Premierul Ilie Bolojan, bilanț la 100 de zile de mandat. „Am evitat intrarea României în incapacitate de plată”

Premierul Ilie Bolojan a declarat că mandatul său a început într-un context de criză bugetară profundă, iar măsurile luate până acum au avut ca scop recâștigarea credibilității financiare a României.

„Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană, (...) pe fondul cheltuielilor supra-dimensionate cu peste 30 de miliarde de euro anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat că am făcut ceea ce este necesar și a fost un prim pas pentru a recâștiga încrederea în România și, cred eu, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor noștri, spunându-le adevărul”, a declarat premierul.

Bolojan a spus că măsurile adoptate nu au fost de austeritate, ci că au fost „măsuri de responsabilitate”.

Creșterea veniturilor la buget

„A fost nevoie să creștem veniturile fiscale și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea colectării. Erau cele mai mici, dar mai rău, nu ne încasam într-o bună măsură aceste taxe și propunerile care au fost adoptate, cele care sunt inclusiv în pachetul II și sper să fie validate de Curte (Curtea Constituțională - n.r.) în perioada următoare nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă și așa mai departe”, a mai spus Bolojan.

Premierul a menționat că măsurile de până acum au vizat și corectarea unor „nedreptăți” care afectau funcționarea economiei.

Investiții și fonduri europene

În privința investițiilor, Ilie Bolojan a arătat că punerea în prim-plan a proiectelor finanțate din fonduri europene a fost necesară.

„Am făcut ordine în investiții în această perioadă, în așa fel încât să le și putem continua, dar să ne și încadrăm în anumite anvelope financiare. Aveam supracontractări importante pe toate domeniile, nu existau anumite prioritizări și, prin măsurile care au fost adoptate, aceste investiții sunt continuate în cea mai mare parte”, spune premierul.

Ilie Bolojan a spus că și-a început mandatul sub amenințarea opririi unor finanțări europene.

„Nu doar că am evitat această suspendare, asigurând continuarea investițiilor dar, mai mult, am renegociat programul PNRR, care era amânat, și eram într-o stare în care intram într-un blocaj. Am renegociat jaloanele în așa fel încât să nu ne pierdem finanțările și să putem face anul acesta încă o cerere de plată”, a mai declarat premierul.

Reforma administrației

Premierul a spus că modernizarea și eficientizarea aparatului de stat trebuie să continue și cu reducerea cheltuielilor de funcționare printr-un „calcul corect al posturilor”.

„Am pregătit pachetul pentru reformă în administrația locală, pe care nu am reușit să-l definitivăm, dar care trebuie adoptat, în așa fel încât să avem o administrație care e un factor de dezvoltare în România, să avem o administrație mai eficientă și să avem o administrație care preia de la guvern anumite competențe, deci să facem descentralizare, debirocratizare și simplificare”, a declarat Bolojan.

Disciplina fiscală și colectarea taxelor

Ilie Bolojan a explicat că stabilitatea bugetară depinde în primul rând de colectarea eficientă a taxelor.

„Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru asta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și vămilor, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității”, a declarat premierul.

Energie și securitate energetică

Premierul declarat că sectorului energetic este vital pentru competitivitatea economică a țării:

„Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc. (…) Susținerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal zona de la Cernavodă, este de asemenea un lucru foarte important și accelerarea lucrărilor”, a declarat Bolojan.

În privința energiei pe bază de cărbune, premierul a precizat că strategia privind energia produsă din cărbune este un lucru care trebuie tranșat în perioada următoare.

„Nu avem decât două direcții strategice. Sau încercăm să menținem mai mult timp producția de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în așa fel încât să nu mai fie căpușat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenții pentru a funcționa lucrurile acolo sau, dacă aceste lucruri nu vor fi făcute, datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunțăm la producția pe cărbune”, a spus Bolojan, care a declarat că susține prima variantă.

Sprijin pentru agricultură și industrie alimentară

Premierul Bolojan a mai spus că agricultura și industria alimentară trebuie susținute, pentru că sunt domenii unde România are un potențial mare de dezvoltare.

„Importăm o bună parte din produsele care astăzi sunt pe piața românească în foarte multe sectoare de activitate, unde avem capacitatea ca în plan intern, dacă ducem politici de susținere acestei industrii, să creștem capacitatea mult în anii următori”, a declarat premierul.

El a anunțat că va avea întâlniri cu marile lanțuri de magazine pentru a încuraja exportul produselor românești.

„Așa cum aduc în România produse de bună calitate, produse în alte țări, pot să facă acest lucru și cu produsele noastre, dacă sunt competitive în țările vecine”, a explicat Bolojan.

Ce trebuie făcut în perioada următoare

Premierul Ilie Bolojan a prezentat direcțiile strategice ale guvernării pentru perioada următoare: atragerea investițiilor străine, reforme pe piața muncii și modernizarea instituțiilor statului.

„Un element important pe care trebuie să-l avem în vedere în continuare este atragerea investițiilor străine. Dacă în acești ani România s-a dezvoltat, acest lucru s-a datorat nu doar companiilor din România, ci și investițiilor străine care au însemnat finanțări, tehnologie, dar mai ales acces pe piețe”, a mai spus Bolojan.

Premierul a atras atenția că, în acest moment, România depinde de importuri.

„Gândiți-vă că pe componenta de medicamente, peste 90% din ceea ce este pe piața noastră este importat. În anumite zone care par nesemnificative, hrană pentru animale, ciocolată, nu avem decât foarte puțini producători în România. Un element important este să identificăm companiile mari care au interes de relocare în România, să le contactăm direct și să le oferim sprijin în așa fel încât să-și relocheze aceste producții în țara noastră”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan a mai spus că investițiile vor crește dacă România va avea un sistem de taxe și impozite predictibil și o economie pe baze solide.

„Asta înseamnă să avem mai mulți oameni în economia reală. Și, prin măsurile pe care le luăm, să încurajăm să avem mai mulți angajați”, a spus premierul, care a criticat practica pensionării anticipate.

„E insuportabil economic și nici de acceptat social să ai oameni care se pensionează la 48-50 de ani cu pensii cât salariile, dar să nu ai oameni care se lucreze în economia reală”, a explicat Bolojan.

În context, premierul a spus și că e nevoie de reducerea perioadei de șomaj pentru că „în aproape toate marile orașe din România nu ai cu cine să lucrezi și sectorul privat duce o lipsă serioasă de forță de muncă”.

„O problemă importantă pe care o avem este descurajarea acordării nejustificate a concediilor medicale”, a mai spus premierul, în contextul cheltuielilor bugetare.

„Într-un an, costul concediilor medicale este de aproximativ 6 miliarde de lei, deci peste 1 miliard de euro. În condițiile în care acum 10 ani era la jumătate din valoare, înseamnă că avem niște probleme și trebuie să descurajăm această practică”, a afirmat Ilie Bolojan.

În chestiunea cheltuielilor de asistență socială, premierul a declarat că e nevoie ca cheltuielile sociale să fie orientate strict către cei cu venituri mici.

Ordine publică și siguranță

Ilie Bolojan a mai declarat că e nevoie și de o reformă a ordinii publice.

„Avem aproape 10.000 de jandarmi care sunt în bază la diferite obiective. Dacă reducem cu 20-30% numai acestora din bază și îi punem în stradă, vom avea mai multă ordine și siguranță publică în zonele unde avem probleme”, a spus premierul, care a dat și un alt exemplu care ar putea duce la reduceri de personal și eficientizare.

„E nevoie să integrăm sistemele de dispecerate. Avem astăzi câte patru dispecerate într-o reședință de județ, toate separate. (…) Acești oameni pot să fie în stradă, iar supravegherea care să însemne mai multă siguranță, mai puține infracțiuni și contravenții pe stradă, în zonele aglomerate, să se facă niște sisteme eficiente ”, a mai spus premierul.

Context

Premierul Ilie Bolojan a preluat conducerea guvernului pe 23 iulie.

Scopul declarat al acestei prime perioade de guvernare a fost diminuarea deficitului bugetar.

Executivul a promovat un set inițial de reforme financiare pentru care și-a asumat răspunderea în legislativ. Acesta includea ajustări fiscale majore, printre care majorarea cotei de TVA de la 19% la 21%, blocarea creșterilor salariale și a pensiilor din sectorul bugetar pentru anul viitor.

Ulterior, un al doilea val de propuneri a fost fragmentat în cinci inițiative separate, pentru care guvernul și-a asumat din nou răspunderea.

Patru dintre ele, inclusiv cel referitor la ajustarea pensiilor din justiție, sunt în analiză la Curtea Constituțională. Singura propunere care a trecut verificarea și așteaptă aprobarea finală vizează restructurarea unor autorități de reglementare precum ANCOM, ANRE și ASF.

Un alt proiect legat de administrația teritorială a fost amânat din cauza divergențelor în coaliția de guvernare, după ce PSD s-a opus măsurii.

Sinteză a principalelor măsuri guvernamentale din primele 100 de zile de mandat:

- creșterea cotei de TVA la 21%, ca element central al eforturilor de control al deficitului;
- introducerea unor plăți suplimentare pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei lunar, sub formă de contribuție la asigurările de sănătate de 10% pentru sumele excedentare;
- stabilirea unei limite de deficit bugetar de 8,4% din PIB, negociată cu partenerii europeni;
- asumarea de două ori a răspunderii executive în fața legislativului pentru pachete de ajustări financiare destinate să micșoreze dezechilibrele;
- propunerea de modificare a sistemului de pensii pentru magistrați, aflată acum sub lupa judecătorilor constituționali, cu potențiale implicații majore pe plan politic.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.