Pe scurt
- Ministerul Educației propune ca olimpiadele școlare să fie organizate doar pentru elevii de gimnaziu și liceu. Elevii din clasele primare vor putea participa doar la concursuri private.
- Ministrul Daniel David susține că reducerea olimpiadelor finanțate de minister este necesară din motive bugetare.
- Consiliul Național al Elevilor critică decizia și cere competiții adaptate pentru elevii mici și menținerea șanselor pentru toți.
Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică un proiect privind concursurile școlare și proiectele de educație extrașcolară în care elevii din clasele primare (I-IV) nu mai sunt incluși.
Proiectul clasifică olimpiadele școlare astfel:
- Olimpiadele școlare se adresează elevilor din învățământul gimnazial (clasele V-VIII) și din cel liceal (clasele IX-XII/XIII) cu aptitudini şi performanţe înalte.
- Olimpiadele școlare se consideră olimpiade naționale dacă participă elevi din toate județele și municipiul București.
Ideea de a nu îi mai lăsa pe copiii de clasele I-IV la olimpiade este una mai veche.
Ministrul Educației, Daniel David, declara în mai 2025 că vrea reducerea numărului de concursuri organizate și finanțate de minister.
Oficialul mai spunea în primăvară că ministerul „susţine cu bani sute de olimpiade” și că, uneori, aceste concursuri se suprapun.
„Uneori, olimpiadele îşi pierd esenţa pe care au avut-o. Olimpiada este pentru că îţi place competiţia şi vrei să câştigi într-un domeniu”, declara ministrul, în luna mai.
Ministrul invoca și costul ridicat al organizării acestor olimpiade.
„Financiar, ministerul ar trebui să susţină o singură olimpiadă pe disciplină. Sunt de acord ca, sub egida ministerului, să fie organizate și alte olimpiade, cu teme mai specifice, dar care să nu fie asumate financiar şi administrativ de către minister. Vă spun sincer: nu le putem duce!”, spunea Daniel David, pe 19 mai 2025.
Calendarul olimpiadelor și concursurilor școlare este aprobat de Ministerul Educației în luna ianuarie a fiecărui an școlar.
La începutul acestui an, David a decis deja că Ministerul Educației nu va organiza olimpiade școlare pentru elevii din clasele I–IV. Doar că decizia de atunci nu a fost luată în baza unui regulament-cadru, ci a fost una punctuală, a ministrului.
Dacă va intra în vigoare regulamentul pus acum în dezbatare publică – regula ca olimpiadele organizate de minister să fie exclusiv pentru elevii mai mari de clasa a V-a se va generaliza.
Într-o postare pe blogul personal, Daniel David spunea că pentru elevii din ciclul primar trebuie construite „elementele de bază ale competențelor-cheie”.
Întrebat de Europa Liberă despre participarea elevilor de la clasele primare la olimpiade și concursuri, Daniel David a răspuns că nu le este interzis acestora să participe la alte concursuri, doar că ele nu vor mai fi organizate de Ministerul Educației.
„Pot organiza (școlile sau diferite organizații, n.r.) ce doresc, dar nu sub cupola Ministerul Educației și Cercetării”, susține Daniel David.
Există o cercetare «în spate»?
Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) îl contrazic pe ministru.
Ei consideră că toți elevii ar trebui să aibă șansa de a face performanță, indiferent de vârstă, iar participarea la competiții poate fi o experiență de dezvoltare personală.
Elevii propun totuși și organizarea unor competiții pentru ciclul primar prin învățarea prin joc și pe formarea treptată a spiritului competitiv.
„În acest sens, propunem ca Ministerul Educației și Cercetării să analizeze posibilitatea organizării unor competiții adaptatelor vârstei mici, cu un caracter educativ, care să stimuleze curiozitatea și dorința de învățare, fără a introduce presiunea unei competiții de performanță”, susține CNE într-un răspuns pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm În România urbană, meditațiile dublează școala publică. Se întâmplă din cauza educației de stat nereformate. Sau și din cauza părinților?În metodologia olimpiadelor și concursurilor din 2012, încă în vigoare, se arăta că aceste competiții și olimpiade școlare sunt organizate pentru toți elevii, indiferent de forma de învățământ.
Profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, spune că, teoretic, este de acord „ca vârsta la care ar trebui să împingem copiii pentru performanță ar trebui să fie una mai mare, din gimnaziu, spre exemplu”.
„O competiție începută prea devreme poate să mute accentul de la învățarea cu plăcere la învățarea pentru a câștiga.”
„Ar exista argumente și pro și contra, dar întotdeauna la noi nu există o cercetare «în spate», deciziile (bune ori rele) sunt luate după actul de voință a unui decident sau al altuia”, susține Ovidiu Pânișoară.
Mai puțini elevi la etapele naționale?
Pe de altă parte, proiectul pus în dezbatere publică prevede și o regândire a numărului de participanți – indiferent din ce clase sunt – la olimpiadele naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației și Cercetării.
Dacă în prezent, la materiile importante, participă, de regulă, primii doi clasați pe județ (în funcție clasă), în forma propusă ar urma să meargă la olimpiadele naționale câte un elev pe județ.
După ce Ministerul Educației a publicat proiectul, patru elevi olimpici ai Colegiului Național „B.P. Hașdeu” din Buzău au transmis o scrisoare deschisă prin care atrag atenția că limitarea cheltuielilor prin reducerea numărului de participanți la etapele naționale nu va echilibra bugetul, dar „va adânci decalajele și va accelera pierderea tinerilor pregătiți, care vor alege să își proiecteze un viitor în afara țării”.
„Olimpiadele nu reprezintă o cheltuială, ci una dintre cele mai eficiente forme de investiție pe care statul o poate face, o investiție în tineri cu potențial excepțional, în viitorii cercetători, inovatori și lideri ai dezvoltării economice”, îi scriu elevii ministrului.
„Eliminarea burselor pentru olimpici și reducerea locurilor la etapa națională transmit un mesaj dureros: că statul român nu își prețuiește valorile”, îi reamintesc elevii ministrului.
Ei se referă la o altă măsură controversată luată de ministrul Daniel David, care în vara acestui an a decis reducerea numărului de burse acordate – inclusiv cele de merit.
Colegiul Național „B.P. Hașdeu” din Buzău a avut mai mulți olimpici în ultimii ani: în 2025, un elev al a obținut medalia de aur la Olimpiada Internațională de Chimie – IChO 2025, care a reunit participanți din 92 de țări, iar în 2023 un alt elev a obținut două medalii de aur la Olimpiada Internațională „Științele Pământului”.
Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor susțin că unele măsuri propuse prin proiectul pus în dezbatere publică sunt binevenite, cum ar fi vizualizarea lucrării înainte de depunerea contestației sau obligația publicării subiectelor și baremelor după fiecare probă.
Însă, spun ei, reducerea numărului de locuri pentru etapele naționale poate lăsa elevii buni pe dinafară.
„Recunoaștem importanța menținerii unui nivel ridicat al competițiilor școlare și susținem măsurile care duc la creșterea calității acestora. Totuși, considerăm că ridicarea pragului de calificare de la 40% la 60% poate limita accesul unor elevi valoroși care demonstrează potențial, motivație și dorință de performanță. Participarea la o etapă națională nu înseamnă doar competiție, ci și o experiență de formare, care oferă șanse de învățare, socializare și dezvoltare personală. Din această perspectivă, considerăm că această măsură ar trebui reevaluată, pentru a evita excluderea unor elevi dornici să ajungă la performanță”, arată elevii de la CNE într-o poziție oficială trimisă Europei Libere.
Îți mai recomandăm De ce nu poți fi olimpic român și la Fizică, și la Informatică. În 2023, concursurile au loc în același timpSchimbări privind modul de organizare al competițiilor
Proiectul Ministerului Educației prevede și că elevii care sunt în spital sau la domiciliu pot susține și ei probele etapelor olimpiadelor școlare, cu excepția probelor practice – cu aprobarea comisiei responsabile de organizarea etapei respective a competiției școlare.
De asemenea, ministerul mai propune ca atunci când regulamentul olimpiadei permite, acestea să se poată desfășura și în format online.
Modalitatea de organizare (fizic/online) va fi prevăzută în regulamentul fiecărei competiții.
Îți mai recomandăm Olimpiade fără Română, Engleză și Istorie în 2022. Explicațiile ministeruluiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.