Procuratura Generală a Republicii Moldova transmis, joi, autorităţilor din Grecia cererea oficială de extrădare a oligarhului Vladimir Plahotniuc. Și autorităţile de la Moscova cer extrădarea oligrahului moldovean, pe care îl învinuiesc, printre altele, de tentativa de asasinare a competitorului său politic Renato Usatîi, care este cetăţean rus, potrivit Ziarului de Gardă.
Autoritățile din România au deschis și ele o anchetă după ce s-a dovedit că cinci din cele șase documente de identitate românești, găsite asupra lui Plahotniuc în momentul reținerii, sunt false.
Autorităţile de la Chişinău speră că partea elenă va da curs solicitării şi îl va preda justiţiei moldovene, pentru ca Plahotniuc să răspundă în faţa legii pentru faptele de care este acuzat în Republica Moldova, scrie NewsMaker, preluat de news.ro.
Vladimir Plahotniuc şi fostul deputat democrat Constantin Ţuţu au fost reţinuţi pe pe aeroportul din Atena, în timp ce încercau să părăsească ţara cu destinaţia Dubai.
La nici 24 de ore, şi autorităţile ruse au transmis și ele o solicitare în care cer ca Plahotniuc să fie extrădat Moscovei.
Şeful Poliţiei din Republica Moldova, Viorel Cernăuţeanu, susţine că Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Moldova, şi nu în Rusia, chiar dacă şi Moscova a cerut extrădarea sa la o zi de la reţinerea în Grecia. Potrivit lui Cernăuţeanu, prioritate are ţara care a depus prima solicitare, în cazul de faţă Moldova.
Fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova, printre altele, pentru crearea şi conducerea unei organizaţii criminale, escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani.
În Federaţia Rusă, Vladimir Plahotniuc este vizat în două dosare penale, în care riscă condamnarea pe viaţă, scrie Ziarul de Gardă. În primul dosar este învinuit că ar fi atentat la viaţa liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, şi în acest caz a fost emis un mandat de arest în noiembrie 2017. Potrivit autorităţilor ruse, în 2014, liderul Partidului Democrat ar fi luat decizia „de a-l ucide pe competitorul său politic, cetăţeanul rus Renato Usatîi”. Pentru aceasta, ar fi angajat un asasin plătit, Rusu D., lider ar unei grupări ciminale, care ar fi pus totul la punct, dar în cele din urmă crima nu a mai fost comisă, întrucât interlopii au fost reţinuţi în ziua respectivă pentru o altă infracţiune.
În cel de-al doilea dosar penal, pe numele lui Plahotniuc a fost emis un mandat de arest în noiembrie 2019, pentru „organizarea unei comunităţi criminale, efectuarea de tranzacţii valutare către conturi nerezidente folosind documente false, trafic ilegal de droguri, pregătirea pentru fabricarea, vânzarea sau expedierea ilegală de stupefiante, substanţe psihotrope în cantităţi extrem de mari, contrabandă cu droguri, tentativă de trafic ilegal de droguri în cantităţi mari”. Cantităţi mari de haşiş erau cumpărate în Maroc, transferate în Spania şi apoi transportate în Rusia de către curieri pentru a fi vândute mai departe, susţin autorităţile ruse.
Totuşi, remarcă Ziarul de Gardă, deşi avea cele două mandate de arest emise pe numele său din 2017 şi 2019, Plahotniuc a fost în Federaţia Rusă în 2025, fără a fi reţinut.
Anchetă la MAI pentru actele false ale lui Plahotniuc
Poliţia elenă a anunţat că a confiscat de la reşedinţa unde stăteau Plahotniuc şi Ţuţu în Grecia zeci de acte de identitate, presupus false. Actele, eliberate de mai multe state, conţin nume, fotografii şi date de naştere diferite unele fiind emise chiar de acelaşi stat, dar pentru identităţi diferite.
Între actele false deținute de Plahotniuc în momentul în care a fost reținut în Grecia erau și documente românești.
Copii după cele șase documente de identitate românești au ajuns la MAI. După ce au fost verificate, autoritățile române au transmis că cinci dintre acestea sunt falsuri.
„Au rezultat suspiciuni rezonabile cu privire la o posibilă faptă de contrafacere a unor documente oficiale – două cărți de identitate, două permise de conducere și un pașaport, constând în suprascrierea mecanică a acestora, în scopul denaturării identității titularului. Această intervenție asupra documentelor reprezintă o modificare neautorizată a elementelor de identificare, susceptibilă de a întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, sens în care la nivelul Direcției Investigații Criminale din cadrul Poliției Române a fost deschis un dosar penal”, scrie în comunicatul MAI.
Singurul document original, transmite MAI, este un pașaport care a fost eliberat pe numele real al persoanei respective, anterior emiterii unei interdicții cu privire la aceasta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.