor se aseamănă, spune Zurabișvili: „ne confruntăm cu aceleași presiuni externe, cu polarizare alimentată de propaganda străină și cu atacuri la viitorul nostru european”.

„România a trecut prin momente grele: dezinformare, amestec străin, crize politice. Dar nu ați renunțat. Forțele pro-europene au rezistat, iar azi sărbătoriți o victorie. Ați devenit mai puternici, mai uniți, mai conștienți. Ați arătat că democrația poate fi apărată. Că merită să lupți. Acesta e mesajul pe care trebuie să-l ducem mai departe, pentru cei care încă luptă pentru locul lor în Europa.”

Ea a spus că „chiar și acum, în ciuda propagandei anti-UE”, 80% dintre georgieni susțin integrarea europeană. .

„Dar voința lor e ignorată. Zi de zi, guvernul adoptă legi autoritare, inspirate de Kremlin. Mass-media independentă e atacată. Opoziția e închisă. Protestatarii sunt anchetați. 60 de activiști riscă pedepse. Jurnalista Zia Marlobelli riscă 9 ani de închisoare – nu pentru ce a făcut, ci pentru ce reprezintă: curaj, rezistență, speranță.”

Cu toate acestea, a spus ea, „poporul georgian nu renunță. Pentru că nu e vorba doar de o criză politică. Este o criză existențială. O formă nouă de război dus de Rusia – nu cu tancuri, ci cu manipulare, propagandă, interferențe electorale, atacuri cibernetice. E același război pe care Ucraina îl duce pe front. Noi îl ducem în stradă.”

„Rusia vrea să cucerească state fără să tragă un foc de armă. În Moldova, în România, la Bruxelles – vrea să divizeze, să discrediteze, să submineze. Să ne convingă că democrația e slabă, că Europa e în declin, că doar autoritarismul aduce ordine și pace. Același mesaj ca în timpul Uniunii Sovietice. Și între timp, 20% din teritoriul Georgiei e ocupat de armata rusă. Oamenii de acolo nu-și pot folosi limba, nu au drepturi, nu aparțin propriei țări. Să fie clar: pace fără libertate nu este pace. Este doar tăcere. Oprimare. Și este întotdeauna temporară.”

Ea a spus că România și Georgia sunt „mai mult decât parteneri”.

„Suntem vecini la Marea Neagră. Fără o Mare Neagră sigură, cooperantă, Europa nu poate avea viitorul pe care și-l dorește. Sprijinirea Georgiei nu e doar despre valori – e despre reziliență regională, securitate europeană și protecție împotriva influenței autoritare. Rusia construiește deja o nouă bază militară în Abhazia, teritoriu georgian ocupat. O Georgie democratică și stabilă este o investiție în pacea și securitatea Europei. Europa trebuie să înțeleagă asta. Iar România, care cunoaște amenințările, trebuie să ne fie vocea în UE.”

Zurabișvili a atras atenția asupra pericolului rusesc și a noilor sale metode de a prelua puterea în statele din jurul său.

„Pentru că ce ni se întâmplă azi nouă – manipularea alegerilor, guverne-marionetă, legi scrise la Moscova – mâine se poate întâmpla oricărui stat european. Războiul convențional din 2008 s-a repetat în Crimeea. Acum, fără a fi nevoie de graniță comună, Rusia poate destabiliza orice țară europeană cu armele propagandei.

Iar multe state europene nu înțeleg. Cred că se luptă doar cu conflicte interne, când de fapt actorii interni sunt susținuți de o putere străină. Rusia nu mai e o mare forță militară, dar e o forță colosală în manipulare, social media, AI, atacuri cibernetice.”

Europa, a spus ea, „trebuie să câștige acest nou război. România a câștigat prima bătălie. Trebuie să o câștigăm și în Moldova. Și în Ucraina. Și în fiecare țară europeană. Pentru asta, trebuie să ne schimbăm strategiile: să știm cum să prevenim manipularea alegerilor, cum să le supraveghem corect, cum să ne apărăm democrațiile chiar și după vot. Nu trebuie să mai cerem noi dovezi că am fost furați. Europa trebuie să le aducă. Să ne apere. Să nu mai lase democrațiile să fie capturate în liniște.”

Salome Zurabișvili

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI