81 de persoane – foști sau actuali magistrați, avocați sau notari – stau în locuințe de serviciu ale Ministerului de Justiție. Printre ei, foști șefi ai instanței supreme. Chiriașii plătesc între 60 și 197 de lei. 36 dintre ei sunt pensionari „speciali”.

Unii au părăsit sistemul de mai bine de zece ani, au primit locuințele cu chirii modice și le-au păstrat în aceleași condiții preferențiale. Aceasta deși aveau deja proprietăți în județul Ilfov, conform declarațiilor de avere.

În timp ce încasează echivalentul a două pachete de țigări pentru chiria unei garsoniere, Ministerul Justiției plătește – din bani publici – între 400 și 600 de euro angajaților care își închiriază locuințe de pe piața liberă.

În calitate de proprietar, Ministerul Justiției câștigă între 60 și 200 de lei pe lună pentru fiecare din locuințele pe care le-a închiriat foștilor sau actualilor angajați.

În prezent, instituția spune că are 81 de chiriași. 36 dintre aceștia sunt pensionari.

Sumele încasate cu titlu de „chirii locuință de serviciu” reprezintă sursa veniturilor proprii din care finanțează, pe de o parte, cumpărarea de noi locuințe, pe de altă parte, întreținerea acestora.

Ca top al chiriilor plătite, 15 persoane plătesc 197 de lei – suma maximă; 13 – 194 de lei, iar 12 suma minimă – 60 de lei.

Conform unui raport din 2012, Ministerul Justiției avea 89 de locuințe de serviciu. 20 erau proprietatea directă a instituției, în timp ce 69 erau ale statului, construite din venituri bugetare prin asociere cu Primăria Municipiului București.

Conform HG 310/2007, pentru suprafața locuibilă se plătesc 0,84 lei/mp, pentru baie, bucătărie, culoar – 0,34 lei/mp, pentru terase sau balcoane – 0,19 lei/mp. Garajele sunt ceva mai scumpe – 1,27 lei/mp. Același preț este plătit și pentru piscine.

Documentul semnat de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, prevedea și că valoarea chiriei trebuie actualizată anual, prin hotărâre de guvern, până la data de 31 ianuarie.

Au trecut aproape 19 ani de la acea prevedere și 22 de guverne – „pline” sau interimare. Niciun guvern nu a actualizat prețurile, deși chiriile au crescut subtanțial în București, ca și cumpărarea, întreținerea și/sau achiziționarea unei locuințe (de serviciu de către o instituție, în cazul de față).

Dacă valoarea chiriei a fost stabilită în 2007, regulile prin care instituțiile publice închiriază locuințele au fost stabilite în 2006, printr-un Regulament privind atribuirea.

Acesta prevede (art.15, alin. 2) că închirierea încetează când angajatul își încheie contractul de muncă. Cu o excepție: chiriașul poate rămâne în locuință dacă iese la pensie pentru limită de vârstă.

Situație în care, putea prelungi contractul de închiriere până la deces. De aceleași drepturi beneficia și soțul chiriașului.

Magistrații pot ieși la pensie pentru limită de vârstă după 25 de ani de activitate în sistem.

Asta însemna că, o dată ce încheia un contract de închiriere cu statul și rămâneau în sistem până la pensionare, magistratul putea rămâne chiriaș pe viață. Beneficiul era valabil și pentru soț/soție – în cazul decesului partenerului.

Ceea ce, în prezent, se întâmplă în cazul a 36 de magistrați pensionari.

La finalul lui 2022, după ample discuții, prin Legea 303/2022, Parlamentul a instituit interdicția de a mai avea o locuință de serviciu după ieșirea la pensie.

Decizia a fost luată în contextul în care în acea perioadă – ca și în prezent – în societate se discuta despre beneficiile magistraților, pe care mulți le considerau inechitabile.

Legea din 2022 nu a afectat, însă, chiriașii cu contracte active. Ministerul de Justiție sau Parlamentul nu s-au atins de contractele lor. Nici ale celor aflați deja la pensie, nici ale celor activi.

(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la locuinţă de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, în limitele şi condiţiile stabilite de lege.

(2) Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.

Sursa: art. 201 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Mai mulți angajați din Justiție au rămas chiriași și după ce au ieșit la pensie, rezultă din datele publice consultate de Europa Liberă.

De același lucru vor beneficia și actualii angajați din Ministerul de Justiție care au încheiat contractele de chirie înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Avocați, notari, șefi de instanțe. Cine sunt chiriașii sociali ai Ministerului Justiției

Ministerul de Justiție a refuzat să facă publică lista actuală a beneficiarilor de locuințe de serviciu. A invocat protecția dreptului la viață privată și GDPR.

Instituția a pus la dispoziția Europei Libere doar numărul beneficiarilor și valoarea chiriei: 81 de chiriași, dintre care 36 sunt pensionari.

Ministerul a refuzat să ne spună de când sunt valabile contractele și dacă instituția mai are și alte imobile.

Informațiile publice apărute (articole de presă, procese etc.) de la intrarea în vigoare a prevederilor privind locuințele de serviciu permit însă identificarea unei părți a beneficiarilor.

Surse din sistemul judiciar au confirmat unele nume pentru Europa Liberă.

În 2022, 12 beneficiari de case din fondul de locuințe de serviciu dădeau în judecată Primăria Capitalei și ministerul pentru că nu aveau căldură în apartamente și cereau instalarea, pe banii statului, de centrale de apartament.

În cererea de chemare în judecată se arata că, începând din octombrie 2021, din cauza unei temperaturi medii pe timp de iarnă de 18 grade Celsius, nu au „un standard de viață minimal”.

Cei care solicitau instanței obligarea ministerului erau: Valentin Bădiță, Mihail Dafina, Monica Constantinescu, Lucian Prujoiu, Andrei Doina, Cristina Cucu, Elena Makkai, Mariana Alexandrescu, Diana Mihaela Gheorghe, Niculae Bragadireanu și Ingrid Luciana Mocanu.

Inițial, Judecătoria Sectorului 5 a respins cererea. La apel, Tribunalul București a obligat Ministerul Justiției să instaleze centrale de apartament pentru apartamentele nr. 31, 34, 35, 38, 39, 42, 43, 50, 54, 55, 58, 67 situate în blocul din Bucureşti.

Ministerul a făcut recurs, iar Curtea de Apel a casat hotărârea Tribunalului și a dispus rejudecarea dosarului.

În paralel, ministerul a cerut suspendarea deciziei tribunalului. Aceleași persoane au făcut recurs și la acea soluție, semn că nu se schimbase nimic în privința statutului lor juridic de chiriași.

Conform datelor publice din declarațiile de avere ale magistraților, publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Valentin Bădiță este judecător la Curtea Militară de Apel.

Soția sa este grefier la Tribunalul Militar București. Cei doi au trei copii – condiție de a primi mai multe puncte pentru o locuință de serviciu. De asemenea, au un apartament în Bragadiru, unul în Gorj, o casă în același județ și o cotă parte dintr-alta, deținută doar de Valentin Bădiță, primită moștenire.

Absolvent al Universității de Drept din Târgu-Jiu, Valentin Bădiță a fost delegat președinte al Curții Militare de Apel București la finalul lui 2023.

Europa Liberă a trimis cerere la Curtea Militară de Apel pentru un punct de vedere al dlui Valentin Bădiță referitor la calitatea sa de chiriaș. Nu am primit răspuns până la ora publicării acestui articol.

Un alt chiriaș, Mihail Dafina, a fost magistrat militar până pe 29 decembrie 2021, când s-a pensionat. Dafina avea la părăsirea magistraturii un apartament de 109 mp în Chitila, județul Ilfov, cumpărat în 2019.

Ultimul câștig al lui Mihail Dafina a fost de 249.000 de lei pe an, declarat în documentul de încetare a activității. La momentul intrării în vigoare a prevederilor prin care magistrații nu mai pot încheia contracte de chirie pe viață, Dafina era deja pensionar-chiriaș.

Lucian Prujoiu este soțul fostei judecătoare Veronica-Elena Prujoiu, de la Tribunalul București. Aceasta s-a pensionat în februarie 2021. Conform declarației de avere de la acel moment, judecătoarea câștigase în anul precedent 208.000 de lei.

Judecătoarea Cristina Cucu a plecat și ea din magistratură în 2022 – a fost inspector al Inspecției Judiciare și adjunct al Școlii Naționale de Grefieri. La ieșirea din Justiție a declarat un salariu pentru anul precedent de 229.000 de lei. Mai câștigase diurne și diferențe salariale de aproape 100 de mii de lei.

Elena Makkai este încă angajată ca expert în Ministerul de Justiție și beneficiază de indemnizație pentru persoane cu handicap.

Avocata Ingrid Luciana Mocanu este și ea pe lista celor care au beneficiat de locuințe de serviciu și care le-au păstrat după pensionare.

Ingrid Mocanu a fost vicepreședinta Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) în perioada 26 iunie 2008-6 martie 2009 și a ocupat și funcția de consilieră a ministrului de interne Gabriel Oprea în anul 2013.

În anul 2015, Ingrid Mocanu a fost arestată preventiv timp de patru luni în dosarul ANRP, fiind acuzată de abuz în serviciu. Ea a susținut că dosarul a fost fabricat și că a fost victima unor practici abuzive din partea Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

În octombrie 2019, a fost achitată definitiv, după ce Curtea Constituțională a redefinit infracțiunea de abuz în serviciu, iar instanțele au respins acuzațiile împotriva sa.

În decembrie 2021, Tribunalul București a obligat statul român să îi plătească daune morale în valoare de 500.000 lei (aproximativ 100.000 euro), pentru cele patru luni de arest preventiv nejustificat.

Ingrid Mocanu a fost angajată la Ministerul Justiției din octombrie 1998 și a lucrat în diverse departamente până în decembrie 2007, când a fost detașată la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

După perioada petrecută la ANRP, unde a fost vicepreședinte între iunie 2008 și martie 2009, a revenit în Ministerul Justiției, unde a ocupat funcția de consilier juridic și a fost considerată „personal asimilat magistraților”.

Ingrid Mocanu a ieșit la pensie după 25 de ani de carieră, ca pensionar special, după modificarea legii care le permitea chiriașilor să rămână în locuințele Ministerului de Justiție și după încetarea raporturilor de serviciu cu statul.

Ingrid Mocanu spune, pentru Europa Liberă, că este chiriașă din 2003, că i s-au aplicat normele tranzitorii și, în baza lor, a putut rămâne în apartament după pensionare.

Mai exact, legea spunea ca noile prevederi să se aplice doar contractelor care urmau să fie încheiate de la intrarea ei în vigoare, adică din decembrie 2022.

Momentul 2005 – interdicția cumpărării apartamentelor de serviciu de la stat

Înainte de 2005, apartamentele închiriate de magistrați puteau fi cumpărate cu preturi modice.

Finalul anilor '90 au fost marcați de scandaluri de presă în care mai mulți demnitari au fost acuzați că și-au cumpărat cu prețuri mici case și apartamente în centrul Bucureștiului.

Legea a fost modificată la propunerea ministrei Justiției de la acea vreme, Monica Macovei, astfel încât magistrații să nu mai aibă voie să cumpere apartamentele.

Potrivit unor surse judiciare, patru judecători de la Înalta Curte, beneficiari ai locuințelor de serviciu – Lidia Barbulescu, Victor Pașca Cameniță, Dragoș Bărcănescu, Victor Pavel Perju – au cerut instanței, în 2005, să le permită să cumpere totuși apartamentele, argumentând că acest drept era deja câștigat.

Lidia Bărbulescu a fost, în perioada septembrie 2009-septembrie 2010, președinte interimar al ÎCCJ, după pensionarea fostului președinte Nicolae Popa și până la numirea Liviei Stanciu.

Totodată, între 2008 și 2009 a fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organismul care reglementează statutul magistraților și asigură independența justiției.

Pensionarea Lidiei Bărbulescu a fost aprobată oficial pe 23 august 2012. Ea a beneficiat de o pensie specială acordată magistraților de rang înalt.

Surse judiciare au declarat pentru Europa Liberă că Lidia Bărbulescu ar locui în continuare în apartamentul luat cu chirie de la stat. Bărbulescu este, în prezent, notar public în București.

Europa Liberă a cerut lămuriri despre statutul său de chiriaș pe adresa de e-mail a notariatului. Nu am primit niciun răspuns.

Pe lista notarilor apare și fostul judecător de la Înalta Curte Dragoș Bărcănescu care, la rândul său, ar fi dorit să-și cumpere locuința.

De locuințe de serviciu de la Ministerul de Justiție ar beneficia și Mădălina Manolache, fostă angajată a unei direcții a instituției – în prezent pensionară, și Alina Rădoi, director în minister.

Celor două, Europa Liberă le-a cerut precizări despre statutul de chiriaș. Nu am primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol.

Chirii de 600 de euro/lună decontate de Ministerul de Justiție

Ministerul de Justiție nu doar închiriază, ci și plătește chiria unor locuințe de pe piața liberă în care stau angajații săi. Doar că, de această dată, prețurile sunt diferite – Ministerul de Justiție este mai darnic.

Conform ordinului 545/2012, care stabilește sumele maxime pe care le poate deconta statul pentru chiria unul magistrat pentru București, ministerul poate plăti 600 de euro pentru un magistrat și până 400 de euro pentru un polițist care lucrează în structuri judiciare.

Actul normativ a fost semnat de Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției, Alina Ghica – președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Laura Codruța Kövesi ca șefă a Parchetului General, Daniel Morar din partea Direcției Naționale Anticorupție și Livia Stanciu – șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ministerul Justiției spune pentru Europa Liberă că a decontat, în 2024, 1,7 milioane de lei (aprox. 340.000 de euro) pentru chiriile magistraților. Numărul celor care au beneficiat a variat, de la lună la lună, între 47 și 64.

Acestei sume i se adăugă un decont de aproape 470 de mii de lei (aprox. 100.000 de euro) pentru chiriile sau ratele ofițerilor de penitenciare din Ministerul de Justiție.

Ministerul a mai plătit și cazarea din străinătate a magistraților de legătură, adică a celor care se aflau acolo în interes profesional. În total, în 2024 – 648 de mii de lei (aprox. 130.000 de euro). Numărul beneficiarilor a variat de la doi la patru.

Cea mai mare sumă plătită în străinătate a fost în noiembrie 2024: 93.556 de lei (aprox. 18.000 de euro). Asta înseamnă o medie de 23.389 de lei pentru fiecare persoană, adică 4.600 de euro pe lună.

Cea mai ieftină lună a fost iunie 2024 – când s-au plătit, în medie, per persoană, 14.528 de lei, adică 2.905 euro. Și în acea lună erau patru chiriași.

Și Parchetul General decontează

Ministerul de Justiției nu e singura instituție care decontează chirii pentru magistrați.

Ministerul Public (Parchetul General) a decontat în luna mai 232.241 de lei, pentru 88 de persoane.

Cele mai recente date publice ale Parchetului General datează din 2023 și arată că instituția avea 507 angajați. Printre aceștia: 145 de procurori și 130 de grefieri.

Dacă ne raportăm la acele cifre, putem deduce că statul decontează chiria pentru cel puțin unul din patru angajați ai Parchetului General.

Anual, suma plătită doar pentru decontarea chiriei de către Ministerul Public se ridică la 2,7 milioane de lei (540.000 de euro).

O altă instituție judiciară, Direcția Națională Anticorupție (DNA), a refuzat să ne transmită sumele plătite. A precizat doar că numărul beneficiarilor din București este de 160: „22 de procurori, 78 de ofițeri de poliție judiciară, zece specialiști de înaltă calificare și 50 de angajați personal auxiliar de specialitate și conex.”

La Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism (DIICOT), beneficiază de decontarea chiriei 127 de persoane.

O situația aparte este cea a demnitarilor.

Pentru ei, angajatorii, fie că e vorba de Ministerul de Justiție sau de Parchetul General sau DNA, decontează chirii la Regia de Administrare Administrarea Patrimoniului Statului (RAAPPS). DIICOT a precizat că nu are demnitari care beneficiază de locuință RAAPPS.

Ministerul de Justiție, în schimb, a precizat pentru Europa Liberă, care sunt sumele decontate pentru demnitari.

Instituția a plătit, în total, 138.951 de lei pentru cei trei angajați care stau într-o locuință a RAAPPS. Rezultă o medie lunară totală de aprox. 11.570 de lei, adică 3.856 de lei(771 de euro) de persoană.

La Parchetul General sunt doi procurori care beneficiază de locuințe de serviciu, iar sumele lunare au fluctuat, potrivit unui răspuns transmis Europei Libere.

Surse judiciare au precizat, pentru Europa Liberă, că cei doi beneficiari ai locuințelor de serviciu ar fi procurorul-general adjunct Nicolae-Andrei Solomon și Ionuț-Ciprian Spiridon - prim-adjunct al procurorului general al PICCJ.

DNA a refuzat, în ciuda insistențelor noastre, să precizeze ce sume decontează. Ne-a spus doar că „doi procurori beneficiază de locuință de serviciu din fondul RAAPPS, suma decontată încadrându-se în limita plafonului stabilit prin HG 900/2022”

A refuzat, de asemenea, să dezvăluie numele beneficiarilor. Potrivit unor surse judiciare, unul dintre ei ar procurorul-general, Marius-Ionuț Voineag.

Europa Liberă nu a reușit să afle cine este cel de-al doilea beneficiar.

Locuințe pentru procurori

Nouă locuințe de serviciu deține și Ministerul Public – Parchetul General.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, instituția afirmă că nu încasează chirie pentru ele, dar nici nu spune dacă sunt ocupate.

Fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, crede că „perpetuarea acestor situații nu ajută la restabilirea stării de echitate și dreptate în societate.”

„Nu cred că este moral și corect ca foști magistrați să ocupe locuințe de serviciu după pensionare”, spune ea.

„Locuințele de serviciu sunt destinate celor care sunt la începutul profesiei si nu au unde locui, nici mijloacele financiare să închirieze sau să cumpere o locuință în localitatea în care lucrează și numai cât timp această situație există. Veniturile magistraților (salarii plus sporuri) au fost mereu suficient de mari încât să le permită să își ia răspunderea financiară pentru propriile locuințe după o perioadă de la intrarea în profesie”, a declarat Macovei pentru Europa Liberă.

Politolog: România este țara cu funcții excepție de la regulă, ca în epoca fanariotă

Andrei Țăranu este profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și este familiar cu teoria puterilor în stat.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, el subliniază că „una dintre marile probleme ale societății românești este excepționalitatea funcției pentru foarte multe funcții publice”.

Această excepționalitate, spune el, vine din epoca pre-fanariotă și fanariotă, în care existau diferențe masive între cetățenii de rând și clasele privilegiate, inclusiv magistrații - judele și potera.

Desemnarea de domnitori greci din cartierul Fanar de la Istanbul a fost soluția Înaltei Porți contra „trădătorilor” Dimitrie Cantemir (1693-1711) din Moldova, care se aliase cu țarul, și a lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) din Țara Românească, cel care l-a ajutat pe primul și comunica frecvent cu Occidentul (mai ales cu împăratul de la Viena). Ambii încercau să îmblânzească jugul turcesc. Cantemir a murit în exil în Rusia, iar Brâncoveanu și fiii săi pe eșafod, la Istanbul.

Fanarioții - elite intelectuale grecești de unde sultanii își recrutau birocrația de secole - au rămas celebri în istoria românilor pentru sprijinirea unor proiecte culturale, dar mai ales pentru șirul lung de scutiri de taxe și privilegii pe care le-au acordat, cu efecte împovărătoare asupra majorității locuitorilor.

Spre sfârșitul epocii, în preajma Revoluției de la 1821, privilegiații de rang înalt, dar și așa-numiții scutelnici și poslușnici (privilegiați mai mărunți) deveniseră mai numeroși plătitorii de taxe. Ceea ce s-a numărat, printre altele, printre cauzele declanșării Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu.

Referindu-se la privilegiile acordate magistraților, Țăranu amintește deciziile din anii ’90, când „domnul Valeriu Stoica, ministrul de Justiție, a hotărât să le ofere niște excepționalități, printre care și aceea de a le plăti cineva locuirea în București sau de a avea pensia mai mare decât salariul”.

Acest beneficiu a fost justificat pe criterii similare cu cele ale serviciilor secrete sau armatei, „pentru că nu pot să desfășoare alte activități în timpul în care își desfășoară activitatea de magistrat”.

Țăranu critică modul în care statul gestionează fondul locativ destinat magistraților, pledând pentru eliminarea închirierii preferențiale.

„Cetățenii de rând nici nu contează, în ultimă instanță, în economia simbolică a statului decât ca plătitori de taxe. Contează toate celelalte categorii care sunt, într-un fel sau în altul, privilegiate”, explică Țăranu.

Care este situația în R. Moldova și Ungaria

Judecătorii din Moldova nu primesc locuințe de serviciu, au explicat, pentru serviciul moldovenesc al Europei Libere, experți în sistemul judiciar de peste Prut.

La sfârșitul anului 2024 a fost aprobat un mecanism care prevede că statul va acoperi cheltuielile de transport sau pentru chiria apartamentelor, dacă judecătorii locuiesc la o distanță de cel puțin 20 de km de locul de muncă (cu excepția Capitalei, Chișinău, orașul cu cea mai mare întindere din țară).

Compensațiile pentru chirie vor fi acordate pe baza contractului de închiriere.

Magistrații moldoveni ies la pensie la 65 de ani și primesc o indemnizație unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulțirii salariului său mediu lunar cu numărul de ani complet lucrați în funcția de judecător.

Aceasta poate ajunge la 200.000 de lei moldovenești, contravaloarea a 10.000 de euro.

În Ungaria, judecătorii nu primesc bani pentru chirie din partea statului. Instanțele au un buget separat, care este votat de Parlament. Orice beneficii suplimentare vin prin intermediul Oficiului Național pentru Sistemul Judiciar.

Dacă un judecător lucrează prin detașare, i se rambursează doar cheltuielile de deplasare. Detașarea poate fi prelungită peste un an numai cu acordul judecătorului în cauză, mulți nu vor să fie detașați.

Există instanțe (foarte puține) unde există un apartament de serviciu – un apartament municipal, unde instanța are dreptul de a desemna chiriașul. Judecătorii pot locui în acest apartament în timpul mandatului lor, dar trebuie să plece în caz de pensionare sau demisie.

Angajații maghiari de la stat – nu doar judecătorii – au însă dreptul de a lua un împrumut de la angajator în cazul cumpărării sau renovării unei locuințe, fără dobândă, doar cu costuri bancare de administrare.

Nu toată lumea îl primește automat, trebuie depusă o cerere separată și există o sumă în buget care este rapid epuizată și nu se majorează.

În Ungaria, magistrații ies la pensie la vârsta standard de 65 de ani. Mandatul lor poate fi prelungit până la 70 de ani.

Articolul a fost realizat cu ajutorul senior-reporterului György Kerényi de la Serviciul maghiar al Europei Libere și a Nadejdei Coptu, reporter specializt în domeniul Justiției, de la Serviciul moldovean al Europei Libere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.