Pe lângă obiectivul major al înființării acestei entități – și anume accelerarea leadershipului european în domeniul spațial – viitoarea companie are și obiective secundare clare, spune Thales într-un răspuns pentru Europa Liberă:
„Stimularea inovației și progresului tehnologic prin valorificarea capacităților comune de cercetare și de dezvoltare, pentru menținerea în avangardă în privința tuturor categoriilor de misiuni spațiale, inclusiv în aria de servicii adiacente misiunilor.
Îmbunătățirea eficienței operaționale, beneficiind de economii de scară și de procese de producție optimizate.
Creșterea competitivității în raport cu principalii actori globali pentru a sprijini Europa în consolidarea rolului său de jucător major pe piața spațială internațională.
Inițierea unor programe inovatoare care să răspundă cerințelor referitoare la suveranitatea europeană, precum și programelor naționale suverane și militare, prin furnizarea de soluții integrate pentru infrastructură și servicii în toate domeniile spațiale majore, stimulând cooperarea dintre națiuni și potențialul de investiții.”
sursa: răspuns Thales pentru Europa Liberă
Agenția de presă Reuters scrie că, prin noul proiect, cei mai importanți producători de sateliți din Europa încearcă să reducă dependența de tehnologia spațială americană.
Astfel, companiile europene „concurează pentru a construi nave spațiale complexe pe orbită geostaționară, dar au fost afectate de sosirea unor sateliți ieftini și minusculi pe orbita joasă a Pământului, în special rețeaua Starlink construită de SpaceX, compania lui Elon Musk”.
IRIS2 și Bromo, pașii făcuți de UE pentru autonomia strategică
Sunt, în acest moment, două proiecte majore la care lucrează companiile europene din domeniul tehnologiei spațiale:
- IRIS2, o constelație de 290 de sateliți care ar urma să fie amplasați pe diferite orbite ale Pământului. Proiectul a fost anunțat de Comisia Europeană la finalul lui 2024, iar contractul a fost atribuit consorțiului SpaceRISE, format din trei operatori europeni de rețele de satelit de top — SES SA, Eutelsat SA și Hispasat SA. Parteneri cheie în proiectul IRIS² sunt Thales Alenia Space, OHB, Airbus Defence and Space, Telespazio, Deutsche Telekom, Orange, Hisdesat și Thales SIX.
- Bromo, un proiect de dezvoltare spațială, al cărui nume provine din Indonezia, fiind denumirea unui vulcan. Pentru acest proiect, Airbus, Leonardo și Thales au anunțat pe 23 octombrie că intenționează să înființeze o nouă companie.
Prin IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite/Infrastructură pentru Reziliență, Interconectivitate și Securitate prin Satelit), cei 290 de sateliți vor ajuta la conectarea digitală a europenilor și vor avea și aplicabilitate militară.
Lansarea primului satelit în spațiu e programată în 2029, de către rachete europene.
Europa Liberă a întrebat compania Thales dacă noua companie, pe care o va face în colaborare cu Airbus și Leonardo, va contribui și la construirea sistemului IRIS² european.
„Toate contractele de implementare a IRIS² se așteaptă să fie semnate cu SpaceRISE în 2026, înainte de posibila înființare a viitoarei noi companii ca entitate funcțională”, spune Thales.
„Prin urmare, nu se preconizează că proiectul noii entități va avea vreun impact asupra procesului de selecție și de semnare a contractelor aferente programului IRIS².”
Cele două programe vor fi complementare, mai explică Thales:
„Dacă ar fi să ne transpunem în prima zi de funcționare a noii entități (Bromo, n.red.), (desigur, dacă toate condițiile vor fi îndeplinite), atunci am putea spune că faza de implementare a programului IRIS² ar beneficia de contribuția unui partener care aduce în program know-how complet integrat și mult mai vast, precum și interfețe interne și externe mai eficiente și mai rapide.”
Viitorul consorțiu format de Airbus, Leonardo și Thales mai precizează că noua companie va angaja aproximativ 25.000 de persoane în întreaga Europă. Cifra de afaceri anuală a noii companii este estimată la 6,5 miliarde de euro.
Contribuția fiecărei companii la consorțiul nou creat
„Airbus va contribui cu diviziile sale Sisteme Spațiale și Spațiu Digital, provenite de la Airbus Defence and Space.
Leonardo va contribui cu Divizia sa Spațială, inclusiv acțiunile sale la Telespazio și Thales Alenia Space.
Thales va contribui în principal cu acțiunile sale la Thales Alenia Space, Telespazio și Thales SESO."
Sursa: thalesgroup.com
De ce vrea Europa să aibă autonomie în spațiu
Unul dintre motivele pentru care Uniunea Europeană a decis să construiască o rețea de sateliți – similară celei americane private Starlink – este nevoia de a avea informații cât mai multe și mai precise pentru garantarea securității, așa cum a arătat războiul din Ucraina că ar fi nevoie.
Comisia Europeană anunța în 2024 că „sistemul IRIS² va valorifica avantajele unice atât ale sateliților de pe orbită terestră medie (MEO), cât și ale celor de pe orbită terestră joasă (LEO)”.
Contractele pentru IRIS² au o valoare de peste 10 miliarde de euro, din care 6 miliarde de euro sunt bani publici, după cum a scris Agenția Spațială Europeană (ESA) în decembrie 2024.
„Noul program spațial emblematic al Uniunii Europene se bazează pe livrarea continuă de constelații de către ESA pentru UE, inclusiv Copernicus, cel mai mare program de observare a Pământului din lume, și Galileo, cel mai precis sistem civil de navigație prin satelit din lume.
Aceasta va construi o constelație de sateliți pe mai multe orbite care va oferi UE și statelor sale membre servicii de conectivitate sigure pentru autoritățile guvernamentale, întreprinderi și cetățeni, jucând totodată un rol în conectarea comunităților defavorizate, pentru a contribui la reducerea decalajului digital”, explica ESA.
Foaia de parcurs a apărării Uniunii Europene până în 2030
- Inițiativa Europeană de Apărare împotriva Dronelor;
- Monitorizarea Flacului Estic;
- Scutul Aerian European;
- Scutul Spațial European.
Sursa: Comisia Europeană
Fizicianul Claudiu Tănăselia, fondator și autor al site-ului parsec.ro, spune pentru Europa Liberă că noua companie pe care o înființează Airbus, Thales și Leonardo „este parte a unei strategii a celor mai importante economii europene (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, n.red.) de a crea un cadru care să asigure Europei posibilitatea de a dezvolta și folosi instrumente spațiale fără să fie nevoită să apeleze la terți”.
„Europa trebuie să fie capabilă să dezvolte, să construiască și să lanseze sateliți prin forțe proprii, să fie competitivă și să se mențină relevantă în sectorul spațial – iar această fuziune este un pas în acest sens”, completează fizicianul.
Duminică, pe 26 octombrie, compania SpaceX a lansat alți 28 de sateliți care completează deja rețeaua Starlink formată din peste 8.000 de unități. Lansată acum peste cinci ani, Starlink acoperă deja 150 de țări și conectează la internet 7 milioane de oameni, potrivit companiei americane.
Ce spune Dumitru Prunariu despre noul proiect spațial european
Singurul cosmonaut român, generalul-locotenent Dumitru Prunariu, spune într-un interviu acordat Europei Libere că alianța între companiile europene Airbus, Leonardo și Thales furnizează numeroase avantaje pentru Europa legate de autonomia strategică și controlul național de securitate a infrastructurilor spațiale.
„Aici sunt beneficii pentru statele europene și oportunități concrete pentru anumite state, ca România, de a participa la ele: parteneriat de încredere cu statele membre, capabilități integrate de la serviciile de sateliți, se pot rezolva o serie de probleme legate de reziliența și redundanța serviciilor, care este foarte importantă”, explică Dumitru Prunariu.
El subliniază și nevoia unei „suveranități digitale”, precum și o autonomie legată de protecția datelor, care „este foarte importantă pentru oricine dorește să fie protejat”.
Cosmonautul român – care a fost în misiune spațială sovietică în 1981, timp de opt zile – spune că acum „Europa își pune problema unor sisteme proprii pe care să le poată controla integral”.
Și dă ca exemplu sistemul de geolocație:
„Uitați, de exemplu, Europa a dezvoltat sistemul GALILEO, sistemul de poziționare și navigație globală, care este diferit de sistemul GPS al Statelor Unite, care era pus la dispoziția tuturor statelor lumii în mod gratuit, până la un anumit nivel de performanță. Apoi, el costa. Dar sistemul american este controlat integral de armată, iar sistemul european este unul civil, la care are acces oricine pe bază de contract, garantându-i-se în același timp și precizia datelor furnizate.”
„La americani nu se garantează precizia datelor. Din contră, în anumite zone de conflict, sunt deformate datele special pentru a nu putea fi folosite adecvat de cei care nu sunt partenerii lor”, explică generalul-locotenent Dumitru Prunariu pentru Europa Liberă.
Cel mai recent succes spațial al Airbus
Pe 24 octombrie, Airbus a avut un nou succes: SpainSat NG-II, al doilea său satelit de comunicații securizate de nouă generație, a fost lansat cu succes de la Centrul Spațial Kennedy, din SUA. La proiect a lucrat și compania Thales.
Satelitul, construit pentru Spania de Airbus, a fost lansat cu o rachetă reutilizabilă Falcon 9 realizată de SpaceX, compania fondată de Elon Musk.
Potrivit companiei, noul satelit „completează programul SpainSat NG, cel mai ambițios proiect spațial din istoria Spaniei și cel mai avansat sistem de comunicații guvernamentale din Europa”.
Airbus a explicat că beneficiarul programului este Ministerul Apărării de la Madrid.
Satelitul ar urma să deservească, din primăvara anului viitor, Forțele Armate Spaniole și organizații internaționale precum Comisia Europeană – în programul GOVSATCOM – sau NATO și alte guverne aliate.
Potrivit Airbus, satelitul SpainSat NG-II are o lungime de aproximativ 7 metri și o greutate de 6 tone.
Compania a comunicat că dispozitivul spațial transportă „un sistem activ de antene de recepție și transmisie în banda X, oferind funcționalitatea echivalentă a 16 antene tradiționale”.
„Sistemul garantează comunicații fiabile pentru misiuni militare și guvernamentale și își poate adapta și modifica acoperirea de până la 1.000 de ori pe secundă. În plus, sistemul de antene active poate elimina și geolocaliza încercările de bruiaj cu o precizie ridicată și este întărit pentru a proteja împotriva potențialelor impulsuri electromagnetice nucleare pe orbită”, mai spune Airbus.
Pot fi implicate companii din România în proiectele spațiale europene? Contribuția la Agenția Europeană, neplătită în ultimul an
Compania Thales are în România un centru de excelență unde lucrează sute de ingineri. Este încă „prea devreme”, transmite Thales pentru Europa Liberă, să poată spune dacă echipele de la București vor fi implicare în proiectul Bromo.
Însă, lucrează la mai multe proiecte spațiale în curs: „infrastructuri terestre și sisteme încorporate la bord, în proiecte precum Space Inspire™ - un satelit dirijat integral prin software, ultra-flexibil și complet reprogramabil pe orbită, Meteosat 3 - o nouă generație de sateliți meteorologici, sau Lunar Gateway - o stație spațială cislunară care va orbita în jurul Lunii”.
Compania adaugă că „echipa (din România, n.red.) dezvoltă, de asemenea, componente ale liniei de produse SpaceOps utilizate pentru configurarea și monitorizarea sateliților geostaționari de telecomunicații, inclusiv satelitul Eutelsat KVHTS, care găzduiește cel mai puternic procesor plasat vreodată pe orbită”.
Cosmonautul român Dumitru Prunariu spune că România, inclusiv prin institute și companii de stat, ar putea fi parte din proiectele spațiale mari europene dacă ar aloca mai mulți bani pentru cercetare.
„România poate să dezvolte parteneriate industriale de înaltă precizie, de electronică, de zbor, poate beneficia de proiecte comune educaționale, de formare pentru tineri”, spune el.
„De asemenea, poate crea laboratoare mixte româno-europene pentru materiale spațiale cu propulsie verde, poate promova o poziție strategică în Europa Central-Estică ca partener tehnologic, poate găzdui un centru de backup european pentru controlul misiunilor sau procesare de date satelitare”, exemplifică gen.lt. Dumitru Prunariu.
Întrebat dacă autoritățile de la București au analizat implicarea în astfel de proiecte, Dumitru Prunariu dezvăluie pentru Europa Liberă că Agenția Spațială Română, în al cărei Consiliu de Administrație este membru, nu a mai avut bani recent ca să plătescă cotizația de membru al Agenției Spațiale Europene.
„În ultimii ani, România a ajuns pe ultimul loc în Europa la investiții în domeniul cercetării, iar Agenția Spațială Română, preluată acum trei ani politic, a ajuns să nu mai facă față cerințelor care existau la nivel european și pe care le dezvoltaserăm împreună o perioadă lungă de timp, ajungând din nou, a doua oară în istoria ei, să nu-și plătească contribuția și să nu mai avem drept de vot sau de a accesa anumite programe europene”, reclamă Dumitru Prunariu.
Agenția Spațială Română este, din 2011, membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).
În ianuarie 2023, Ministerul Educației și Cercetării anunța că Executivul a aprobat plata contribuției financiare restante a României la acel moment și a contribuției financiare parțiale a României pentru anul 2023 la Agenția Spațială Europeană (ESA).
România a achitat atunci aproape 274 de milioane de lei reprezentând contribuția financiară restantă a României pentru anii anteriori, dar și prima tranșă a contribuției financiare a României pentru anul 2023 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene.
Ministerul preciza în ianuarie 2023 că, în anul anterior, Guvernul României „a reușit să recupereze dreptul de vot pentru țara noastră în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA), prin plata unei părți importante din datoriile acumulate în perioada 2017-2019”.
Tot atunci, instituția mai preciza că participarea României la programele Agenției Spațiale Europene „aduce beneficii cuantificabile”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
