Actualizare 18:56 - Ilie Bolojan și membrii cabinetului său urmează să depună jurământul la Palatul Cotroceni în această seară, de la ora 20:00, spun surse politice pentru Europa Liberă.
Actualizare 18:33 - Ilie Bolojan le-a mulțumit celor 301 de senatori și deputați
„Din această seară, după depunerea jurământului, vom face tot ceea ce ține de noi să respectăm acest vot, să fim în serviciul țării noastre și să-i respectăm pe români”, a spus Ilie Bolojan într-o scurtă alocuțiune.
Actualizare 18:31 - Guvernul propus de Ilie Bolojan a primit votul de încredere al Parlamentului.
Au fost 301 voturi „pentru” și nouă „împotrivă”. Era nevoie de o majoritate de 233 de voturi ale senatorilor și deputaților.
- Numărul total al senatorilor și deputaților: 464
- Prezenți: 314
- Voturi: 310
- Voturi anulate: 0.
- Voturi pentru: 301.
- Voturi contra: 9.
Actualizare 18:18 - Votul s-a încheiat. În scurt timp, după numărarea voturilor, urmează să fie anunțat rezultatul.
Actualizare 17:42 - A început votul din Parlament pentru învestirea guvernului. Votul este secret.
Este nevoie de 233 de voturi „pentru” din partea senatorilor și deputaților, pentru ca guvernul Bolojan să primească încrederea Parlamentului. Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR și sprijinită de grupul minorităţilor are 311 parlamentari.
Actualizare 17:23 - George Simion (AUR): Nu cred că o să apucați anul
Deputatul George Simion, președintele partidului AUR, și-a exprimat neîncrederea în noul guvern.
„Felicitări, nu cred că o să apucați anul. E ultimul act disperat al celor care au dat lovitura de stat din 6 decembrie”, a spus el.
„Vreți să tăiați 150.000 de bugetari de a nivel central și ați pus 5 vicepremieri că nu vă mai satură Dumnezeu. Nu vă mai satură Dumnezeu și nu știu cum o să vă înghită Pământul pentru ce ați făcut”, a mai spus el.
Actualizare 17:15 - Cătălin Drulă (USR), către miniștrii propuși: Premierul va avea nevoie să intrați în ministere din prima zi cu drujba
„Doamnelor și domnilor miniștri, premierul Ilie Bolojan va avea nevoie să intrați în ministere din prima zi cu drujba. Oricine își închipuie că mai putem continua ca până acum cu cosmetizări și cu fente trăiește în realitatea de ieri”, a spus deputatul USR Cătălin Drulă.
El a mai spus că „românii își pun speranța în această guvernare că va repara nedreptățile, că va tăia risipa și va elimina cheltuieile inutile sau pe cele pe care pur și simplu nu ni le permitem”.
„Nu va fi lapte și miere în ce urmează în România, dar oamenii vor susține această guvernare doar dacă va face reforme și dacă va aduce statul în dimensiunile lui rezonabile. Adică mai mic”, a spus el.
„Să nu evităm elefantul din cameră sau chiar din sală”, a mai spus Drulă.
„O situație în care o bună parte din partidele care au creat problema sunt chemate acum să o rezolve. Dar poate că e o oportunitate și cred că e și o premieră în România, după Revoluție. E și o expresie pe care noi, părinții, o știm, că o tot folosim: trebuie să strângi după tine.”
Actualizare 17:02 - Sorin Grindeanu (PSD): Anumite măsuri luate în trecut au produs unele din dezechilibrele de astăzi
Sorin Grindeanu.
„În toate momentele grele pe care România le-a traversat de la Revoluție încoace, PSD și-a asumat întotdeauna responsabilitatea. Astăzi dăm startul unei coabitări politice pe care, pentru binele acestei țări și pentru binele românilor, mi-o doresc puternică pentru următorii trei ani și jumătate”, a spus președintele interimar al PSD.
Sorin Grindeanu a mai spus că „PSD va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masă”.
„Este adevărat că din dorința de a face bine anumite măsuri luate în trecut au produs unele din dezechilibrele de astăzi. Vă asigur, însă, că toate măsurile au fost luate de partidele care au format în trecut coaliții cu bună credință, în folosul românilor, însă în contextul de atunci”, a spus liderul PSD.
„Vor fi luate măsuri și vor fi decizii ferme, dar nu cu orice preț. Cifrele sunt importante atâta timp cât aduc bunăstarea românilor”, a mai spus el.
„Guvernarea este despre români și nevoile lor. Nu este o arenă în care să lupte diverse părți ale societății ca în jocurile foamei. Îmi doresc să traversăm cu toții cu bine acest deșert, fără să lăsăm pe nimeni, pe absolut nimeni în urmă și fără să facem sacrificii ritualice.”
Actualizare 16:48 - Ilie Bolojan a început discursul din plenul Parlamentului
Ilie Bolojan
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, discurs înaintea votului de învestitură
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori și deputați!
Este pentru mine o mare responsabilitate să vin în fața dumneavoastră ca prim-ministru desemnat. Împreună cu echipa de guvernare, cer astăzi votul de încredere al Parlamentului României, într-un moment decisiv pentru viitorul țării noastre.
Mulțumesc Președintelui României, Nicușor Dan, pentru încredere. Mulțumesc partidelor politice care au decis să lase la o parte diferențele dintre ele pentru o misiune comună: aceea de a da României un guvern pro-occidental, care să ia măsurile economice necesare pentru a ieși dintr-o situație dificilă și a repune țara pe direcția dezvoltării.
Mă adresez, totodată, tuturor cetățenilor României, care așteaptă de la noi o schimbare de mentalitate și de acțiune politică.
Le transmit că îmi asum această poziție știind foarte bine situația în care se află România.
Îi asigur pe toți cetățenii că reformele și eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare și prosperitate vor începe cu statul și clientela politică.
Doamnelor și domnilor,
Nu voi atinge în această intervenție aspecte care țin de enumerarea de proiecte și de politici publice viitoare. Pentru orice fel de proiecte viitoare, trebuie să ai resurse și o țară stabilă. Iar pentru politicile de dezvoltare viitoare, România trebuie să treacă cu bine prin această perioadă dificilă. Mă voi concentra pe urgențele pe care le avem de gestionat.
Dacă voi primi votul Parlamentului, ca prim-ministru voi avea trei direcții prioritare: ordine în finanțele publice, bună guvernare și respect pentru cetățenii țării noastre.
În ciuda provocărilor economice, geopolitice și sociale, Guvernul României și majoritatea care îl susține își vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanță în administrație, dezvoltarea României și recâștigarea încrederii și a speranței.
Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale.
Stimați colegi parlamentari,
Așa cum am spus, programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:
- Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor;
- Bună guvernare, ca motor al reformei statului, care să asigure o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
- Respect pentru cetățeni, prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public și politici sociale oneste, care încurajează și respectă munca.
Desigur, ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare. Dar trebuie să ținem cont că:
- În absența măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranță fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării și costuri mari pentru oameni și companii.
- În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil și respectat, atât intern, cât și extern. Totul depinde de voința noastră de a acționa corect, direct și la timp, fără calcule electorale.
În fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii.
România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung. Asta ne-a costat bani, încredere și timp. Este momentul pentru decizii mature și durabile. Nu le putem lua decât dacă privim cu luciditate unde suntem și înțelegem ce avem de făcut pentru a nu repeta greșelile trecutului.
Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, chiar și pentru salarii și pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc.
Dacă România va continua să adâncească deficitul comercial și bugetar, riscăm să pierdem cursul de schimb și să pierdem investiții.
Dacă vom continua să menținem reglementări împovărătoare și o administrație ineficientă, riscăm să pierdem oportunitatea fondurilor europene și a relansării economice.
Iar dacă vom mai tolera risipa și indolența în sistemul public, vom pierde pe termen lung încrederea oamenilor și a partenerilor noștri.
Este clar pentru toată lumea că România nu mai poate merge pe drumul pe care a mers până acum. De aceea, mandatul Guvernului pe care îl propun este unul de reformă și reconstrucție, de ieșire din rutină și de recâștigare a direcției corecte. Acestea nu sunt doar niște cuvinte — ele înseamnă schimbări concrete, care încep chiar cu clasa politică și cu administrația publică.
- Ordine în finanțele publice
Politica fiscală a României din ultimii ani a fost impredictibilă, contradictorie și, de multe ori, populistă.
Aceasta ne-a adus în situația în care ne aflăm acum. Pentru această stare de fapt sunt responsabile toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani. Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Nu mai trebuie să repetăm greșelile trecutului.
Avem un deficit bugetar de peste 9% din PIB, care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată. În schimb, refacerea echilibrelor macroeconomice ne va întări și ne va reda încrederea investitorilor.
Un stat modern trebuie să își plătească datoriile, să își respecte angajamentele și să nu își mintă cetățenii. Pentru asta, vom face ordine în cheltuieli și vom impune disciplina bugetară la toate nivelurile administrației. Veniturile bugetare trebuie consolidate, fără a afecta competitivitatea și fără a penaliza munca și investiția. Vom combate evaziunea fiscală.
- Bună guvernare
Cea mai mare problemă a României nu este lipsa de resurse, ci risipa și lipsa de eficiență. Avem o administrație publică învechită, împovărată de birocrație, dubluri de funcții și de instituții. Ne confruntăm cu lipsă de performanță, ineficiență cronică și instituții scăpate de sub control.
Vom începe o reformă a aparatului bugetar, printr-un audit funcțional al instituțiilor și o reorganizare administrativă, atât la nivel central, cât și în administrația publică locală. Simplificarea și digitalizarea vor fi o prioritate reală, nu doar declarativă. La fel și descentralizarea. Vom reduce structurile administrative și vom profesionaliza resursa umană.
Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcția publică va fi condiționată de competență, integritate și rezultate. Doar așa putem reda încrederea cetățenilor în stat.
- Respect pentru cetățeni
Un stat care își respectă cetățenii este un stat care le oferă șanse egale, care sprijină munca și inițiativa și care nu transformă ajutoarele sociale în dependență. Un stat care înțelege că pensia nu este un privilegiu, ci dreptul pentru o viață de muncă. Un stat în care ai încredere că examenele sunt corecte.
Ne vom concentra pe servicii publice de calitate — în educație, în sănătate și în administrație. Vom susține depolitizarea finanțelor, a școlilor și a spitalelor, nu prin pseudo-concursuri, ci prin impunerea unor criterii de performanță și prin aplicarea lor. Vom susține meritocrația și profesionalismul.
Vom proteja persoanele vulnerabile și vom combate ferm abuzurile.
Reforma pensiilor speciale va fi dusă la capăt.
Concluzie
Dragi colegi parlamentari,
Nu este un moment obișnuit. România are în față o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism. Vă chem astăzi la un vot de conștiință, pentru un guvern care nu vine cu promisiuni goale, ci cu un mandat de reconstrucție.
Vom greși dacă vom trata acest vot ca pe un joc politic. Nu este. Este o alegere între ceea ce trebuie făcut și ceea ce am făcut până acum.
Vom fi un guvern al deciziilor, nu al vorbelor. Știm că va fi greu. Dar avem de partea noastră adevărul, nevoia și voința de a face ceea ce trebuie.
România are șansa unei noi direcții. Haideți să nu o irosim.
Vă mulțumesc!
sursa: Discurs de investitură al premierului desemnat Ilie Bolojan în fața Parlamentului României – 23 iunie 2025
Actualizare 16:37 - A început plenul reunit în Parlament pentru votul de învestitură al guvernului Bolojan. Urmează să fie prezentat programul şi lista guvernului de către Ilie Bolojan.
Sunt prezenți 371 de parlamentari din totalul de 464, a anunțat Daniel Suciu, care conduce ședința plenului reunit.
Actualizare ora 15:47 - Toți miniștrii propuși în guvernul Bolojan au primit avize pozitive în audieriile din comisiile de specialitate din Parlament
Actualizare ora 15:15 - Ministrul propus al Finanțelor: Trebuie să evităm intrarea României în categoria junk
Alexandru Nazare, ministrul propus să preioa Finanțele și care a primit aviz favorabil, a declarat luni după-amiază că cel mai mare pericol pe care trebuie să-l evite România este să ajungă în categoria junk, adică cu risc ridicat.
„Sunt perfect conştient că, fără măsuri serioase, riscurile la adresa României sunt mari. Cel mai mare pericol pe care trebuie să-l evităm este ca ţara noastră să ajungă în categoria junk, un scenariu care ar afecta grav încrederea investitorilor şi stabilitatea economică”, a spus ministrul propus, potrivit News.ro.
Alexandru Nazare a menţionat că „România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv nu din obligaţie, ci din propria ambiţie”.
Actualizare ora 14:35 - Jumătate dintre miniștrii propuși, audiați în comisii
În cursul zilei de luni, 23 iunie, candidații propuși de partide pentru funcții în Cabinetul Bolojan sunt audiați în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Până la această oră au fost audiați Ciprian-Constantin Șerban (Ministerul Transporturilor) Alexandru Nazare (Ministerul Finanțelor), Ionuț Moșteanu (Ministerul Apărării), Radu Marinescu (Ministerul Justiției), Florin Barbu (Ministerul Agriculturii), Cseke Attila (Ministerul Dezvoltării), Radu Miruță (Ministerul Economiei și Digitalizării).
Este de așteptat ca toate propunerile să primească avize favorabile, în condițiile în care partidele care formează coaliția de guvernare are majoritate.
Coaliția de guvernare a adoptat programul de guvernare
Reorganizarea ANAF și scoaterea în afara algoritmului politic, reorganizări la nivelul autorităților centrale, locale, al agențiilor și companiilor de stat, creșterea impozitului pe dividende și profit, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și pariurilor, eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare, CASS pentru pensiile mari, precum și creșteri de taxe și accize sunt câteva dintre masurile prevăzute.
PNL a transmis un document despre care susține că este varianta finală a programului de guvernare.
Programul de guvernare prevede o serie de măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare, în condițiile unui deficit bugetar al României de peste 9%:
- creșterea impozitului pe dividende, fără a specifica procentul exact, dar corelat cu jaloanele PNRR;
- impunerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile mari, cu scopul de a crește baza de contribuabili cu 20%, eliminând excepțiile actuale;
- ajustarea impozitului pe proprietate în funcție de prețurile reale de pe piața imobiliară, conform jalonului PNRR, pentru a crește echitatea fiscală;
- simplificarea sistemului TVA prin reducerea numărului de cote la două, pentru a facilita conformarea fiscală și a crește colectarea;
- majorarea accizelor pentru a genera venituri suplimentare, fără detalii specifice privind produsele vizate;
- introducerea unei taxe ecologice, conform jalonului PNRR, pentru a susține obiectivele de mediu și a crește veniturile;
- creșterea valorii taxei de rovinietă pentru a reflecta costurile reale de utilizare a infrastructurii rutiere;
- introducerea unei taxe suplimentare pe jocurile de noroc, pariuri și tranzacțiile bancare asociate, cu descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
- impunerea unei taxe temporare pe profiturile excesive ale băncilor pentru a echilibra povara fiscală;
- introducerea impozitării câștigurilor din tranzacțiile cu criptomonede și din activitățile bursiere;
- impunerea unei taxe specifice pentru închirierea pe termen scurt (ex. Airbnb) pentru a fiscaliza aceste activități;
- introducerea impozitării veniturilor obținute prin platforme social media, vizând creatorii de conținut și influencerii;
- eliminarea scutirilor de TVA pentru tranzacțiile imobiliare, pentru a crește veniturile și a elimina privilegiile fiscale.
Semnarea protocolului coaliției de guvernare, 23 iunie 2025. De la stânga la dreapta - Dominic Fritz, președinte USR, Ilie Bolojan, PM desemnat și președinte interimar PNL, Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD.
De asemenea, programul de guvernare conține să măsuri de scădere a cheltuielilor de la bugetul de stat:
Reforma administrației publice centrale
- Reducerea structurilor publice din ministere și agenții prin comasarea direcțiilor și desființarea entităților ineficiente.
- Calculul corect al personalului și reducerea acestuia acolo unde este justificat, pentru a diminua cheltuielile cu salariile.
- Eliminarea sporurilor nejustificate din administrația publică centrală, indiferent de sursa de finanțare.
- Aplicarea unei grile de salarizare unitare în sistemul public pentru a elimina discrepanțele și excesele salariale.
Reforma companiilor de stat
- Reducerea numărului membrilor CA și al comitetelor de supraveghere remunerate, corelat cu piața și specificul fiecărei companii.
- Reduceri de personal în companiile de stat acolo unde se justifică, pentru diminuarea cheltuielilor salariale.
- Plafonarea indemnizațiilor și salariilor în funcție de responsabilități și indicatori de performanță.
- Scăderea subvențiilor acordate companiilor de stat și creșterea eficienței operaționale.
- Desființarea companiilor de stat care au pierderi cronice sau dublează activități (ex. cifra de afaceri stagnantă, capital propriu negativ).
- Realizarea unui audit al activelor companiilor de stat pentru valorificarea lor eficientă, inclusiv prin transfer către administrațiile locale sau investitori privați.
Reforma autorităților autofinanțate
- Reformarea autorităților precum ANCOM și ASF pentru reducerea costurilor operaționale.
- Plafonarea salariilor în aceste autorități pentru a reduce cheltuielile.
- Diminuarea numărului de angajați în funcții suport pentru a eficientiza costurile.
- Redirecționarea economiilor realizate de autoritățile autofinanțate către bugetul de stat sau lăsarea lor în piață.
Consolidare fiscală și prioritizarea cheltuielilor
- Analiza programelor de investiții din bugetul național pentru a elimina sau restructura proiectele cu eficiență scăzută.
- Limitarea schemelor de finanțare guvernamentală, cu excepția celor care cresc exporturile, reduc importurile sau adaugă valoare economică (ex. procesarea produselor agricole).
- Demararea programelor de finanțare doar pe baza analizei cost-beneficiu, pentru a evita risipa.
Sorin Grindeanu (dreapta), președinte interimar PSD, și Kelemen Hunor (stânga), președinte UDMR, luni, 23 iunie 2025, la Senat.
Reforma administrației locale
- Stabilirea unor limite maxime pentru personalul instituțiilor din localități, pentru a reduce cheltuielile cu salariile.
- Aplicarea unor grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu pot acoperi salariile din venituri proprii.
- Alocarea fondurilor de la bugetul central în funcție de performanța UAT-urilor (ex. grad de colectare a impozitelor, autorizații de construire).
Reforma pensiilor și asistenței sociale
- Interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sectorul public, cu respectarea deciziilor CCR, pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
- Stoparea pensionărilor anticipate nejustificate pentru a limita costurile sistemului de pensii.
- Reducerea câștigurilor din pensiile necontributive (inclusiv pensiile speciale).
- Scăderea duratei șomajului la 6 luni pentru a reduce cheltuielile cu indemnizațiile.
- Limitarea ajutoarelor sociale doar în zonele fără locuri de muncă disponibile.
- Revizuirea criteriilor pentru acordarea ajutoarelor de handicap pentru a preveni abuzurile.
Reforma sectorului sanitar
- Diminuarea numărului de paturi în spitale acolo unde nu sunt justificate, pentru a optimiza cheltuielile.
- Eliminarea sporurilor pentru personalul din spitalele cu probleme financiare.
- Reducerea costurilor prin centralizarea achizițiilor de materiale.
- Diminuarea cheltuielilor prin limitarea centrelor de permanență.
- Transformarea unităților cu grad redus de ocupare în ambulatorii sau spitale de recuperare și paliație, pentru a reduce costurile operaționale.
Eliminarea privilegiilor fiscale
- Evaluarea tuturor facilităților fiscale și eliminarea celor care nu produc efecte economice clare, pentru a asigura echitatea fiscală.
- Limitarea deductibilității pentru cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex. cheltuieli de consultanță ale companiilor-mamă pentru sucursale).
- Impunerea fiscalizării pentru toate activitățile care beneficiază de programe guvernamentale de sprijin.
Alte măsuri fiscale relevante
- Obligativitatea stabilirii sediului fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic și domeniul aerian.
- Limitarea pensiilor și salariilor din sectorul public pentru a reduce cheltuielile bugetare.
- Reevaluarea redevențelor pentru a valorifica mai eficient resursele naturale, însoțită de creșterea capacității de control a autorităților statului
Combaterea evaziunii fiscale și înăsprirea legislației
- Criminalizarea evaziunii fiscale, cu focus pe sectoarele cu evaziune structurală (petrolier, importuri de legume și fructe, importuri din Asia prin Portul Constanța și vămi, industria de servicii)
- Modificarea legii insolvenței pentru a preveni insolvențele în cascadă și a proteja veniturile bugetare.
- Depolitizarea și reorganizarea structurilor ANAF, cu indicatori de performanță, digitalizare completă (ex. SAF-T, facturare electronică) și controale bazate pe analiza de risc. Se include utilizarea bodycam-urilor pentru inspectori și teste de integritate.
