Atacul la scară largă al Israelului asupra Iranului, din noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, pare să fi uimit conducerea militară a țării și ar fi putut întârzia o ripostă imediată.
Cu toate acestea, rămâne neclar dacă și-a atins obiectivul principal: paralizarea programului nuclear iranian.
Israelul susține că Teheranul este pe punctul de a-l transforma în program de înarmare, în ciuda afirmațiilor Iranului conform cărora acest program este destinat exclusiv unor scopuri civile.
Prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, și alți oficiali au afirmat că Iranul și-a accelerat în ultima vreme eforturile de îmbogățire a uraniului și de înarmare, până la punctul în care ar putea produce o armă nucleară în câteva luni - sau chiar câteva zile.
Operațiunea Rising Lion, așa cum a denumit Israelul loviturile, a vizat componente-cheie ale infrastructurii nucleare iraniene - inclusiv instalația de îmbogățire Natanz - precum și instalații militare din Teheran și din împrejurimile capitalei iraniene.
Îți mai recomandăm Explozii în Israel. Iranul a lansat rachete ca răspuns la loviturile israeliene de vineriAvioanele de luptă israeliene au lovit, de asemenea, instalații de producție de rachete și clădiri rezidențiale în care se crede că s-ar afla oficiali militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear.
Printre cei care ar fi fost uciși se numără Hossein Salami, comandant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC).
Obiectivul, spun oficialii israelieni, a fost de a deteriora atât capacitățile nucleare ale Iranului, cât și capacitatea acestuia de a riposta folosindu-și arsenalul extins de rachete balistice - o amenințare pe care Israelul o consideră a doua cea mai importantă, după cea a unui Iran înarmat nuclear.
„Netanyahu a deschis un nou capitol în Orientul Mijlociu - o eră a războiului nuclear israeliano-iranian”, a scris Eran Etzion, un fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate al Israelului.
„Un război al cărui scop declarat este de a opri programul nuclear iranian, dar al cărui scop real pare să vizeze chiar fundamentele regimului iranian”, a adăugat el pe X.
Un joc cu mize mari
Analiștii în domeniul securității descriu operațiunea drept preventivă - o încercare de a evita ceea ce Israelul consideră a fi o amenințare existențială, dar care riscă să declanșeze un război regional, să deraieze negocierile diplomatice și chiar să accelereze ambițiile nucleare ale Iranului.
Danny Citrinonwicz, senior fellow la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv, crede că atacul a dat o lovitură semnificativă prestigiului Iranului, penetrând apărarea sa aeriană și eliminând comandanți de rang înalt.
Dar, susține el, impactul asupra programului nuclear al Iranului e „limitat”, deoarece instalațiile cheie - inclusiv situl Fordow, puternic fortificat - rămân intacte.
„Aceasta este doar prima fază a unei campanii mai lungi”, a scris Citrinonwicz pe X. „Israelul pare să țină deoparte unele cărți pentru escaladarea probabilă care urmează”.
Your browser doesn’t support HTML5
Israelul atacă instalațiile nucleare și depozitele de rachete. Oficiali de rang înalt, uciși
Care sunt opțiunile Iranului?
E puțin probabil acum ca a șasea rundă de discuții Iran-Statele Unite legate de programele nucleare, programată pentru 15 iunie, să aibă loc. În condițiile în care diplomația pare să fi fost abandonată, orice răspuns iranian riscă să adâncească un ciclu de escaladare.
Reacția imediată a Iranului a luat forma a aproximativ 100 de drone Shahed lansate spre Israel - dintre care multe au fost interceptate în afara spațiului aerian israelian.
De asemenea, liderii iranieni au repetat avertismentele că vor riposta atât împotriva Israelului, cât și împotriva forțelor americane din regiune. Deși Washingtonul a negat implicarea în atac, Iranul îl poate considera responsabil.
În cazul în care Teheranul își pune în aplicare amenințarea de a ținti baze militare americane, Washingtonul ar putea fi antrenat într-un conflict mai amplu.
Potrivit estimărilor serviciilor de informații americane, Iranul deține aproximativ 2.000 de rachete - multe dintre ele capabile să transporte focoase cu mai mult de 900 de kilograme de explozibil - și produce aproximativ 50 de rachete balistice pe lună. Rămâne neclar cât de mult din această capacitate a fost afectată de atacul israelian.
Îți mai recomandăm Iranul își arată puterea militară cu imagini din „orașul subteran al rachetelor”Forțele regionale proxy ale Iranului, considerate mult timp drept multiplicatori de forță, au fost grav avariate.
Războiul din Gaza a afectat Hamas, gruparea palestiniană desemnată teroristă de SUA, iar Hezbollahul libanez este încă afectat de recentele confruntări cu Israelul. Astfel, rebelii Houthi din Yemen rămân cel mai viabil aliat militar al Teheranului.
Teheranul ar putea, de asemenea, să ia în caclul retragerea din Tratatul de neproliferare (TNP), piatra de temelie a controlului global al armelor nucleare.
În timp ce serviciile secrete americane - contrar evaluărilor israeliene - consideră în prezent că Iranul nu urmărește în mod activ să se doteze cu arme nucleare, republica islamică ar putea utiliza atacul israelian pentru a justifica abandonarea obligațiilor sale în temeiul TNP și trecerea la înarmare.
„Este posibil ca guvernul Netanyahu să fi oferit regimului iranian legitimitatea internă și internațională pentru a urmări obținerea de arme nucleare”, a avertizat Eran Etzion.
Îți mai recomandăm Cum ar putea afecta economia globală un război total între Israel și Iran?Analiză preluată de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.