Alegeri parlamentare în Cehia. Rezultatul va influența relațiile țării cu UE, NATO și Ucraina

Un panou electoral care îl arată pe miliardarul, fostul premier, Andrej Babis (C) și alți lideri ai partidului de mișcare ANO. 26 septembrie 2025, Praga, Republica Cehă.

Pe 3 și 4 octombrie 2025 au loc în Republica Cehă alegerile parlamentare care vor desemna cei 200 de deputați în Camera Deputaților, camera inferioară a parlamentului ceh. Pentru prima dată, cehii din străinătate pot vota prin corespondență. Rezultatele preliminare sunt așteptate sâmbătă după-amiaza, iar cele finale sâmbătă seara.

Potrivit sondajelor, niciun partid nu va obține o majoritate absolută, ceea ce înseamnă că partidul câștigător va trebui să negocieze o coaliție.

La alegeri participă 26 de partide, dar numai opt au șanse reale de a trece pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament, conform sondajelor din 28 septembrie.

Printre acestea se numără:

  • ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), partid populist de dreapta condus de miliardarul Andrej Babiš, creditat cu circa 29% din voturi.
  • Spolu, coaliția de centru-dreapta a actualului premier Petr Fiala, formată din Democrații Civici (ODS), Creștin-Democrații (KDU-ČSL) și TOP 09, cu aproximativ 20% din voturi.
  • STAN (Primari și Independenți), membru al actualei coaliții guvernamentale, care candidează separat și are circa 11% în sondaje.
  • Partidul Piraților, liberal, care a părăsit coaliția guvernamentală în septembrie 2024, cu un potențial de 10%.
  • SPD (Libertate și Democrație Directă), un partid de extremă dreapta, anti-imigrație și eurosceptic, condus de Tomio Okamura, cu 13% în sondaje.

De asemenea, se află la limita accesului în Parlament partide mai mici, precum Stačilo! (Destul!), de extremă stânga, sau un partid care promovează drepturile automobiliștilor, care ar putea influența formarea guvernului dacă depășesc pragul de 5%.

Îți mai recomandăm Alegerile din Cehia ar putea deraia Praga de pe drumul pro-european, afectând sprijinul acordat Ucrainei

De ce sunt importante aceste alegeri?

Republica Cehă găzduiește cei mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor din UE și e un susținător ferm al Ucrainei, aflată în Război cu Rusia.

Actualul guvern al coaliției Spolu a sprijinit Ucraina prin ajutoare umanitare și militare, inclusiv prin inițiativa cehă de livrare a milioane de obuze de artilerie către Kiev.

De cealaltă parte, Andrej Babiš, fost premier între 2017 și 2021, promite reducerea sprijinului pentru Ucraina și anularea inițiativei de furnizare a muniției pentru Ucraina. El a sugerat că NATO ar trebui să preia această responsabilitate.

Observatorii politici spun că o victorie a partidului populist ANO ar putea îndepărta Europa Centrală de Bruxelles și de poziția pro-Ucraina a UE.

„A anula inițiativa de muniție ar fi o prostie și o miopie, un cadou enorm pentru Putin”, a spus ministrul de Externe Jan Lipavský, într-un interviu pentru Politico.

Petr Kaniok, politolog la Universitatea Masaryk din Brno, consideră că ANO „nu este deschis pro-Rusia, dar este mult mai înclinat spre Rusia și mult mai puțin spre Ucraina”.

Liderul ANO, Andrej Babiš a negat acuzațiile că partidul său ar fi pro-rus.

„Că vom trage Cehia undeva spre est este o minciună brutală pe care politicienii guvernamentali o folosesc doar pentru a speria oamenii”, a spus el.

Miza internă a alegerilor

Pentru prima dată de la căderea comunismului în 1989, partide extremiste, care susțin ieșirea din UE și NATO, ar putea ajunge în guvern sau ar putea susține ANO.

Totuși, este puțin probabil ca ANO să obțină peste 40% din locuri, ceea ce face necesară colaborarea cu alte partide.

ANO și Spolu au exclus orice colaborare, iar Babiš a fost ambiguu în privința unei posibile coaliții cu SPD, deși a exclus o alianță cu comuniștii. În prezent, ANO și SPD colaborează deja la nivel regional în patru zone ale țării.

Fostul prim-ministru ceh și lider al partidului ANO, Andrej Babiš.

Andrej Babiš este implicat într-un dosar de fraudă legat de imperiul său agricol, Agrofert. El așteaptă un verdict al Curții Districtuale din Praga privind o presupusă fraudare de fonduri UE în valoare de 2 milioane de euro.

Babiš neagă acuzațiile, numind cazul „absurd” și „un proces politic”.

De cealaltă parte, după alegeri, președintele Cehiei, Petr Pavel, are puterea constituțională de a nu-l numi pe Babiš premier, chiar dacă ANO câștigă.

Legea cehă interzice oficialilor să dețină sau să controleze afaceri care ar putea intra în conflict cu funcția lor.

Contextul politic și economic

Cehia a trecut printr-o inflație ridicată după pandemie și invazia Rusiei în Ucraina, având una dintre cele mai mari scăderi ale veniturilor reale din Europa.

Alegătorii sunt nemulțumiți de coaliția Spolu, care a ajuns la cel mai scăzut sprijin public din 2013, din cauza concentrării pe reducerea deficitului bugetar.

Andrej Babiš, care se autodescrie drept „trumpist” și „promotor al păcii,” promite salarii mai mari, reduceri de taxe și o abordare „Cehia pe primul loc”.

El este aliat cu premierul maghiar Viktor Orban în grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European.

Articol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP, Politico.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.