Pe scurt
- O femeie a murit în București și un copil a fost grav rănit în Cluj-Napoca, în urma unor accidente rutiere recente care au avut loc în plină zi, ca urmare a vitezei.
- Soluții pentru reducerea vitezei există: camere radar, supraînălțarea trecerilor, reconfigurarea intersecțiilor. Doar că nu se pun în aplicare nici în Capitală, nici în marile orașe.
- Cluj-Napoca și Timișoara sunt două orașe care au cerut introducerea camerelor stradale în proiectul de supraveghere a traficului.
- Proiectul prevede instituirea unui centru unic de comandă de către Ministerul Afacerilor Interne, care este încă nefuncțional, deși ultimul act legislativ a fost aprobat în iunie.
O femeie de 35 de ani a fost spulberată fără șanse de supraviețuire pe o trecere de pietoni din București, pe 13 octombrie. Femeia împingea un cărucior în care se afla fetița ei de doi ani, grav accidentată și ea.
În urmă cu aproape două săptămâni, pe 2 octombrie, un copil de 12 ani a fost grav rănit la Cluj, în timp ce se afla pe trotuar, de o mașină extrem de puternică scăpată de sub control.
Ambele accidente s-au produs în plină zi, sub privirile îngrozite ale martorilor, care au mai putut spune doar că ambii șoferi conduceau cu viteză mult prea mare.
Câteva lumânări erau aprinse la trecerea de pietoni din apropierea stației de metrou Apărătorii Patrieni, în București, în amintirea femeii de 35 de ani, pe 14 octombrie 2024.
La o zi de la producerea accidentului din București, oamenii din zonă încă se întreabă cum putea fi evitat accidentul.
Camera instalată pe bordul mașinii șoferului de 20 de ani arată că acesta făcea slalom printre mașini înainte să lovească în plin victima aflată pe trecerea de pietoni.
Victima traversase jumătate de stradă printre mașinile staționate la semaforul din intersecție, când, pe mijlocul drumului, a fost lovită din plin.
Accidentul mortal din București – produs într-un oraș în care viteza medie de deplasare a mijloacelor de transport în comun este de 13,2 km/h – ridică semne de întrebare despre ce ar fi trebuit au putut să facă autoritățile să prevină astfel de incidente.
Europa Liberă a vorbit cu politicieni, specialiști în conducere prudentă și primari și a identificat principalele soluții pentru descurajarea vitezomanilor din marile orașe.
Camerele pentru supravegherea traficului
Una dintre soluții pentru monitorizarea vitezei șoferilor în orașe este instalarea de camere în cascadă.
Fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, spune că problema instalării camerelor de combatere a vitezei pe drumurile naționale a fost jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Trebuiau montate 1.000 de camere pe drumurile naționale. Totul a rămas la stadiul de proiect.
„Cumva discuția a fost să extindă soluția camerelor inclusiv pentru autoritățile locale. Există deja municipalități care deja au instalate astfel de sisteme. De exemplu, în Timișoara există un sistem de mai bine de doi ani. La fel și la Cluj”, spune Drulă.
În Cluj-Napoca, în 2010 erau montate 200 de camere pentru supraveherea traficului și prevenirea infracționalității stradale.
În martie 2025, primarul Emil Boc anunța achiziționarea unui nou sistem pentru monitorizarea traficului, după un accident produs ca urmare a curselor ilegale de noapte.
Viceprimarul Clujului, Dan Ștefan Tarcea, spune că Ministerul de Interne a emis ordinul de ministru care ar permite centralizarea deciziei și accesul poliției la camerele de supraveghere în vederea aplicării de sancțiuni contravenționale.
Camerele nu sunt, însă, folosite de polițiști. De ce?
„Ministerul sau IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române, n.red.) mai trebuie să stabilească care sunt condițiile, cine și cum va aplica sancțiunea. Aceste aspecte nu țin de autoritățile locale, noi neavând atribuții în acest sens. Nu am primit până în acest moment nicio solicitare de acces. Din informațiile publice, există în lucru un plan de operaționalizare care să ducă în această direcție. Lucrurile se mișcă în direcția bună”, a precizat Tarcea pentru Europa Liberă.
Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a declarat pentru Europa Liberă că municipalitatea ar fi dispusă să devină centru-pilot pentru implementarea rapidă a sistemului camerelor de supraveghere.
