În zorii zilei de 10 septembrie, când roiuri de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Belarusului îndreptându-se spre vest, către granița cu Polonia, un ofițer militar belarus a ridicat receptorul unei linii telefonice speciale și l-a sunat pe omologul său polonez pentru a-l avertiza.
Nu era prima dată.
Iar Polonia nu e singura țară vecină care a primit un telefon de la belaruși. S-a întâmplat și în țara învecinată la nord-vest, Lituania, ai cărei ofițeri superiori au primit avertismente.
Rusia își intensifică războiul cu drone împotriva Ucrainei, umplând din ce în ce mai mult cerul Belarusului cu aceste dispozitive – ceea ce irită Minskul, care trebuie să decidă dacă să le doboare, să le bruieze, să-și avertizeze vecinii sau toate acestea la un loc.
Minskul, pe de altă parte, trebuie să facă acest lucru fără a irita Moscova, ale cărei structuri militare și de securitate sunt interconectate cu cele ale Belarusului.
Din iulie 2024, cel puțin 700 de drone rusești au intrat în spațiul aerian al Belarusului, potrivit unei estimări realizate de RFE/RL pe baza declarațiilor oficiale, rapoartelor din surse deschise și datelor furnizate de grupul de monitorizare belarus Hajun, care a fost închis de autorități în februarie 2025.
Nu se știe câte dintre ele au fost doborâte sau interceptate de armata belarusă; doar câteva incidente au fost dezvăluite de guvern sau de presa de stat.
Cu toate acestea, din iulie 2024 au existat zeci de rapoarte neconfirmate – în principal postări pe rețelele de socializare – deoarece resturile unor drone au ajuns pe teritoriul Belarusului.
Printre ele, incidentul din dimineața zilei de 29 august 2024, când un avion de luptă belarus a fost ridicat de la sol și a doborât o dronă kamikaze în sudul regiunii Homel – e prima situație cunoscută în care Minskul a interceptat intenționat o dronă rusească.
În majoritatea cazurilor cunoscute, oricum, oficialitățile belaruse nici nu au spus nimic, nici nu au făcut nimic.
Intruziunile dronelor adaugă un element potențial exploziv la relația uneori tensionată dintre Belarus și Rusia, care și-a folosit vecinul din vest, mult mai mic, ca zonă de tranzit pentru războiul său împotriva Ucrainei și ca loc de depozitare a armelor care pot amenința NATO.
„Aceste drone deviază în mod regulat de la cursul lor, zboară necontrolat în Belarus, iar prioritatea lui Lukașenko, nu a Rusiei, este ca dronele să nu cadă pe capetele și acoperișurile oamenilor din Belarus”, spune analistul politic belarus Arțiom Șraibman.
„Lukashenko are tot dreptul să fie supărat că acest lucru se întâmplă atât de frecvent în spațiul său aerian”, afirmă Șraibman, care este afiliat la Carnegie Endowment for International Peace.
Nici oficialii ministerului Apărării din Polonia, nici cei din Lituania nu au răspuns la întrebările adresate de RFE/RL pentru a obține comentarii.
În declarațiile făcute reporterilor, un ministru adjunct al Apărării lituanian a confirmat că oficialii belaruși i-au informat pe omologii lor lituanieni despre sosirea dronelor pe 10 septembrie.
„Contactul cu Belarus a fost menținut, dar înțelegem pe deplin că Belarus nu este nici partenerul nostru, nici un stat aliat”, a declarat Karolis Aleksa pe 17 septembrie. „Există o linie telefonică directă și, atunci când este necesar, se utilizează acest canal.”
Pendulul lui Lukașenko
Aflat la putere de mai bine de trei decenii și, practic, fără rival de tot atât timp, Lukașenko a mers pe sârmă între deschiderea țării sale către Occident și cedarea presiunilor din partea Moscovei de a se integra mai strâns.
După o scurtă dezghețare în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump – vizita lui Mike Pompeo la Minsk în februarie 2020 a fost prima vizită a unui secretar de stat în 26 de ani – Lukașenko s-a întors spre Rusia după alegerile din august, care au fost considerate în general frauduloase.
Lunile întregi de proteste de stradă fără precedent ale opoziției au dus la o represiune masivă din partea forțelor de securitate, urmată de arestarea a mii de persoane, fapte care l-au readus pe Lukașenko la statutul de paria.
Invazia totală a Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a zguduit guvernul lui Lukașenko, însă el a rezistat presiunilor rusești de a trimite trupe belaruse în Ucraina, încercând să păstreze neutralitatea. Spitalele belaruse au fost utilizate pe scară largă pentru tratarea soldaților ruși răniți.
Dronele rusești care survolează spațiul aerian belarus reprezintă, totuși, un risc deosebit pentru Minsk.
„Există mai mult sau mai puțin o regulă clară: atât timp cât Belarus nu își folosește propriile trupe în acest război și nu oferă teritoriu pentru un atac evident asupra Ucrainei sau țărilor NATO, este considerată o țară neutră”, declară Oleksiy Izhak, analist la Institutul Național de Studii Strategice din Kiev. „Și nimeni nu va atinge Belarusul.”
„Probabil că Lukașenko încearcă să țină acest lucru – prăbușirea dronelor rusești în Belarus – secret”, pentru că nu vrea ca populația belarusă să fie speriată sau supărată pe Rusia, spune Eitvydas Bajarunas, fost ambasador al Lituaniei în Rusia și Marea Britanie.
Autoritățile au încercat, de asemenea, să suprime postările de pe rețelele sociale referitoare la orice drone aflate în spațiul aerian al Belarusului.
În octombrie 2024, o unitate specială de poliție, împreună cu ofițeri KGB, a reținut o femeie în orașul Kalinkavici, din sudul țării, după ce aceasta a postat într-o cameră de chat municipală un videoclip cu prăbușirea unei drone, înregistrat de camera de supraveghere de la casa ei. Femeia a fost acuzată de răspândire de panică și dezinformare.
Cine bruiază dronele?
Mai e un motiv pentru care dronele rusești se prăbușesc în Belarus: războiul electronic sau bruiajul.
Într-o declarație neobișnuită publicată în limba engleză, la numai câteva ore după incidentul din Polonia – în care aproximativ 20 de drone au intrat în spațiul aerian polonez – generalul-maior Paval Muraveika, șeful Statului Major al Armatei din Belarus, a declarat că unele dintre dronele rusești s-au rătăcit în spațiul aerian belarus din cauza bruiajului electronic. Acestea au fost doborâte de apărarea aeriană belarusă, a spus el.
Muraveika nu a spus ale cui erau dronele; Ucraina are, de asemenea, capacități extinse în materie de drone și lansează aproape în fiecare noapte atacuri aeriene asupra țintelor rusești.
Experții spun însă că este puțin probabil ca Ucraina să utilizeze spațiul aerian al Belarusului pentru a ataca ținte rusești.
Dar bruiajul electronic a fost, după toate probabilitățile, opera Ucrainei, spune Bajarunas.
Armata rusă a folosit în mod obișnuit o parte din teritoriul belarus din sud-est pentru a ataca Ucraina, potrivit unor trackere open-source care înregistrează traiectoriile de zbor ale dronelor și rachetelor rusești.
12 iulie 2024 este prima dată când se cunoaște un incident în care o dronă rusă a survolat Belarus.
Lukașenko a făcut prima sa referire publică la prăbușirea unei drone în septembrie 2024, la aproximativ două luni după ce una se prăbușise în apropierea orașului Babruisk, din sudul țării. Un avion de vânătoare Sukhoi Su-30 și un elicopter de atac Mi-24 au fost trimise să intercepteze dispozitivul.
Cu toate acestea, el a susținut că era vorba de o dronă ucraineană care s-a prăbușit, probabil din cauza bruiajului electronic. Canalele de monitorizare open-source au contestat acest lucru.
Datele de urmărire arată, de asemenea, că dronele rusești zboară uneori sau se deplasează de-a lungul granițelor dintre Belarus și Ucraina, înainte de a intra în spațiul aerian ucrainean. Acest lucru sugerează un anumit grad de comunicare între armatele rusă și belarusă, afirmă David Gendelman, expert în apărare din Israel.
„Ei nu spun asta cu voce tare, dar poate că există o coordonare la nivel militar și de aceea aceste drone nu sunt doborâte”, a declarat Gendelman într-un interviu.
Sistemele de apărare aeriană ale Belarusului sunt concepute pentru a doborî ținte mai mari – avioane, rachete – decât obiecte mai mici, cum ar fi dronele, spune Izhak. „Apărarea aeriană a Belarusului este foarte limitată. Nu este ușor să dobori drone”.
Un soldat belarus cu dispozitiv anti-dronă la un punct de trecere a frontierei, la granița cu Ucraina.
Aceasta este o chestiune cu care se confruntă în prezent Polonia, Lituania și întreaga NATO. Pe 10 septembrie, Rusia a lansat aproximativ 415 drone, potrivit armatei ucrainene. Când mai mult de o duzină au intrat în spațiul aerian polonez – iar Minsk a avertizat Varșovia – avioanele NATO s-au grăbit să le intercepteze
În proces au fost folosite avioane F-35 olandeze, avioane F-16 poloneze și un avion de supraveghere AWACS italian, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, împreună cu o baterie germană de apărare aeriană Patriot. Se adaugă cheltuielile mari cu armament pentru a doborî o piesă de hardware ieftină.
Faptul că Rusia folosește spațiul aerian al Belarusului mai frecvent pentru a testa sau „provoca” membrii NATO – Polonia sau Lituania – pune și mai multă presiune pe administrația lui Lukașenko; de exemplu, dacă NATO decide să înceapă să doboare dronele rusești care se apropie înainte ca acestea să intre în spațiul aerian al alianței.
„Acest lucru este folosit ca un alt instrument important de influență asupra conducerii belaruse”, spuneIzhak. „Dacă nu sunt ascultători, [rușii] ar putea începe să atragă Belarusul în acest gen de confruntări europene.”
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI