Fără a-i fi făcut cunoscut numele în comunicatul emis miercuri de Parchetul General, Georgescu, aflat sub control judiciar, este acuzat de: promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).
Din dosarul prin care a fost trimis miercuri în judecată Călin Georgescu lipsesc acuzațiile de tentativă la răsturnarea ordinii constituționale și fals în declarații de care a fost acuzat inițial alături de propaganda legionară.
Pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în instanță pedepsele sunt între 3 luni și 3 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. În forma continuară, limita maximă a pedepsei se poate majora cu încă trei ani.
Ce spun procurorii
Georgescu este acuzat de procurori că în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, adică pe 16 iunie 2020, în septembrie 2020, pe data de 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025, a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.
Procurorii spun că Georgescu a acționat pentru „mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente” pentru a crea necesitatea apariției „unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces”.
Mai mult, spun procurorii, Georgescu a glorificat trecutul istoric prin contrast cu prezentul pentru a afecta profund demnitatea „comunității naționale” și plasarea acesteia „în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi”.
De asemenea, el a promovat un ultranaționalism populist care are la bază un nucleu mitic creștin și a făcut cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care l-a elogiat prezentându-l ca pe un erou național.
Procurorii au remarcat și reproducerea, de către cel inculpat, „prin imitație, aproape până la identitate”, nu doar a cuvintelor lui Ion Antonescu, ci și a gesturilor și tonului vocii sale, „efectuând salutul legionar”.
Anchetatorii dau cu precizie și momentul în care Georgescu ar fi făcut-o: într-un discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
Procurorii au mai reținut că Georgescu „a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare”.
Scopul? Ca să producă „o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”, arată sursa citată.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.
Parchetul General a anunțat pe data de 26 februarie punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Călin Georgescu, printre acuzaţii aflându-se instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere.
Ulterior, a fost extinsă urmărirea penală împotriva sa și pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, după ce acesta a citat, la un post de televiziune, din Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Antonescu.
La mijlocul lunii iunie, Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a respins cererea lui Călin Georgescu de ridicare a măsurii controlului judiciar, decizia instanţei fiind definitivă.
Călin Georgescu, un candidat independent prorus și cu poziții ultranaționaliste și antieuropene, s-a situat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024, cu 22,94% din voturi. Elena Lasconi (USR) s-a clasat pe locul 2 cu 19,18 % din voturi, la o diferență de doar 2.742 voturi în fața lui Marcel Ciolacu (PSD), clasat pe locul 3.
Curtea Constituțională a anulat între procesul electoral pe 6 decembrie, în timpul celui de al doilea tur de scrutin, după ce serviciile secrete și de apărare ale țării au identificat intervenția unui „actor statal”.
Niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu a previzionat un astfel de rezultat și în niciun caz victoria lui Călin Georgescu despre care analiștii au spus atunci că „a trecut pe sub radar”, pentru că niciun sondaj al marilor firme de profil nu-l dădea printre finaliști.
Georgescu și-a făcut o campanie agresivă pe TikTok despre care analiștii au spus că ar valoara câteva milioane de euro, dar pentru care Georgescu a susținut permanent că nu a plătit niciun ban.
știre în curs de actualizare
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI