Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat marți Pachetul de Toamnă al Semestrului European 2026, care stabilește prioritățile de politică economică și în domeniul ocupării forței de muncă pentru a spori competitivitatea.
Prin acest Pachet, Comisia a evaluat respectarea de către toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientări pentru a se asigura că politica fiscală a acestora pentru 2026 este aliniată recomandărilor relevante ale Consiliului.
Comisia atrage atenția că implementarea reformelor și atingerea țintelor fiscale rămân esențiale, iar România este încurajată să-și consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate.
„Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată”, transmite Ministerul Finanțelor.
Comisia apreciază că, după măsurile de consolidare fiscală adoptate de Guvern în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este de doar 0,1% din PIB, peste plafonul recomandat de Consiliu, dar că în 2026 se va încadra în limitele stabilite.
În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026.
Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv, care continuă dar este trecută în suspensie, și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă.
„Evaluarea Comisiei Europene confirmă fără echivoc că România face pași reali și credibili în direcția unei fiscalități sustenabile. Este o reconfirmare a faptului că măsurile adoptate funcționează și produc efecte, iar acest progres protejează România de riscul pierderii fondurilor europene și întărește poziția noastră în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ministrul spune că, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira chiar și la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung și face un apel la „eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului”.
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate pe 12 decembrie la Consiliul ECOFIN, formațiune a Consiliului Uniunii Europene compusă din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre.
Acolo, Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate astăzi, 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfășurare.
Pactul de Stabilitate și Creștere (PSC) este un set de reguli al Uniunii Europene care monitorizează și coordonează politicile bugetare ale statelor membre pentru a menține stabilitatea economică.
Acesta stabilește norme, inclusiv limite pentru deficitul public (la 3%) din PIB) și datoria publică (la 60% din PIB), și implică atât norme preventive, cât și corective, fiind aplicabil tuturor membrilor UE, dar cu sancțiuni specifice pentru zona euro.
România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului, următorul termen de raportare fiind la finalul lunii aprilie din 2026.
La rândul său, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.
România se află în procedură de deficit bugetar excesiv din 2021, după ce a depășit constant în ultimii ani limita de 3% prevăzută în documentele de funcționare a Uniunii Europene.
În paralel, datoria publică a României a depășit 57% din PIB.
Reducerea deficitului bugetar și disciplinarea cheltuirii banilor publici sunt condițiile necesare și pentru reducerea dobânzilor la împrumuturile acordate României de către finanțatorii externi și pentru menținerea acordării fondurilor europene României.
Guvernul vrea ca, în 2025, deficitul bugetar să ajungă la cel mult 8,4% din PIB, față de 9,3% cât a fost în 2024.
Deficitul bugetar la finalul lunii septembrie, după primele nouă luni ale anului, a depășit 102 miliarde lei, echivalentul a 5,39% din PIB. La începutul lunii noiembrie, Ministerul de Finanțe a anunțat că dobânda la împrumuturile statului pe termen lung în lei a scăzut, pentru prima dată în acest an, sub 7%.
În primele luni ale lui 2025, România s-a împrumutat la o dobândă record în Uniunea Europeană, de 8%.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat pentru Europa Liberă, la interviurile one2one, că vrea ca anul viitor deficitul bugetar să nu fie mai mare de 6,5% din PIB, ceea ce înseamnă scăderea cheltuielilor publice cu cel puțin 35 de miliarde de lei.
O mare parte din deficit reprezintă dobânzile la împrumuturile luate de România în ultimii ani, inclusiv pentru finanțarea minusului din pușculița țării.
„De exemplu, anul acesta și anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit și le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro și 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României”, a explicat premierul la one2one.
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat pe 14 noiembrie că în primele nouă luni ale anului, PIB-ul României a crescut cu doar 0,8% față de perioada similară din 2024.
Datele INS mai arată că în trimestrul III din 2025 (iulie, august și septembrie), economia românească a scăzut cu 0,2%.
Îți mai recomandăm Ilie Bolojan: Nu vor fi majorări de taxe în 2026, dacă se continuă reformele. Fără reformă în administrație, bugetul pe 2026 este compromisEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI