Cinci lucruri de știut înaintea summitului Trump-Putin

Președinții american și rus se întâlnesc vineri, pe 15 august, față în față, pentru prima dată în ultimii șase ani.

Iată cinci lucruri pe care ar fi bine să le știți.

Ce vrea Putin?

Mulți analiști văd o întâlnire cu Trump ca pe o victorie în sine pentru Putin, deoarece liderul de la Kremlin dorește să pună capăt izolării sale internaționale. Cu alte cuvinte, totul se rezumă la ședința foto.

„Niciun lider occidental important nu s-a întâlnit cu [Putin] de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Acum, el are parte de un summit cu președintele SUA, fără nicio concesie din partea sa”, afirmă Jana Kobzova, fost consilier de politică externă al fostei președinte slovace Zuzana Caputova.

Dincolo de asta, obiectivele lui Putin rămân în mare parte neschimbate de la începutul războiului.

„Kremlinul simte că are avantajul pe câmpul de luptă în acest moment, așa că, dacă nu poate obține concesii pe cale diplomatică, poate continua să avanseze pe câmpul de luptă”, spune Kobzova.

Din acest motiv, se așteaptă ca Putin să reziste tentației de a accepta un armistițiu.

Ce vrea Trump?

Trump a declarat că dorește să folosească summitul pentru a „pregăti terenul” pentru o întâlnire ulterioară, la care să participe și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Cred că va fi o întâlnire bună, dar cea mai importantă va fi a doua pe care o vom avea. Vom avea o întâlnire cu președintele Putin, președintele Zelenski, cu mine și poate vom aduce și câțiva dintre liderii europeni, poate nu”, a declarat Trump pe 14 august.

Trump a precizat, de asemenea, că dorește să obțină un armistițiu cât mai curând posibil, ca prim pas către o soluționare durabilă. Însă, unii analiști spun că Putin va încerca să încurce apele oferind alte „premii”.

Jim O'Brien, care a ocupat funcția de secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice în administrația Biden, spune că e probabil ca Putin să-i sugereze lui Trump stimulente financiare, ca o modalitate de a evita acordul asupra detaliilor concrete pentru un armistițiu.

„Pot apărea acorduri bilaterale, în special în ceea ce privește acordurile comerciale de care să beneficieze câteva companii americane”, afirmă el.

Și Zelenski?

Zelenski își dorește un loc la masa negocierilor. Președintele Ucrainei este exclus în mod evident de la discuții și a avertizat că deciziile luate în absența lui vor fi lipsite de sens.

Subiectul concesiilor teritoriale este unul respins frecvent de Kiev. Trump a declarat înainte de summit că nu va forța Ucraina să cedeze teritorii, dar sugestia sa, că Putin și Zelenski ar putea „împărți lucrurile”, provoacă panică la Kiev.

Asemenea cereri nu sunt doar greu de acceptat pentru Zelenski; în plus, ar i-ar fi incredibil de greu să le „vândă” publicului ucrainean.

Zelenski va spera ca Trump și Putin să nu convină cu privire la ceva cu care el nu poate fi de acord, astfel încât Casa Albă să nu creadă că președintele ucrainean este obstacolul în calea păcii.

Cum stau lucrurile pe câmpul de luptă?

Rusia ocupă aproximativ o cincime – 114.500 de kilometri pătrați – din teritoriul Ucrainei.

Linia frontului se întinde pe aproximativ 1.000 de kilometri, prin regiunile Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporijia și Herson.

Ambele părți continuă să sufere pierderi grele, însă la începutul acestei luni Rusia a început să obțină câștiguri-cheie pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, avansând aproximativ 10 kilometri după ce și-a concentrat forțele în jurul Torețkului și Pokrovskului.

E o strategie rusească despre care analiștii militari spun că a implicat schimbul de pierderi grele pe câmpul de luptă cu câștiguri mici, dar susținute.

Ce urmează să se întâmple?

Trump a sugerat că o a doua întâlnire – trilaterală – ar putea avea loc rapid - și, eventual, tot în Alaska.

Secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit pe 14 august despre condițiile care ar trebui îndeplinite pentru obținerea unei păci durabile.

„Cred că toți suntem de acord că va trebui să existe o discuție despre garanțiile de securitate. Va trebui să existe o discuție despre – știți – disputele și revendicările teritoriale și despre motivele pentru care se luptă”, a spus Rubio.

Rusia va continua să insiste că trebuie abordate ceea ce numește „cauzele profunde” ale conflictului – codul Kremlinului pentru a pune capăt speranțelor Ucrainei de a adera la NATO și pentru a lua măsuri pentru dezarmarea efectivă a armatei ucrainene.

Obiectivele fiecărei părți se ciocnesc cu liniile roșii ale celeilalte. Pacea nu va veni repede sau ușor.

Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.