Primele rapoarte de venituri și cheltuieli din campania electorală pentru alegerile parțiale programate pentru 7 decembrie – atât în București, cât și în alte 12 orașe și pentru un consiliu județean – au fost publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Rapoartele cuprind datele financiare legate de primele șase zile din cele două săptămâni de campanie electorală și ar trebui să reflecte exact ce încasări și cheltuieli s-au făcut pentru promovarea candidaților.
„Sunt sume mici, totuși, restricționate de legea care impune anumite niveluri pentru cheltuieli. Cheltuielile mai mari s-au făcut, probabil, până acum, înainte de începerea campaniei electorale, când nu există limite legale”, spune Septimius Pârvu, expert pe tema proceselor electorale la think thank-ul Expert Forum.
Îți mai recomandăm Bătălia de pe Facebook a candidaților la Primăria Capitalei se duce prin intermediari. Reclama politică nu mai e permisă pe social mediaDocumentele în cauză sunt cu atât mai interesante cu cât, din octombrie 2025, în România se aplică un nou regulament european privind publicitatea politică pe social media, cu reguli mult mai stricte de etichetare și raportare.
Teoretic.
Practic, după cum indică rapoartele sus menționate, la capătul primei săptămâni de campanie, unii candidați au raportat zero venituri și zero cheltuieli, iar alții au raportat doar cheltuieli, însă nu și venituri.
Raportează la sfârșitul campaniei, explică Septimius Pârvu. Deși asta poate însemna că termenele legale de raportare nu sunt respectate.
„Sumele se declară cu întârziere de trei zile, care, de fapt, s-ar putea să nu fie chiar trei zile. Practic, ce vedem noi acolo la cheltuieli sunt facturile. Dacă ne aducem aminte, la alegerile prezidențiale din mai, de exemplu, la AUR am văzut facturile în ultima săptămână. Până atunci ne întrebam de ce nu sunt cheltuieli pe online. Deci nu, prezentul raport nu cred că reflectă neapărat cheltuielile la zi”, explică Septimius Pârvu.
În total, în primele șase zile, candidații au raportat venituri de puțin peste 2 milioane de lei și cheltuieli de aproape 345.000 de lei.
Cei mai mulți bani au ajuns la candidații pentru Primăria Generală a Capitalei - un milion de lei, echivalentul a 200.000 euro.
Tot la campania electorală pentru primarul general au fost raportate și cele mai mari cheltuieli.
Raportarea veniturilor și cheltuielilor în campania electorală:
• În cel mult trei zile lucrătoare de la data depunerii sau virării unei sume de bani în contul bancar notificat pentru campania electorală, candidatul are obligația de a preda mandatarului financiar o declarație cu indicarea provenienței contribuției.
• Contribuțiile candidaților pentru campania electorală sunt declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar coordonator, pe baza informațiilor transmise de mandatarii financiari desemnați la nivel teritorial, în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data încasării în contul bancar notificat.
• Transferurile în și din contul central deschis pentru campania electorală sunt declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar coordonator, în termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data încasării în contul bancar notificat
• În cel mult trei zile lucrătoare de la data angajării cheltuielii de către competitorul electoral, mandatarul financiar coordonator aduce la cunoștința Autorității Electorale Permanente valoarea și destinația acesteia.
Sursa - Expert Forum
Europa Liberă a analizat declarațiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă de candidații pentru Primăria București (PMB) și notificările privind transparența publicității politice, publicate de fiecare partid sau alianță în parte, conform noului regulament european.
Câți dintre cei 16 candidați la PMB au declarat venituri și cheltuieli
Doar cinci dintre cei 16 candidați înscriși în cursa pentru Primăria Muncipiului București au declarat că au primit bani pentru campania electorală, până pe 27 noiembrie, adică joia trecută.
