Criza apei din Prahova și Dâmbovița. 107.000 de oameni nu au încă apă. Situația va dura cel puțin o săptămână

Autoritățile române centrale și județene monitorizează situația din județul Prahova acolo unde – după sistarea alimentării cu apă din weekend – unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din zonă, Centrala de la Brazi, a fost închis.

Ministerul Energiei a transmis marți că se așteaptă ca „alimentarea să fie reluată cât mai repede și centrala să poată fi repornită în siguranță.”

Ministrul Bogdan Ivan a precizat, totuși, că alimentarea cu energie electrică din zonă nu este pusă în pericol: „Sistemul Energetic Național are disponibile capacități de peste 19.800 MW (din care 13.400 MW în bandă) și poate acoperi integral cei 832 MW ai centralei de la Brazi”.

Centrala de la Brazi asigură 10% din energia electrică națională și a fost pusă în funcțiune în 2012 – are o capacitate totală instalată de 860 MW.

Este deținută de compania OMV Petrom și, potrivit datelor oficiale, „joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România”.

Marți, OMV Petrom a anunțat că a fost informată de Transelectrica că va închide centrala, ca urmare a unui „debit redus de apă tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române”, scrie HotNews.

Transelectrica precizează că centrala va fi închisă până pe 4 decembrie, la ora 01:00.

Locuitorii din Câmpina iau apă menajeră din containerele aduse de autorități.

Ce se întâmplă în localitățile afectate

Marți dimineață, în fața bisericii din centrul orașului Câmpina, mai mulți oameni descărcau o mașină plină cu baxuri de apă și le împărțeau locuitorilor care stăteau la rând. Fiecare lua câte două bidoane cu apă de băut. La câțiva metri distanță, alții erau la coada pentru bidoanele cu apă menajeră.

Situația apei potabile și menajere din Câmpina s-a agravat de vineri, atunci când Administraţia Naţională „Apele Române” susținea că situaţia de la Barajul Paltinu – principala sursă de apă potabilă pentru o mare parte a judeţului Prahova – a devenit „critică” după ploile abundente din ultima săptămână.

Administrația Națională „Apele Române” arăta că, din cauza creșterii bruște a debitelor și a volumului scăzut de apă din lac, tratarea apei brute nu mai este posibilă în condiții sigure pentru a putea fi furnizată populației.

În Câmpina, de vineri după masă nu e apă de niciun fel. La fel e și în alte localități din împrejurimi: Breaza, Băicoi, Adunaţi, Poiana Câmpina, Şotrile, Băneşti, Brebu, Telega, Vărbilău, Aluniş şi parţial în comuna Floreşti din judeţul Prahova, oamenii au rămas fără apă de luni sau urmează să rămână.

Sunt, în acest moment, afirma marți ministrul Mediului, Diana Buzoianu, 107.000 de oameni care nu au apă de niciun fel, nici potabilă, nici menajeră.

Apa primită de locuitori provine din rezervele de stat. Este vorba de 50.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată (în sticle de doi litri), plus alți 150.000 de litri de apă menajeră.

Guvernul a anunțat că apa distribuită poate fi suplimentată în zilele următoare, până la restabilirea alimentării cu apă.

Spitalele vor primi suplimentar apă și vor fi monitorizate permanent până luni

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a mers în Prahova, unde i-a convocat pe directorul Direcției locale de Sănătate Publică, reprezentanții Inspecției Sanitare de Stat și managerii spitalelor din județ afectate de lipsa apei potabile și a anunțat unele măsuri.

Astfel, spitalele din județul Prahova vor primi apă suplimentară și vor fi monitorizate de o celulă de urgență de la Ministerul Sănătății, anunță ministrul Alexandru Rogobete, care va coordona această celulă până luni inclusiv.

„Celula funcționează în regim permanent, cu raportări continue, intervenții rapide și legături directe cu toate instituțiile din teren”, spune Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății susține că în Prahiova există cinci spitale care vor fi monitorizate permament: Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumofiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul de Pneumologie Breaza.

În total, în aceste spitale sunt în prezent 378 de pacienți, îngrijiți de 1.260 de angajați.

„Pentru a sprijini personalul medical și pacienții se va suplimenta zilnic cu peste 1.650 de recipiente de apă potabilă”, spune Alexandru Rogobete.

În toate spitalele din județ, Inspecția Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătății va monitoriza controlul microbilogic.

Alexandru Rogobete spune că a activat mecanismul de sprijin cu spitalele de urgență din București, iar patru spitale din Capitală au pus la dispoziție paturi nechirurgicale și paturi chirurgicale, pregătite pentru eventualele transferuri.

„În cazul unui incident major sau al unor situații cu victime multiple, aceste spitale sunt deja în alertă și pot prelua imediat pacienți din Prahova”, susține Rogobete.

Este vorba despre Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.

Cine ar trebui să informeze pe cine

Autoritățile de la București spun că nu au fost informate din timp de situația critică din județul Prahova.

Barajul Paltinu, golit, pe 2 decembrie 2025.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, afirmă că instituţiile locale nu au transmis ministerului, în comunicările oficiale, riscurile privind alimentarea cu apă în Prahova şi Dâmboviţa, ca urmare a necesităţii intervenţiilor la Barajul Paltinu.

„.. nu au fost comunicate aceste riscuri nici către primari, nici către prefecţi, nici către Consiliile Judeţene, nici către populaţie. În principiu, oamenii au ştiut că nu există niciun fel de risc, deşi două autorităţi comunicau între ele că există aceste riscuri şi că trebuie luate măsuri. Soluţii ar fi existat”, a declarat marți Diana Buzoianu.

Oficialul a cerut demisia a doi directori: cel de la Administrația Bazinală Buzău-Ialomița și directorului operatorului de apă din Prahova.

De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Prahova, principal acţionar al furnizorului de apă, susţine că problema nu provine de la furnizorul Hidro Prahova, care doar transportă apa, ci de la Barajul Paltinu, unde instalaţiile au intrat în blocaj tehnic din cauza turbidităţii.

Turbiditatea apei reprezintă gradul de murdărire al apei, cauzat de particule foarte mici în suspensie, precum: nămol, argilă, nisip fin, resturi organice, microorganisme. Cu cât apa conține mai multe particule, cu atât turbiditatea este mai mare, iar apa devine mai tulbure. Cu cât turbiditatea e mai mare, cu atât apa devine mai nepotabilă.

Câmpina, 2 decembrie 2025. Alimentarea cu apă potabilă în peste 10 localități e oprită, după golirea Barajului Paltinu și ploile puternice. Oamenii primesc acum apă din rezerva de stat.

Incidentul din iulie

Administrația Apele Române spune că în luna iulie a existat un incident la Barajul Paltinu – atunci s-a blocat vana golirii de fund, iar în august a fost făcută o inspecție.

„Ulterior s-a coborât în lac și s-a constatat că golirea de fund nu mai poate fi folosită, că sunt blocate batardourile care trebuie scoase”, a spus Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvând de la Apele Române.

„Apoi s-au creat condițiile necesare scăderii nivelului. Urma să intervină echipa de scafandri, dar din păcate viiturile formate nu au mai făcut posibil acest lucru”, a mai explicat Ana Maria Agiu.

„Marți, ora 12.00 (cota în lac 626.40 mdM), s-a realizat manevra de deschidere a golirii de semi adâncime – 30 cm (cota semi adâncime 625 mdM), au fost evacuați 3 mc/s, pentru alimentarea cu apă brută către priza ELSID. De aici, apa este tranzitată prin conducta CHEMP3 ELSID către coada lacului de acumulare VOILA (ESZ Prahova). Astfel, se asigură cel mai scurt traseu către stația de tratare Voila”, au transmis marți reprezentanții de la Apele Române.

Apele Române precizează că reluarea alimentării cu apă a populației va mai dura cel puțin o săptămână.

Cine e de vină?

Administrația Apele Române susține că, încă din 2023, a început reabilitarea bazinului de apă curată (BAC) de la Paltinu. În aceste condiții, furnizorul de apă Exploatare Sistem Zonal Prahova ( ESZ) ar fi fost informat de la sfârșitul lunii octombrie, afirmă Apele Române, în legătură cu riscul creșterii turbidității apei.

„În acest context, ESZ Prahova trebuia să asigure condițiile unei surse alternative pentru perioadele de viituri, respectiv alimentarea stației de tratare Voila din bazinul de apă curată Lunca Mare”, arată Apele Române.

Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A (ESZ) este principalul producător de apă potabilă al județului. 84% din apa potabilă este distribuită populației, prin operatori zonali.

Pe site-ul insituției, ESZ arată că lipsa apei este provocată de nivelul scăzut al apei în Barajul Paltinu (determinat de pregătirile în vederea unor lucrări hidrotehnice la baraj) și de o cantitate mare de aluviuni provenite din râul care alimentează sistemul ESZ, ca urmare a codului portocaliu de inundație.

Barajul Paltinu

Pe 6 noiembrie, Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova a emis Hotarârea nr. 9, postată pe site-ul Consiliului Județean Prahova, cu privire posibilitatea apariției unei situații de urgență, „ca urmare a obturării galeriei de acces GF2 a Barajului Paltinu”.

În hotărâre se arată că Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova va face tot posibilul pentru „punerea în siguranță a echipamentelor afectate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Apele Române estimează că, în condițiile actuale date, „nerezolvarea și amânarea problemelor de la barajul Paltinu va crea în continuare probleme de alimentare cu apă brută pentru următoarele 6 luni”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.