Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluție prin care solicită „returnarea imediată, sigură și necondiționată” a tuturor copiilor ucraineni „transferați forțat sau deportați” în Rusia. Problema copiilor ucraineni deportați este una din chestiunile sensibile în negocierile privind încetarea conflictului.
Documentul ONU a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, 12 împotrivă și 57 de abțineri. Rusia a respins rezoluția.
Textul rezoluției cere Rusiei „să înceteze, fără întârziere, orice practică de transfer forțat, deportare, separare de familii și tutori legali, schimbări de statut personal, inclusiv prin obținerea cetățeniei, adopție sau plasament în familii adoptive, precum și îndoctrinare a copiilor ucraineni”.
Rezoluția vine pe fondul acuzațiilor Kievului că Rusia că a răpit cel puțin 20.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei din februarie 2022. Conform autorităților ucrainene, peste 1.850 dintre aceștia au fost identificați și readuși acasă.
Mariana Beța, ministru adjunct de externe al Ucrainei, a afirmat că Rusia este responsabilă pentru „cea mai mare operațiune de răpire organizată de un stat din istorie”.
Ea a subliniat că „nu va exista pace justă în Ucraina fără returnarea imediată și necondiționată a copiilor noștri acasă”.
Reacția Rusiei: „Fiecare vot pentru rezoluție este un vot pentru minciună”
Moscova admite că a preluat copii din zone de conflict, dar susține că acest lucru a fost făcut „pentru protecția lor”.
Reprezentanta Rusiei la ONU, Maria Zabolotskaia, a respins acuzațiile, numind textul rezoluției „plin de acuzații mincinoase”.
„Fiecare vot pentru rezoluție este un vot pentru minciuni, război și confruntare. Fiecare vot împotrivă este un vot pentru pace”, a declarat ea în plenul Adunării Generale a ONU.
Rusia, împreună cu alte 11 state, a votat împotriva rezoluției, în timp ce 57 de state s-au abținut. Deși neobligatorii juridic, rezoluțiile Adunării Generale a ONU exprimă poziția politică globală.
Presiune internațională și negocieri dificile
Votul din Adunarea Generală vine în contextul eforturilor Statelor Unite de a obține acordul Moscovei unui plan pentru încetarea conflictului.
Washingtonul a votat în favoarea rezoluției.
Președintele american Donald Trump a cerut inițial omologului ucrainean Volodimir Zelenski să răspundă până pe 27 noiembrie la o propunere de pace, ce presupunea cedarea unor teritorii către Rusia.
Multe condiții au fost considerate inacceptabile pentru Kiev și aliații europeni.
Ulterior, la Geneva, au avut loc discuții suplimentare legate de condițiile în care ar putea fi ajuns la un acord de pace sau de încetarea a focului în Ucraina.
La discuțiile din Elveția, președintele Zelenski a menționat inclusiv chestiunea „copiilor ucraineni răpiți de Rusia”.
Din 2023, armata rusă este inclusă pe o listă neagră a ONU privind încălcarea drepturilor copiilor în zone de conflict, inclusiv din cauza presupusei răpiri de copii ucraineni.
În același an, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, afirmând că există „motive rezonabile pentru a crede” că el „poartă responsabilitatea pentru crima de război a deportării ilegale” a copiilor ucraineni în Rusia.
Moscova a condamnat decizia, considerând-o „scandaloasă și inacceptabilă”.
Îți mai recomandăm O comisie ONU acuză Rusia de noi crime împotriva umanității în UcrainaArticol redactat cu informații oferite de Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.