Cătălin Drulă și Daniel Băluță au declarat suma maximă prevăzută de lege care poate fi investită de un candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, echivalentul a 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, adică 810.000 de lei (aproape 160.000 de euro).
În raportul publicat de AEP, au fost declarate cheltuieli de aproape 344.000 de lei (puțin peste 67.700 euro).
Ce spun rapoartele conform noului regulament european
Între ce au declarat candidații la PMB către AEP și ce notificări au publicat conform noului regulament european sunt diferențe mari.
Notificările de transparență conform Regulamentului European 2024/900 trebuie să includă:
• Identitatea sponsorului reclamei/ a entităţii care controlează în ultimă instanță sponsorul. Aceasta include numele, adresa de e-mail / adresa poştală, adresa persoanelor juridice.
• Dacă persoana care plătește efectiv reclama este alta decât sponsorul sau entitatea care îl controlează, trebuie furnizate şi datele de contact ale acestei persoane.
• Perioada pentru care reclama politică este destinată a fi publicată, difuzată sau răspândită.
• Sumele agregate (și, după caz, valoarea altor beneficii) primite de furnizorii serviciilor de publicitate politică — inclusiv de editor — ca plată totală sau parțială pentru reclama respectivă / sumele pentru întreaga campanie.
• Poate include informaţii despre originea fondurilor, metodologia de calcul a sumelor/beneficiilor, şi informații privind legătura reclamei cu un proces electoral.
Sursa - Expert Forum
La fel de diferit este și modul în care partidele / candidații au înțeles să publice aceste notificări.
„Nu există obligativitatea în legislația românească a înființării unui portal comun, în care să se descarce aceste notificări”, explică Septimius Pârvu pentru Europa Liberă.
„Există obligația agenției de a crea acest site și, dacă-mi aduc bine aminte, termenul limită este prin martie anul viitor. Atunci toată lumea va trebui să declare în portal, inclusiv în afara campaniei”, adaugă el.
Partidul Național Liberal (PNL) a decis să publice toate aceste notificări de contracte pe site-ul partidului. Nu doar pentru candidatul din București, ci pentru toți candidații pe care îi are pentru alegerile de duminică, 7 decembrie.
Pentru Ciprian Ciucu, PNL raportează contracte care însumează peste 665.000 de lei (130.900 euro).
Partidul Social Democrat (PSD) în schimb, nu a centralizat notificările care îl privesc pe Daniel Băluță.
Sunt, însă, raportări postate de diferite site-uri media privind contractele în derulare pentru publicitatea politică a candidatului PSD la Primăria Capitalei. În total, aproape 116.000 de lei (22.800 euro).
Contractele de publicitate politică în derulare pentru candidata Alianței Dreptate pentru București, Anca Alexandrescu, sunt publicate pe pagina acesteia de campanie.
Au menționată doar valoarea maximă la care pot ajunge, nu și valoarea efectivă. Anca Alexandrescu nu a declarat până acum la AEP nici venituri, nici cheltuieli.
Cătălin Drulă, candidatul Uniunii Salvați România (USR), a declarat pe pagina sa oficială două contracte în derulare, de câte 5.000 de lei fiecare. Pe diferite site-uri media, Europa Liberă a mai identificat alte patru contracte. În total 126.500 de lei (24.900 euro).
Ana Ciceală, candidată din partea Partidului SENS, nu a declarat la AEP niciun venit, în schimb formațiunea politică a raportat cheltuieli de 30.000 de lei (5.900 euro).
Pe site-ul candidatei figurează un singur contract, de 10.000 de lei (aproape 1.970 euro), fără a fi menționată firma cu care e încheiat acesta.
Expert Forum a găsit notificări de cheltuire a banilor și în cazul următorilor candidați:
Eugen Teodorovici (independent) - 25.000 de lei (4.920 de euro);
Gheorghe Nețoiu (independent) - 10.000 de lei (aproape 1.970 euro);
Oana Crețu (PSDU)- 1.500 de lei (295 euro)
Rareș Lazăr (PRA)- 3.000 de lei (590 euro).
Pentru candidatul Mihai Lasca (PPPR), Expert Forum spune că nu a fost identificată nicio notificare, în schimb, pe pagina acestuia de Facebook sunt numeroase materiale politice care nu sunt marcate corespunzător.
Unde mai sunt alegeri pe 7 decembrie
Duminică, 7 decembrie, vor fi alegeri parțiale pentru alegerea primarului în 13 localități, inclusiv în Capitală, și pentru președintele Consiliului Județean Buzău.
Miza acestor alegeri, prin prisma sumelor cheltuite în campanie, după Capitală, este președinția CJ Buzău. Aici candidează fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, marele perdant al alegerilor anulate din 2024, când a ieșit locul al-treilea.
El este concurat de colegul de coaliție de guvernare, Răzvan Mihai Moraru, candidat susținut și de PNL, și de USR.
Principalul contracandidat din partea opoziției este Ștefăniță Avrămescu de la AUR.
În campania pentru Consiliul Județean Buzău au declarat fonduri numai trei candidați, din care cel mai mult Răzvan Mihai Moraru (PNL - USR), 540.000 de lei, din împrumuturi.
Moraru nu a raportat, însă, cheltuieli. Totuși, are contracte declarate, în derulare, în valoare de peste 655.000 de lei, cele mai importante cu Insert Name Here SRL și BT Video SRL.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD, nu a declarat nici venituri și nici cheltuieli până pe data de 27 noiembrie. Are însă, în derulare, cel puțin două contracte - unul cu Sun Events SRL, în valoare de 10.000 de lei, și unul cu Cumcomunicam S.R.L, de 217.000 de lei.
Nici candidatul AUR la președinția CJ Buzău nu a declarat venituri și cheltuieli. Are însă în derulare mai multe contracte de promovare, încheiate cu aceleași firme ca Anca Alexandrescu - Athos Tipografia și Follow Digital Solutions - fără a menționa suma exactă, doar bugetul maxim alocat - 405.000 de lei, respectiv, 243.000 de lei, plus unul pentru publicitate la TV/Radio/Presă scrisă cu Media Grup Production SRL și pentru afișe electorale cu Autostick Design SRL.
La ce firme au ajuns (până acum) cei mai mulți bani
Cea mai mare sumă declarată până la data de 27 noiembrie, adică în primele cele șase zile de campanie electorală – dar nu la AEP, ci în contractele publicate în notificările obligatorii – va ajunge de la PNL la firma Stack Marketing SRL, pentru „producția materialelor de propagandă electorală - pliante și distribuție”.
Firma Stack Marketing îi are ca asociați pe Mihai Roland și Daniela Ceos. În 2024, firma a avut o cifră de afaceri de 5,4 milioane de lei, cu un profit de 1,3 milioane de lei.
În 2022, firma a primit un contract de 105.000 lei, de la Administrația Comercială Sector 6, pentru distribuirea ecusoanelor de parcare.
Compania a fost implicată și în campania electorală pentru europarlamentare, când a avut contract cu partidul REPER (40.000 de lei) tot pentru distribuție de materiale electorale.
Următorul, din punct de vedere al sumei de bani, este contractul semnat de Marcel Ciolacu, pentru publicitate online, cu firma Cumcomunicam SRL - 217.000 lei.
Compania o are ca unic acționar pe Arsena Teodora Catană și nu a mai depus bilanț din 2019.
Lemana Efect SRL are contracte cu USR și SENS în valoare de puțin peste 114.000 de lei.
Firma a avut contracte și în campaniile electorale trecute: în 2020 cu PLUS și în 2024 cu candidatul independent Bogdan Ștefănuță.
Lemana Efect SRL îi are asociați pe Răzvan Antonio și Iolanda Dobre. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 2,1 milioane de lei, cu un profit 211.000 lei. O
O investigație Rise Project din 2020 menționează că Răzvan Dobre a fost membru USR.
Conform datelor publicate de AEP, firma G4 Global Journalism, care deține site-ul de știri g4media.ro, a semnat contracte de aproape 100.000 de lei cu PNL, PSD și USR.
G4Media a fost cumpărată în vara acestui an de omul de afaceri Radu Budeanu (proprietarul publicațiilor Gândul, CanCan, Mediafax) de la cei doi fondatori, jurnaliştii Dan Tăpălagă şi Cristian Pantazi.
În 2024, compania a avut o cifră de afaceri de aproape 6 milioane de lei cu un profit de 3 milioane de lei. G4media a făcut promovare și în campaniile electorale din 2020 (pentru PLUS) și din 2024 (pentru USR).
Ancore Media SRL are contracte de aproape 67.000 de lei cu PNL, pentru promovare online. Firma e deținută de Romulus Florin Coman, fost director de marketing la B1TV și Antena 1.
Compania a avut contracte cu partidele politice și in campaniile electorale trecute, dar și în afara acestora.
O investigație Europa Liberă din 2021 notează că Ancore Media apare ca fiind abonată la fondurile pentru publicitate și propagandă ale PNL.
Nu este clar care este valoarea finală a contractelor încheiate de Alianța Dreptate pentru București pentru promovarea candidatei Anca Alexandrescu.
În notificările publicate apare suma maximă care poate fi alocată unui tip de contract- 405.000 lei, respectiv 243.000 de lei - pentru publicitate online și ziar electoral. Dar nu apar sumele cheltuite.
Cele două firme cu care colaborează alianța sunt Athos Tipografia SRL și Follow Digital Solutions.
Athos Tipografia SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 12,3 milioane de lei cu un profit de 2,1 milioane de lei.
Acționar unic al companiei este Maria Daniela Mereuță. În 2023, firma a primit 5 milioane de lei de la AUR pentru propagandă politică, iar în 2025, 1,1 milioane de lei de la Nicușor Dan pentru afișe electorale.
Follow Digital Solutions, înființată în 2021, are ca unic acționar pe Nicolae Capelcea, membru AUR, conform Libertatea. Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, de 20 de ori mai mare față de 2023, cu un profit de 2,1 milioane de lei.
Compania a avut contracte cu AUR în toate campaniile electorale de anul trecut. Doar din campania pentru alegerile prezidențiale a câștigat 3,2 milioane de lei.
Prima campanie cu noile reguli europene pentru publicitatea politică
„Cred că se va investi mult în online, dar nu va mai fi la fel de ușor de monitorizat. Cred că cel mai rău îi încurcă pe cei care nu au resurse mari, partidele mai mici”, crede Septimius Pârvu.
Cu toate acestea, și partidele mari vor fi afectate într-o oarecare măsură.
Datele publicate până acum de AEP confirmă opinia expertului în chestiuni electorale. Mare parte a fondurilor investite până acum în campania electorală au fost pe internet.
„Se investește destul de mult și în offline. Se păstrează încă și fluturașii sau alte materiale offline. În final, cine are de suferit este alegătorul, care nu mai are acces la același nivel de informație”, mai spune Septimius Pârvu.
O imagine clară a modului în care s-au cheltuit banii în campanie vom avea abia după ce toți candidații vor depune documentele financiare, consideră expertul. El crede că nu vom avea surprize, cum au fost la alegerile din noiembrie 2024, când candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli și venituri zero.
„Nu cred că vom avea cazul Georgescu în această situație, mai ales că evident există cheltuieli. Într-o campanie de două săptămâni, nu poți vedea banii din primele zile, pentru că pentru a face un contract trebuie să ai bani și promisiuni financiare. Întrebarea este dacă sumele sunt declarate cu întârziere și dacă da, este o problemă”, spune Septimius Pârvu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.