- Obligativitatea publicării datelor de identificare și a rezidenței fiscale pentru magazinele online, cu corelare între sistemele bancare, firmele de curierat și vamă.
Președinții PNL, PSD, UDMR, USR și Grupului Minorităților, luni, 23 iunie 2025, la Senat, la semnarea acordului politic.
PSD preia guvernarea în aprilie 2027
Acordul de constituire al coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități prevede rotația la funcția de prim-ministru între PNL (iunie 2025 - aprilie 2027) și PSD (aprilie 2027-decembrie 2028), distribuția echilibrată a celor 16 ministere între partidele din Coaliție, precum și 34 de priorități de guvernare.
Lista priorităților Coaliției cuprinde următoarele teme majore:
- Consolidarea fiscală și reducerea deficitului
- Reforma structurală a administrației publice
- Modernizarea prin digitalizare
- Integrarea europeană și accesarea fondurilor UE
- Securitatea națională și apărarea
- Coeziunea socială și sprijinirea familiilor
- Relația cu diaspora și minoritățile naționale
- Susținerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.
Acordul prevede o disciplină parlamentară strictă:
„Niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care face parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”, se arată în document.
Puteți citi documentul integral al acordului politic aici.
Semnarea acordului coaliției de guvernare este primul moment al zilei de luni, 23 iunie, programată să se încheie cu învestirea noului Executiv condus de Ilie Bolojan.
Cinci vicepremieri
Partidele care formează coaliția de guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR, minorități – și-au desemnat duminică reprezentanții în guvern.
Viitorul Executiv ar urma să aibă cinci vicepremieri: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), care ar urma să-și perpetueze și portofoliul de la Interne, Ionuț Moșteanu (USR) care ar prelua și Apărarea, Tanczos Barna (UDMR), fără portofoliu, și Dragoș Anastasiu, desemnat de premier.
Guvernul include șase miniștri de la PSD, patru de la PNL, patru de la USR și doi de la UDMR, plus un vicepremier independent. Din total, 11 nume sunt noi, iar șapte miniștri continuă din fostul executiv.
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a spus că este important ca Guvernul să fie format foarte rapid.
„La începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, am putea avea o majoritate parlamentară formată din patru partide plus parlamentarii minorităților naționale care să susțină formarea și votarea unui nou Guvern. [...] PNL este conștient de responsabilitatea sa și de necesitatea de a forma cât mai repede un Guvern care să treacă cât mai repede posibil la corectarea deficitelor bugetare, la luarea măsurilor de stabilizare a finanțelor țării, la reforma statului și la prioritizarea proiectelor de investiții”, a spus Bolojan.
Miniștrii propuși de Partidul Social Democrat:
- Ministerul Sănătății - Alexandru Rogobete,
- Ministerul Justiției - Radu Marinescu,
- Ministerul Energiei - Bogdan Ivan,
- Ministerul Agriculturii - Florin Barbu,
- Ministerul Muncii - Florin Petre Manole,
- Ministerul Transporturilor - Ciprian Șerban.
Miniștrii propuși de Partidul Național Liberal:
- Ministerul de Interne - Cătălin Predoiu,
- Ministerul de Finanțe - Alexandru Nazare,
- Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene - Dragoș Pîslaru,
- Ministerul Educației - Daniel David.
Miniștrii propuși de Uniunea Salvați România (USR):
- Ministerul Mediului - Diana Buzoianu,
- Ministerul Afacerilor Externe - Oana Țoiu,
- Ministerul Apărării - Ionuț Moșteanu,
- Ministerul Economiei - Radu Miruță.
Miniștrii propuși de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR):
- Ministerul Culturii - Demeter András Istvan,
- Ministerul Dezvoltării - Cseke Attila
Agendă încărcată
Potrivit informațiilor disponibile până acum, agenda orientativă a zilei de luni care să ducă în final la învestirea noului Guvern este următoarea:
- Ora 10:00: Semnarea protocolului de constituire a coaliției de guvernare în biroul președintelui Senatului, Ilie Bolojan, la Palatul Parlamentului.
- În cursul dimineții: Trimiterea către Parlament a programului de guvernare.
- Ulterior: Audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare de specialitate.
- Seara: Prezentarea în plenul reunit al Parlamentului a programului de guvernare și votul de învestire al cabinetului Bolojan.
- Luni seară / marți dimineață: Depunerea jurământului la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI