Summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, este dominat de o întrebare cheie: vor reuși liderii alianței nord-atlantice să ajungă la un acord cu privire la o nouă țintă importantă de cheltuieli pentru apărare, de 5% din Produsul Intern Brut (PIB)?
În centrul atenției se va afla președintele american Donald Trump. Cel care a făcut apăsat solicitarea.
Au apărut din ce în ce mai multe speculații că Trump ar putea să lipsească de la summit, deși majoritatea insider-ilor NATO, cu care a vorbit RFE/RL, cred că va participa.
În esență, summitul a fost conceput pentru a-l mulțumi pe liderul american și pentru a evita orice semn de discordie în cadrul clubului.
Persistă încă temerile legate de o repetare a infamului summit NATO din 2018 de la Bruxelles, când Donald Trump - aflat atunci la primul său mandat de președinte - a amenințat că va retrage Statele Unite din alianță dacă țările europene și Canada nu își vor crește semnificativ cheltuielile pentru apărare.
De atunci, majoritatea aliaților și-au crescut cheltuielile, iar majoritatea ating în prezent obiectivul de 2% convenit în Țara Galilor în 2014 - datorită unei combinații de presiuni americane și războiului din Ucraina.
Acum, ceea ce ar fi trebuit să fie o reuniune de trei zile în Țările de Jos s-a redus la un dineu de socializare cu soțiile/ soții, găzduit pe 24 iunie de regele olandez Willem-Alexander, la unul dintre palatele regale din Haga, urmat de o sesiune de lucru a Consiliului Atlanticului de Nord (CNA) în ziua următoare - o reuniune care nu ar trebui să dureze nici măcar trei ore.
Și asta este tot.
La sesiunea Consiliului Atlanticului de Nord, liderii vor conveni asupra așa-numitei Declarații de la Haga.
Documentul nu a fost încă finalizat, dar proiectele anterioare, văzute de RFE/RL, indică faptul că va fi unul foarte scurt.
În timp ce textele summiturilor anterioare se întindeau pe mai multe pagini, abordând tot felul de aspecte politice, acesta ar putea avea doar cinci paragrafe. Anul trecut, a fost vorba de 38 de paragrafe, cu o anexă suplimentară în șase puncte care descria asistența de securitate pentru Ucraina.
Chestiunea-cheie este ținta de 5% pentru cheltuielile de apărare și momentul în care ar trebui să fie atinsă.
Spania se împotrivește obiectivului privind cheltuielile
Premierul spaniol Pedro Sanchez i-a trimis deja o scrisoare secretarului general al NATO, Mark Rutte, înainte de reuniune, în care afirmă că obiectivul este nerezonabil și solicită o derogare pentru Madrid.
Chiar înainte de summit, Spania a primit de la Rutte o anumită flexibilitate pentru a atinge ținta de 5%.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Obiectivul de 5% propus de Rutte include 3,5% pentru cheltuieli militare „dure” –pentru capacități precum rachete, elicoptere și avioane de luptă. Celelalte 1,5% au fost alocate pentru „reziliență” - un termen deliberat vag pentru majoritatea statelor membre, deoarece aceste cheltuieli pot include aproape orice.
Este probabil ca majoritatea să o cheltuiască pe infrastructură, pentru a îmbunătăți mobilitatea militară. De asemenea, este posibil să includă contribuții pentru Kiev, proiectul de document menționând că „aliații își reafirmă angajamentul de a oferi sprijin Ucrainei și, în acest scop, vor include contribuții directe pentru apărarea Ucrainei și pentru industria sa de apărare atunci când vor calcula cheltuielile aliaților pentru apărare”.
De asemenea, persistă dezacorduri cu privire la termenul limită pentru atingerea obiectivului de 5%.
În afară de Statele Unite, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, puțini sunt mulțumiți de 2032 ca dată țintă – pur și simplu pentru că ei cred că este imposibil de respectat acest termen.
Acum se pare că obiectivul va fi 2035.
În orice caz, declarația va include o referire la o revizuire a obiectivului în 2029.
Oficialilor NATO nu le-a scăpat din vedere faptul că această dată vine la un an după următoarele alegeri prezidențiale din SUA, chiar dacă au insistat rapid că aceasta este doar jumătatea drumului până în 2032.
Spre ușurarea aliaților europeni, clauza de apărare reciprocă a NATO - Articolul 5 - este menționată în proiectul de declarație, pe fondul temerilor persistente că Washingtonul nu s-a angajat cu adevărat să vină în ajutorul celorlalți 31 de aliați dacă aceștia sunt atacați. Rusia este, de asemenea, menționată în text ca o „amenințare” la adresa securității euro-atlantice.
Documentul va face, de asemenea, referire la cooperarea industrială transatlantică, o aluzie la interesul Washingtonului de a se asigura că și companiile americane beneficiază de pe urma unei explozii europene în domeniul apărării.
În plus, actul precizează că summitul de anul viitor va avea loc în Turcia, urmat de o reuniune în Albania.
Turcia dorește de mult timp să găzduiască un summit NATO, însă mai mulți membri ai alianței nord atlantice au fost ani de zile reticenți din cauza represiunii continue a opoziției turce. Acum, odată cu creșterea influenței geopolitice a Ankarei - din Orientul Mijlociu până în Ucraina - această ambiție va fi în sfârșit realizată în 2026.
Aderarea Ucrainei?
O altă incertitudine majoră este cât de importantă va fi prezența Ucrainei la summit.
Aspirațiile Kievului de aderare la NATO au fost subiecte de prim-plan la summitul de la Vilnius din 2023 și din nou la Washington, un an mai târziu, dar discuțiile pe această temă s-au stins de când Trump a respins public șansele țării de a adera.
Proiectele de texte de la Haga nu menționează potențiala aderare a Ucrainei.
Unii diplomați NATO au declarat pentru RFE/RL, sub rezerva anonimatului, că omiterea oricărei mențiuni este mai bună decât includerea unei versiuni diluate a limbajului din comunicatele de la Vilnius și Washington, care cel puțin promiteau o viitoare aderare.
În lipsa unui Consiliu NATO-Ucraina (CNU) formal programat pentru summit la nivel de lideri, miniștrii de externe ai NATO vor avea în schimb un fel de dineu compensatoriu al CNU pe 24 iunie, în prezența omologului lor ucrainean, Andrii Sîbiha.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat la Haga și se speră că își va face apariția la dineul de socializare al liderilor, un eveniment la care vor participa și partenerii Indo-Pacific ai NATO - Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud.
Zelenski ar putea lua parte, de asemenea, la unele evenimente secundare, asociate summitului, cum ar fi forumul industriei de apărare a NATO. De asemenea, după încheierea reuniunii oficiale a NATO, ar putea avea loc un „mini summit” pe tema Ucrainei cu Rutte și alți lideri europeni.
analiză preluată de pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI