Anunțul privind pierderea finanțării din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru proiecte de infrastructură în valoare de 6,3 miliarde de euro a lovit direct în conducerea PSD, al cărui lider – Sorin Grindeanu – a fost ministru al Transporturilor timp de aproape patru ani.
Ministrul investițiilor europene, Dragoș Pîslaru – propus de PNL – a acuzat „lipsa de acțiune din trecut”.
„Este momentul ca aceste întârzieri și greșeli să fie asumate onest de către cei responsabili. Nu este rolul meu să judec sau să dau vina pe cineva, dar este responsabilitatea mea să spun lucrurilor pe nume și să lupt pentru soluții reale, nu cosmetizări politice”, a spus Dragoș Pîslaru.
Fără să-l numească pe Sorin Grindeanu, numeroși lideri social-democrați au sărit imediat să-și apere liderul de partid, care a fost responsabil de dezvoltarea infrastructurii din România până luna trecută.
- Gheorghe Șoldan, vicepremier PSD responsabil de dezvoltare regională și locală: „Fake news-ul zilei vine de la ministrul Pîslaru [...] Se pare că [...] a fost afectat serios de caniculă. Altfel, nu îmi explic de ce a venit cu anunțul apocaliptic că nu vor mai fi bani pentru autostrăzile A7 și A8. [...] Adevărul e următorul: Toate șantierele de pe autostrăzile A7 și A8 merg mai departe”.
- Marius Budăi, deputat PSD: „Observ o lejeritate debordantă la ministrul Pîslaru atunci când vorbește de două proiecte atât de importante”.
- Romeo Daniel Lungu, președintele PSD Buzău: „Un ministru deconectat de realitate anunță «dezastre» care nu există. Autostrada Moldovei merge mai departe, iar Buzăul nu pierde nimic – dimpotrivă!”
Chiar dacă „nu s-a ajuns la ceartă” între PSD și PNL & USR, așa cum s-a exprimat vicepremierul (UDMR) Tánczos Barna, noile contre scot încă o dată în evidență diferențele de opinie ale social-democraților privind ieșirea de la guvernare.
Un exit despre care se discută la mai puțin de o lună de învestirea guvernului (23 iunie) susținut de PSD, PNL, USR și UDMR.
Divizarea PSD a fost vizibilă de dinainte de formarea coaliției, iar negocierile dintre partide pe primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului – pentru care guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament – alimentează discuțiile din interiorul PSD.
Poate ieși PSD de la guvernare până la congresul din această toamnă, când Sorin Grindeanu este așteptat să fie confirmat la șefia partidului?
Politologul Sergiu Mișcoiu spune că e puțin probabil, pentru că o astfel de mișcare ar putea fi suicidară pentru Grindeanu.
„S-ar putea într-adevăr ca acest al doilea val de măsuri să cântărească mult într-un discurs pe care îl pregătește domnul Grindeanu pentru ca în toamnă, undeva în iarnă, să se producă și această ieșire de la guvernare.”
„O plecare înainte de a fi ales în fruntea partidului presupune de fapt un act pe care baronii îl simt ca o trădare și s-ar putea să-i fie fatal politic, de aceea nu cred că va precipita această plecare de la guvernare înainte de congres”, completează profesorul de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Blocajul
Politica „de supraviețuire” a social-democraților în actualul guvern este criticată de foștii lideri.
„PSD a ajuns un partener-junior, care devine, treptat, prizonier al unei politici care îi afectează electoratul”, spune Adrian Năstase, fost președinte al partidului, pe blogul său.
El prezintă ieșirea de la guvernare a PSD ca pe o „mare dilemă”.
„Chiar și cei care vor să rămână la guvernare, pe ideea de a continua -–unii dintre ei – să rămână conectați la anumite surse de finanțare sau pentru a-și asigura un tip de protecție împotriva unor eventuale dosare, își dau seama că, în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, AUR poate «aspira» cea mai mare parte a votanților PSD.”
„Pe de altă parte, regândirea unui nou mesaj, a unor noi programe și a unui nou leadership sunt greu compatibile cu prezența în actualul Guvern”, adaugă fostul lider la partidului.
Aflat la Palatul Victoria din 2021, PSD mai are de rezolvat o dilemă: asumarea responsabilității pentru deficit cu cât mai puține degete îndreptate spre el și rolul de partener mai mic al tandemului PNL-USR, care este încurajat de afinitatea pe care cele două partide o au cu Cotroceniul.
Îți mai recomandăm Exclusiv | Deficit cu premeditare. Documentele „strict confidențiale” prin care Ciolacu, Iohannis & Ciucă au fost avertizațiPe de altă parte, prin lamentările față de primul pachet de măsuri, PSD lasă de înțeles că nu a fost consultat și, prin urmare, nu ar putea fi tras întrutotul la răspundere pentru ele.
„Ezitările merg departe, atât de departe încât speră că o eventuală distanțare progresivă de această guvernare și trecerea la un discurs critic față de măsurile de austeritate, de politica de centru-dreapta dusă de partide care rămân la putere, vor fi de natură să scape PSD de o catastrofă electorală în următorul ciclu”, subliniază politologul Sergiu Mișcoiu.
„Ceea ce nu este deloc sigur că se va întâmpla”, adaugă el, „dar să spunem că este o strategie, singura strategie posibilă la care se gândesc liderii acestui partid, partid care nu a trecut printr-o reformă radicală după alegerile din 2024 și în 2025”.
Miza noilor pachete pentru scăderea deficitului
După adoptarea primului pachet anti-deficit al guvernului Bolojan, social-democrații vorbesc tot mai des despre noi măsuri fiscale – unele propuse de ei, precum impozitul progresiv. Măsuri care ar urma să fie decise mai degrabă de Parlament – unde PSD are cei mai mulți parlamentari – decât de către Guvern.
Acest semnal a fost dat premierului Ilie Bolojan în discursul de dinaintea votului moțiunii de cenzură de luni, 14 iulie.
„Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură legală și constituțională, dar trebuie să reprezinte excepția și nu regula. Parlamentul nu este o anexă a Guvernului. Ca președinte al Camerei Deputaților, cred că toate deciziile majore trebuie discutate în coaliție, dar și în Parlament, transparent, în fața oamenilor”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Ulterior votului din Parlament, liderul PSD și-a accentuat ideea și a cerut ca al doilea pachet de măsuri fiscale – care conține reforma companiilor de stat, a pensiilor speciale sau pensionarea anticipată a magistraților – să nu fie adoptat prin angajarea răspunderii, ci prin procedură parlamentară.
Mai mult, Grindeanu propune ca în al doilea pachet să fie incluse măsuri care până acum nu au părut să fie o urgență.
„Jaful din banul public trebuie stopat. În lupta cu cartelurile bugetarilor de lux, voi sta alături de premierul Bolojan în linia întâi!”, a spus Grindeanu la votul de luni pe moțiunea de cenzură.
Sorin Grindeanu „nu exclude” să candideze, în toamnă, la șefia PSD.
„Dacă noi ne atingem doar de cei care au venituri mici şi medii, dar de aceşti băieţi care fac profituri enorme în România, mai mari decât în ţara de unde provin, n-avem curaj, înseamnă că nu ne vor parteneri în această coaliţie”, a adăugat el.
Se referă la „băncile care fac profituri mai mari în România decât în ţările lor de origine” și la „băieţii deştepţi din energie”.
Întrebat despre ameninţările PSD de a ieşi de la guvernare, dacă nu se ţine cont de părerile social-democraţilor, vicepremierul Tánczos Barna a spus că social-democrații „sunt la masă”.
„Sigur se va ţine cont de recomandările lor în pachetele doi şi trei. Putem găsi soluţii raţionale, normale, de compromis, care să fie acceptate de toată lumea.”
Politologul Ilie Gheorghe Fârte, profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Politice din Iași, spune că „PSD pare prizonierul celorlalte partide din alianța de guvernare, iar nu un partener egal al acestora”.
„Partea și mai proastă pentru PSD este că nu poate trece (acum) nici în opoziție. Conducerii PSD nu-i rămâne decât să prezinte ca victorii proprii «îndulcirea» unor măsuri de austeritate și să bombănească la adoptarea măsurilor de reformă.”
Calea de urmat de la toamnă încolo
Politologul Ilie Fârte spune că PSD este în situația „ingrată” de a fi „vioara a treia în guvern deși a obținut cu opt procente mai mult decât PNL la alegerile parlamentare din decembrie 2024”.
„PSD a dominat scena politică în ultimii 35 de ani chiar și atunci când (formal) era în opoziție”, subliniază el.
Profesorul de științe politice afirmă că, pe lângă poziția secundară din guvern, PSD „mai are câteva probleme spinoase”.
„Percepția că el este principalul partid vinovat de «greaua moștenire» lăsată de vechea putere», pierderea unui număr foarte mare de votanți (poate și de cadre) în favoarea AUR, criza de leadership și conturarea unor facțiuni în partid, adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare care lovesc în electoratul reprezentat de PSD”, exemplifică politologul.
Sorin Grindeanu, liderul interimar al partidului, speră să găsească soluția la aceste probleme până la congresul care va avea loc în toamnă, când este de așteptat să candideze.
Îți mai recomandăm Noi proteste față de măsurile Guvernului. Grindeanu (PSD) critică o parte dintre măsuri: Să se țină cont mai mult de propunerile noastre„Nu înseamnă că nu pot să existe în PSD diverse curente, care pot să aibă susținere mai mare sau mai mică. Poate să existe, cum a fost pe vremea lui Liviu Dragnea, un curent puternic mai patriotic, naționalist și asta ne-a dus la niște procente foarte mari. Poate să existe un curent de social-democrație europeană, dacă vreți, cum a fost pe vremea lui Mircea Geoană”, a spus Grindeanu.
Dar ceea ce PSD trebuie să evite, potrivit acestuia, este „să se înscrie în linia partidelor socialiste europene clasice”.
„PSD-ul trebuie să aibă specificul său în România, așa cum l-am avut în ultimii 30 de ani, chiar dacă am fost partid de stânga și suntem partid de stânga”, a spus el, luni, la RTV.
Sergiu Mișcoiu este reticent că PSD mai poate performa la urne în baza „doctrinei Dragnea”, care „a funcționat atunci când nu exista AUR”.
„Acum [PSD] e un partid aflat la guvernare și, chiar dacă va trece cu arme și bagaje în opoziție, nu va fi deloc convingător prin această linie, fiindcă el va trebui să-și asume cu totul moștenirea trecutului și chiar moștenirea prezentului”, explică politologul.
Detronat de AUR
Sergiu Mișcoiu a analizat pentru Europa Liberă eventualele direcții în care ar putea merge PSD:
El spune că varianta „cu accente light naționaliste și cu discurs social foarte afirmat, un fel de tradiționalism conservator-social-național [...] s-a epuizat, fiindcă PSD a eșuat în a-l prezenta la fel de convingător precum face acum AUR”.
De asemenea, PSD mai poate alege reformarea într-un partid social-democrat european modern, însă „accesul său la clasele tinere urbane emancipate, care peste tot în Europa occidentală sunt de partea stângii, este foarte limitat” deoarece „încearcă din răsputeri să rămână ancorat în acest electorat tradițional”.
Însă, atrage atenția Sergiu Mișcoiu, „acest electorat tradițional nu mai vede de ce ar fi interesat de Partidul Social Democrat, de vreme ce, deja pentru un al doilea mandat parlamentar, este la guvernare împreună cu PNL, cu USR, cu forțele de centru dreapta”.
Îți mai recomandăm Deficit cu premeditare II. Miniștrii guvernului Ciolacu știau că nu sunt bani, dar au golit Fondul de rezervă dând cu subsemnatul. Documente„Este o reală dramă politică a Partidului Social Democrat și este foarte greu de rezolvat.”
„Probabil un curs istoric întreg va trebui să se desfășoare, o decadă să treacă, pentru ca PSD, printr-o anumită dibăcie politică, să reușească să revină în acest electorat, erodând AUR și recreându-și o identitate politico-socială”, explică Mișcoiu.
El completează că „în contextul actual nu există o soluție magică pentru PSD”.
„De unde și ezitările acestea, între a-și asuma puterea în continuare, cu avantajele legate de accesul la resursele publice, și, pe de altă parte, teama dată de sondaje, care arată că PSD a pierdut jumătate din electorat, că se află într-o situație politică tragică și că nu există niciun fel de portiță de ieșire din această situație”, afirmă profesorul de științe politice.
Până atunci, fostul lider PSD Adrian Năstase recomandă partidului „să iasă din mediocritate”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.