„Trebuie să ajungem și la nivelul în care băncile românești și mai ales cele de stat să funcționeze după criterii de performanță mult mai tranșante”, rostește apăsat Adrian Câciu, în timp ce-și rotește ochii prin sala plină cu jurnaliști.
E 5 octombrie 2022, afară tocmai a avut loc o repriză de ploaie, semn de bunăstare, ar spune țăranul român. Despre bunăstare vorbește și Câciu, ministrul Finanțelor (PSD) la acel moment.
Tocmai a ieșit din ședința de Guvern și anunță, printre altele, adoptarea hotărârii care prevede înființarea unei noi instituții a statului, subordonată ministerului pe care îl conduce: Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).
„Va finanța proiecte de investiții, infrastructură mare, proiecte de infrastructură la nivelul autorităților locale, va finanța proiecte de dezvoltare în zona economiei medii mici și mijlocii”, explica ministrul la acel moment.
„Va finanța ceea ce înseamnă toate proiectele care au ca obiectiv trecerea la economia de producție, deci accentul va fi pus pe proiecte de dezvoltare a companiilor care își fac o reconversie economică, care trec de la ceea ce înseamnă schimbul comercial simplu la investiții în producție și procesare”.
Noua instituție de stat va fi condusă, explica oficialul, de Consiliul de supraveghere, format din șapte persoane, și de un Consiliu Director, format din trei persoane.
„Vor fi remunerați la un nivel rezonabil cu sumă fixă și cu indicator bonus de performanță la final, în cadrul îndeplinirii indicatorilor”, mai spune Câciu, în timp ce se pregătește să răspundă întrebărilor.
Nivelul remunerării celor zece: salarii de zece milioane de lei în 2024, an în care instituția nu a avut activitate, fiind în curs de operaționalizare.
La care se adaugă alte zece milioane de lei pentru 25 de subordonați și 8,7 milioane de lei pentru cheltuieli.
Dinamica bancară la stat
Din momentul adoptării deciziei guvernamentale, lucrurile s-au precipitat administrativ românește: a durat un an până să pornească procesul de selecție a candidaților.
În octombrie 2023, au fost primite dosarele de înscriere, urmând apoi o probă-interviu.
Comisie de selecție, constituită la nivelul Ministerului Finanțelor, urma să noteze candidații cu note de la 1-5, astfel:
a) 1 = novice
b) 2 = intermediar
c) 3 = competent
d) 4 = avansat
e) 5 = expert
Pe 23 noiembrie 2023, noua bancă primea și actul de naștere administrativă: era înmatriculată la Registrul Comerțului.
Instituția avea un Consiliu de supraveghere format din Ștefan Nanu – președinte, și șase membri: George Ciobănașu, Dorin-Alexandru Badea, Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu și Daniela-Elena Iliescu.
Directoratul era compus din Dănuț-Leonard Sandu – președinte, și doi vicepreședinți: Raluca Ana-Maria Nicolescu și Florian-Raimund Kubinschi.
Pe 28 februarie 2024, componența directoratului s-a schimbat: locul lui Kubinschi a fost preluat de Simina-Ana Bossennec.
În rest, până în prezent, nicio altă modificare.
Clădirea în care are sediul, la al șaselea etaj, Banca de Investiții și Dezvoltare din subordinea Ministerului de Finanțe din România.
Până la sfârșitul lui 2023, cei șapte din Consiliul de supraveghere și cei trei din Directorat au trebuit să se descurce singuri. În acel an, au încasat venituri salariale totale de un milion de lei, conform raportului anual al BID.
Net, cel mai mult a primit președintele Directoratului, Dănuț-Leonard Sandu – 126.909 lei, urmat de cei doi adjuncți – câte 57.108 lei.
Indiferent de funcție, cei șapte membri ai Consiliului de supraveghere au găsit în conturi aceeași sumă: 53.029 lei.
În cele cinci săptămâni cât au funcționat în 2023, Consiliul cât și Directoratul au avut câte trei ședințe, conform raportului anual al BID.
Anul 2024 a dus la angajarea a 25 de salariați, iar bugetul necesar personalului a crescut la 19,4 milioane de lei.
Zece milioane de lei au fost „cheltuieli privind indemnizațiile și salariile personalului cheie din conducere”, se arată în raportul anual al BID.
8,7 milioane de lei au fost cheltuieli operaționale. Adică:
- 450.000 de lei chiria pe sediul de la etajul VI din „cea mai verde clădire de birouri” – complexul Floreasca Park București;
- 100.000 de lei – întreținere și reparații;
- 46.000 de lei – utilități;
- 290.000 de lei – mentenanță servicii informatice;
- 162.000 de lei – consumabile;
- 3,5 milioane lei – impozit pe cifra de afaceri și alte impozite;
- 4,1 milioane lei – alte cheltuieli de exploatare care includ 2,5 milioane lei servicii oferite de Banca Mondială sau 500.000 de lei - audit și consultanță.
Complexul de birouri Floreasca Park unde are sediul Banca de Investiții și Dezvoltare România este prezentat drept „cea mai verde clădire de birouri” din București.
În primele luni ale anului 2024, Consiliul de Supraveghere a înființat patru comitete din rândul membrilor săi: Comitetul de Audit, Comitetul de Nominalizare, Comitetul de Remunerare și Comitetul de Risc al Consiliului de Supraveghere.
În rest, raportul BID pe anul 2024 nu consemnează alte activități. Cert e că, pe 3 ianuarie 2025, instituția a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare.
La sfârșitul lunii martie 2025, la un an și patru luni de la consemnarea în Registrul Comerțului, devenea operațională.
Secretul bancar ca mod de comunicare
Europa Liberă a întrebat atât reprezentanții băncii, cât și pe cei ai Ministerului de Finanțe (acționarul 100%) care sunt motivele pentru care BID a fost înregistrată în Registrul Băncilor de Dezvoltare abia din 3 ianuarie 2025.
Nu am primit însă vreun răspuns.
„Sunt necesare foarte multe autorizări, inclusiv de la BNR, la nivel de conducere, nu doar președintele băncii, dar și la nivel de șef serviciu, de exemplu”, a explicat pentru Europa Liberă directoarea unei bănci comerciale de top din România, care a cerut să nu îi declinăm identitatea.
„E și o perioadă de pregătire, au nevoie și de sisteme informatice care trebuie verificate și autorizate. Dacă fac partea de creditare, au nevoie de un sistem de rating care trebuie avizat. Plus procedurile, fluxurile interne”, a continuat ea.
„Fiind bancă de stat, se puteau însă inspira din modelul CEC sau EximBank, mai ales că BID preia de la EximBank partea de garanții de stat. Ni s-a spus că BID va veni cu garanții de stat și ne-au fost prezentate câteva pachete cu astfel de servicii”, a explicat directoarea de ce ar putea fi considerat lung termenul în care a fost operaționalizată Banca de Investiții și Dezvoltare.
O altă nedumerire este generată de scopul noii instituții. „Nu înțeleg rostul băncii din moment ce există niște fonduri de garantare, tot de stat. Prin acestea a garantat statul creditele date în ultimii ani”, mai spune directoarea.
Instituțiile la care se referă sunt: FNGCIMM (Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii SA), FGCR (Fondul de Garantare a Creditului Rural) și FRC (Fondul Român de Contragarantare).
„E ciudat că BID a devenit operațională și mai există EximBank. Scopul băncii era nu doar să elimine EximBank-ul, ci mai multe dintre structuri”, spune pentru Europa Liberă și fostul premier Florin Cîțu.
Cu experiență în Banca Națională a Noii Zeelande și Banca Europeană de Investiții, Cîțu a fost economist șef și șef al departamentului piețe financiare în ING Bank România.
Proiectul Băncii de Investiții și Dezvoltare era în curs de dezvoltare în timpul mandatului său de ministru al Finanțelor (2019-2020) și de prim-ministru (2020-2021).
Florin Cîțu, fost prim-ministru în perioada decembrie 2020 – noiembrie 2021 și fost ministru de Finanțe.
„Rolul băncii era de a elimina, de a scoate ce era garanție, gen fonduri de garantare. Cum faci azi finanțare și prin bancă de dezvoltare, și prin CNI (Compania Națională de Investiții, n.r.), diverse fonduri. Era ideea de a restrânge activitatea acestor instituții și a lăsa doar banca de dezvoltare. N-ai de ce să ai și bancă de Dezvoltare, și EximBank, și FNGCIMM și alte instituții”, spune contrariat fostul premier.
Conform acestuia, ministerul Dezvoltării sau Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu ar mai avea ce căuta în zona de creditare, din moment ce există această nouă bancă.
Întrebat cum apreciază faptul că persoanele din conducere au încasat zece milioane de lei pentru anul în care banca nu era operațională, el a izbucnit în râs.
„Zece milioane la zece persoane?! Uau, e frumos la stat”, a fost reacția lui Florin Cîțu.
El a apreciat drept „enorm” bugetul de 20 de milioane de lei destinat celor zece manageri și 25 de angajați, în condițiile în care unitatea nu era operațională.
„Vorbim de o instituție care nu are niciun risc, nu e în competiție cu nimeni”, explică el.
Situația e recunoscută chiar de conducerea BID:
„Având în vedere că Banca nu era operațională la data întocmirii acestor situații financiare, respectiv nu demarase activitatea de bază ca instituție de credit, expunerea la riscurile specifice unei instituții de credit a fost limitată”, se arată în raportul anual al BID.
Profit cu banii ținuți la CEC
Cu un capital social de trei miliarde de lei, BID avea la 31 decembrie 2023 un capital vărsat de 1,125 miliarde de lei.
Șefii BID au pus banii la CEC, o altă bancă controlată de statul român.
Un an mai târziu, după ce a primit și diferența de capital, BID avea, tot la CEC Bank, un depozit la vedere în valoare de 1,9 miliarde lei și mai multe depozite la termen (sub 90 de zile), în valoare de 1,25 miliarde lei.
A raportat astfel în 2024 un profit brut de 146,7 milioane de lei.
La trei luni și jumătate de la anunțul operaționalizării venea un nou anunț: pe 9 iulie 2025 avea loc prima întâlnire dintre echipa de conducere a Băncii de Investiții și Dezvoltare și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (centru), la prima întâlnire de lucru cu echipa de conducere a Băncii de Investiții și Dezvoltare. Al doilea din dreapta este directorul general al BID, Dănuț Sandu.
„Am discutat despre mecanismele de finanțare pe care le poate oferi în completarea fondurilor europene, dar și despre nevoia de a construi parteneriate solide între administrația publică, sectorul productiv și instituțiile financiare ale statului. Este esențial ca BID să devină un catalizator al reformei, al investițiilor inteligente și al coeziunii teritoriale”, transmitea oficialul MIPE.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții BID și ai Ministerului de Finanțe care sunt principalii indicatori de activitate realizați de BID în prima jumătate a anului 2025. Nu am primit vreun răspuns.
Membri în alte consilii
Cert este că o parte din conducerea BID găsește timp și energie pentru activități paralele.
Pe 27 februarie 2025, în timp ce era în continuare președinte al BID, Dănuț Sandu intra în Consiliul de Administrație al Combinatului sidergic din Galați.
„Îi urăm bun venit lui Dan Sandu, un lider în industria sa, renumit pentru experienţa bogată şi realizările în domeniul financiar-bancar, la Liberty Galaţi”, transmitea la acel moment Ajay Aggarwal, preşedintele Consiliului de Administraţie Liberty Galaţi, prin intermediul unui comunicat de presă.
Îți mai recomandăm Statul român intră în Consiliul de Administrație al combinatului siderurgic Liberty GalațiMembru în Consiliul de supraveghere al BID, Dorin Alexandru Badea e în continuare membru în CA al TTS (Transport Trade Services) SA – un grup de companii românești specializat în servicii logistice integrate, incluzând transportul multimodal de mărfuri (rutier, feroviar, fluvial), servicii portuare în Constanța și pe Dunăre, depozitare și transporturi agabaritice.
Badea e și în Comisia Indicilor de la Bursa de Valori București (grupare cu rol consultativ în legătură cu crearea de indici bursieri ai BVB).
Membră în Consiliul de supraveghere al BID, Daniela-Elena Iliescu figurează în continuare și în Consiliul de Administrație al Patria Bank.
„Iliescu este foarte activ implicată în monitorizarea investițiilor fondurilor în sectorul serviciilor financiare, cele mai relevante fiind investițiile în Patria Bank și Patria Credit”, este caracterizarea făcută pe pagina instituției de finanțare.
Spre deosebire de BID, la Patria Bank – o bancă privată și cu activitate – sumele acordate conducerii sunt mai mici.
Conform Raportului de remunerare a conducătorilor Patria Bank pentru anul 2024, document consultat de Europa Liberă, cei 11 membri ai Consiliului și Directoratului au primit în total 6,5 milioane de lei brut.
Cel mai mult, adică 1,1 milioane lei brut, a primit directorul general, urmat de directorul general adjunct – divizia comercială (921.000 lei), directorul general adjunct – divizia risc (751.000 lei) și directorul general adjunct – divizia operațiuni și IT (340.000 de lei).
Cei cinci membri ai Consiliului de Administrație au primit, fiecare, 306.000 lei brut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.