În octombrie 2025, situația nu este cu mult schimbată față de acum șase luni.
Viceprimarul clujean a precizat că actualele camere de supraveghere nu s-ar încadra în parametrii stabiliți de Ministerul de Interne, dar municipalitatea este dispusă să cumpere camere de îndată ce primește clarificări în privința modului în care va funcționa centrul unic de comandă a monitorizării traficului.
Totodată, orașul Cluj-Napoca ar fi dispus să fie chiar model pentru alte orașe, dacă se va decide, mai întâi, implementarea la unui program-pilot la nivelul unei singure administrații.
La Timișoara au fost instalate deja 383 de camere de supraveghere în tot orașul și șapte aparate fixe de măsurare a vitezei autovehiculelor încă din 2016.
„Proiectul a fost inițiat atât pentru creșterea siguranței rutiere, cât și pentru sancționarea șoferilor (depășirea vitezei legale sau trecerea pe roșu la semafor – o problemă frecventă în Timișoara)”, a transmis Primăria Timișoarei la solicitarea Europei Libere.
Sistemul nu a putut fi folosit niciodată – și nu este nici în prezent – pentru constatarea contravențiilor, deoarece legislația națională privind utilizarea și interconectarea aparatelor cu sistemul MAI a întârziat să apară.
De-a lungul anilor, Primăria Municipiului Timișoara a solicitat Poliției Rutiere inițierea unor demersuri pentru a avea cadrul legal necesar, mai ales că sistemele de înregistrare au surprins de nenumărate ori treceri pe roșu.
„Între timp, din 2016 până în 2025 a avut loc un salt tehnologic uriaș, iar echipamentele și standardele s-au schimbat radical. Radarele instalate de municipalitate nu mai corespund pe deplin cerințelor actuale, inclusiv pentru integrarea în sistemul e-Sigur”, a mai precizat primăria.
Municipalitatea mai spune că a demarat achiziția de echipamente compatibile cu noile standarde si spune că, în prima etapă, vor fi livrate două aparate compatibile cu sistemul de monitorizare a traficului e-Sigur.
Potrivit Poliției Române, acest sistem de monitorizare a traficului utilizează dispozitive radar, montate pe trepiede mobile și „amplasate strategic” în zonele cu risc crescut de accidente.
Acestea surprind în timp real vehiculele care depășesc limita legală de viteză sau care comit alte abateri de la legislația rutieră.
Radarele sunt amplasate în zonele cu risc rutier, înregistrările fiind ulterior analizate și prelucrate de către polițiștii rutieri.
Potrivit acestui sistem, procesul-verbal de constatare și de sancționare a contravenției este comunicat direct la domiciliul contravenientului, după stabilirea identității conducătorului auto.
Supraînălțarea trecerilor de pietoni
Supraînălțarea trecerilor de pietoni este soluția pe care o văd specialiștii în condus defensiv.
Horațiu Savu este pilot de raliuri și are o școală de condus defensiv. Spune că, deocamdată, singura șansă pentru pietoni este să se păzească singuri.
Pilotul de raliuri Horațiu Savu spune că, până când autoritățile vor decide supraînălțarea trecerilor de pietoni pe arterele unde șoferii depășesc viteza legală, e important ca fiecare să se păzească singur.
„Am ajuns într-o societate așa de egoistă și așa de grăbită că nu mai dăm doi bani pe reguli, astfel încât dacă noi, în timp ce traversăm strada, nu ne asigurăm din toate direcțiile, suntem pasibili să vină un nebun să ne calce.”
„Pentru că, trebuie să recunoaștem, e plin de oameni în trafic care au ajuns la un grad de necivilizație și de neempatie prin care, practic, ne pun viețile în pericol într-un ritm extraordinar. Nu degeaba suntem pe primul loc accidentele mortale în Uniunea Europeană”, spune Savu.
El spune că în spatele accidentelor este dorința unora de a ajunge mai repede la destinație.
„Atunci [șoferul] riscă. Vrea să recupereze timpul pierdut în ambuteiaje, dar ambuteiaje există și în Germania, există și în America, există și China, există peste tot unde este urbanizare la un nivel așa de mare.”
„Din păcate, la noi e fiecare cum v-am zis, din cauza egoismului care a luat un avânt deosebit, toată lumea crede că el e cel mai important și el are dreptul să ajungă primul la destinație. Și de aici încep vitezele aberante pe care le întâlnim în oraș”, explică pilotul de raliuri Horațiu Savu.
În aceste condiții supraînălțarea ar fi o soluție pentru temperarea grăbiților. Soluția a fost implementată în unele zone, chiar în Capitală, cu efecte vizibile.
„Pe Șoseaua Sisești se mergea cu 100 km/h frecvent. Apoi șapte treceri de pietoni au fost supraînălțate. Acele dâmburi unde vine șoferul nervos care vrea să meargă cu 80, nu cu 50, și care pot fi abordate cu 30-40km/h. Acum vine șoferul nervos, accelerează la prima trecere, trece peste primul hop, mai accelerează poate și la următorul, apoi se liniștește”, explică fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.
Cătălin Drulă a condus Ministerul Transporturilor care a cerut introducerea a 1.000 de camere de supraveghere pe arterele intens circulate din România. Proiectul nu este nici acum implementat.
Reconfigurarea unor intersecții și supraluminarea trecerilor de pietoni
O altă soluție, în viziunea fostului ministru, este crearea de intersecții cu unghiuri mai largi.
„Când este un unghi îngust, stâlpul din dreapta al mașinii acoperă practic vizibilitatea și, implicit, pietonul”, explică Drulă.
El recunoaște însă că o astfel de soluție este extrem de birocratică pentru că implică o multitudine de avize și implicarea unui număr important de autorități.
Tot birocratică este și montarea de sisteme de luminare suplimentară a trecerilor de pietoni pe timp de noapte. Instalarea unor stâlpi suplimentari echivalează, în materie de avize și aprobări, cu ridicarea unei clădiri, afirmă fostul ministru.
România, pe primul loc la accidente rutiere mortale în Uniunea Europeană
România rămâne pe primul loc la accidente rutiere cu morți din Uniunea Europeană, conform ultimelor statistici furnizate de biroul european de statistică (Eurostat).
În 2023, cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România și Bulgaria (ambele cu 81 de decese la un milion de locuitori) și Letonia (75), iar cea mai scăzută în Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30).
Media Uniunii Europene este de 46 de morți în accidente la 1.000 de locuitori.
În 2023, au fost înregistrate 20.380 de decese în UE în urma accidentelor rutiere, față de 18.830 în 2020, numărul mai redus fiind atribuit restricțiilor de circulație din perioada pandemiei de Covid.
Îți mai recomandăm De ce mor atât de mulți români în accidente rutiere – peste 1.300 în 2024. Primele trei cauze ale tragediilorDouă accidente grave în județul Cluj, în octombrie
Un accident rutier grav, care a creat un puternic impact emoțional în Cluj-Napoca, a avut loc la începutul lunii octombrie 2025.
Pe 1 octombrie, în zona centrală a orașului, un elev de 12 ani, care se afla pe trotuar, alături de mama sa, a fost accidentat foarte grav de șoferul unui Ford Mustang.
Potrivit polițiștilor, șoferul, un bărbat de 34 de ani din județul Bistrița-Năsăud, nu a adaptat viteza la condițiile de drum, ploaie și carosabil umed, și a pătruns pe troturaul de pe sens opus și l-a acroșat pe băiat.
Copilul a fost preluat de medici în stare de inconștiență, cu multiple traumatisme, între care unul sever la nivel capului, a fost operat la secția de Neurochirugie a Spitalului Județean.
Băiatul a fost intubat și sedat, prognosticul inițial al medicilor fiind rezervat. A mai suferit o a doua operație, la picior, iar medicii au transmis recent că, la aproape două săptămâni de la eveniment, există semne de îmbunătățire a stării generale.
Sute de oameni au fost sensibilizați de drama suferită de copil și familia sa și au donat sânge pentru el, în urma a numeroase apeluri lansate pe rețelele de socializare.
De asemenea, Primăria Cluj-Napoca a anunțat luarea unor măsuri suplimentare pentru a crește siguranța în preajma școlilor din oraș.
În județul Cluj, pe DN1 C, pe 12 octombrie, a avut loc un alt accident teribil, în care doi tineri au murit, după ce mașina în care se aflau s-a ciocnit frontal de un TIR, între localitatea Baia-Mare și Dej.
A contribuit: Andreea Ofițeru.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.