La câteva ore după miezul nopții, pe 22 iunie, un mic lanț muntos situat la aproximativ 200 de kilometri sud-vest de capitala iraniană Teheran a erupt într-o serie de explozii cutremurătoare.
Lanțul muntos este Fordo, unde Iranul a construit în ani de zile o vastă instalație subterană pentru îmbogățirea uraniului în vederea utilizării lui în centrale electrice civile sau, așa cum insistă Israelul, în vederea utilizării într-o armă nucleară.
Exploziile au fost provocate de 14 dintre cele mai mari bombe convenționale din arsenalul Statelor Unite - GBU-57 Massive Ordnance Penetrator de 13.000 de kilograme - lansate de unul dintre cele mai sofisticate avioane din Forțele Aeriene ale SUA - bombardierul B-2.
Pe măsură ce praful se așează peste Fordo și alte două situri lovite de muniții americane, vor dezvălui în zilele care urmează ce înseamnă exact acest lucru.
Va izbucni un război total? Va riposta Iranul împotriva bazelor americane din regiune? Va bloca Teheranul aprovizionarea globală cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz? Va continua Israelul atacul fără precedent asupra siturilor iraniene? Sunt Statele Unite pe cale să se implice într-un nou război pe scară largă în Orientul Mijlociu?
Pentru moment, însă, iată câteva lucruri importante de știut:
FOTOGALERIE | Uzina iraniană Fordo înainte și după atacurile SUA
Ce s-a întâmplat?
Pe la 02:30 (ora locală), noaptea, o escadrilă de șapte bombardiere B-2 a ajuns la înălțime deasupra complexului Fordo, după ce parcursese mii de kilometri de la baza din Statele Unite, din Midwest.
Oficialii americani au declarat că avioanele au lansat 14 bombe GBU-57, cunoscute și sub denumirea de „bunker busters” pentru capacitatea lor de a se înfige adânc în pământ, apoi de a exploda cu un fitil întârziat, distrugând, teoretic, facilități situate la adâncime, precum Fordo.
În același timp, mai mult de 24 de rachete de croazieră Tomahawk au fost lansate de un submarin american din Golful Persic către un alt sit nuclear iranian: Isfahan. De asemenea, două bombe GBU-57 au fost lansate asupra celui de-al treilea sit vizat de atacurile americane, Natanz.
În total, au fost implicate 125 de aeronave americane, inclusiv avioane de vânătoare de escortă și avioane cisternă de realimentare, au declarat oficialii americani.
Ce a fost deteriorat?
Autoritățile iraniene au confirmat în linii mari că siturile au fost atacate. Iar președintele american, Donald Trump, a afirmat că instalațiile Fordo, Natanz și Isfahan au fost „complet și total distruse”.
Cu toate acestea, este foarte neclar ce anume a fost deteriorat și în ce măsură.
Natanz și Isfahan fuseseră deja vizate, în ultimele zece zile, de avioanele israeliene și loviturile lor aeriene punitive.
Isfahan este locul în care au fost construite bare de combustibil pentru centralele nucleare, potrivit Nuclear Threat Initiative, un think tank din Washington, deși acest efort a fost încetinit din cauza sancțiunilor occidentale.
Natanz, pe de altă parte, are cel puțin 50.000 de centrifuge adăpostite în structurile sale subterane, potrivit think tank-ului. Totuși, acestea nu sunt îngropate la fel de adânc ca Fordo.
Fordo a prezentat un interes deosebit pentru serviciile secrete israeliene, precum și pentru agențiile americane, datorită amplasării sale în adâncul muntelui. Instalația, care a fost monitorizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), adăpostea mii de centrifuge proiectate cu precizie, utilizate pentru îmbogățirea uraniului.
Până la un anumit prag, uraniul îmbogățit este utilizat drept combustibil pentru alimentarea centralelor electrice. Peste un anumit nivel, acesta este considerat „armament”.
Mai mult de 400 de kilograme de hexafluorură de uraniu gazos - o etapă-cheie a procesului de îmbogățire - au fost deja îmbogățite până la 60%, a declarat AIEA într-un raport publicat luna trecută.
Acest nivel este considerat foarte îmbogățit, dar nu de armament. Între timp, un raport confidențial din 2023, consultat de CNN, arată că AIEA a descoperit la Fordo uraniu aproape de calitatea de armă.
Iranul a insistat în mod repetat că activitățile sale nucleare sunt strict în scopuri civile.
Război?
Israelul a salutat atacurile de duminică, afirmând că acestea reprezintă „un pas crucial în stoparea agresiunii regimului iranian și a capacității acestuia de a reprezenta o amenințare pentru regiune și lume”.
Oficialii iranieni, între timp, au condamnat atacurile, avertizând cu privire la „consecințele periculoase și implicațiile de mare anvergură ale actului de agresiune [al SUA]”. Cel mai înalt diplomat iranian, Abbas Araghchi, a anunțat că va merge în Rusia - un aliat apropiat, deși reținut, al Iranului - pentru a discuta cu președintele Vladimir Putin.
La o conferință de presă organizată la câteva ore după bombardament, Araghchi a semnalat un posibil indiciu de compromis, afirmând că „ușa diplomației” ar trebui să fie întotdeauna deschisă. Dar, a adăugat el, „acesta nu este cazul acum”.
În perioada premergătoare bombardamentelor, Washingtonul s-a sprijinit puternic pe Teheran în cadrul negocierilor cu miză mare privind soarta ambițiilor sale nucleare. Pe măsură ce mesajele publice și private ale administrației Trump s-au înăsprit în zilele premergătoare bombardamentelor, diplomații europeni s-au implicat mai mult pentru a evita un atac.
Rămâne deschisă întrebarea dacă Iranul este pregătit fie să intre în război, fie să riposteze direct împotriva resurselor militare americane din Orientul Mijlociu.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, principala ramură militară a Iranului, a declarat că țara își rezervă dreptul de a răspunde în legitimă apărare și a avertizat Statele Unite că vor „aștepta consecințe regretabile”, potrivit unei declarații a agenției de presă de stat IRNA.
În ianuarie 2020, după ce o dronă americană a lansat o rachetă care a ucis un înalt general iranian, Iranul a ripostat cu un baraj de rachete balistice asupra instalațiilor americane din Irak, inclusiv asupra bazei aeriene Al Asad. Nu au fost raportate decese, deși aproximativ 100 de membri ai personalului american ar fi suferit leziuni cerebrale traumatice.
Statele Unite au baze în Qatar, Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite; Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a Marinei SUA.
Totuși, nu este clar dacă are capacitatea de a riposta.
În ultimele zece zile de bombardament israelian, multe instalații iraniene de rachete, baze aeriene, baterii de apărare aeriană și fabrici de armament au fost avariate sau distruse, limitând opțiunile Teheranului.
Cu toate acestea, Iranul are și alte instrumente.
De exemplu, capacitățile sale cibernetice sunt bine documentate, iar hackerii legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice au fost acuzați în trecut de atacarea sistemelor israeliene.
Pe 22 iunie, parlamentul iranian a cerut închiderea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă care leagă Golful Persic de Oceanul Indian, pe unde trec principalele petroliere în drum spre piețele globale. Închiderea acestuia ar fi un eveniment cutremurător pentru prețul petrolului.
Și politica?
Atacul e un moment de răscruce pentru Trump, a cărui ascensiune politică a fost alimentată în parte de oboseala sa - și a multor americani - față de consecințele invaziilor americane din Afganistan și Irak, precum și de operațiunile militare americane din Siria, adesea considerate împreună drept „războaiele veșnice” ale Americii.
Mulți dintre principalii consilieri ai lui Trump, inclusiv vicepreședintele JD Vance, au încercat să reducă intervențiile SUA în străinătate. În zilele dinaintea zilei de 22 iunie, în cercurile politice americane au avut loc ciocniri deschise în care se dezbătea dacă administrația Trump ar trebui să implice din nou armata americană într-un alt conflict din Orientul Mijlociu.
După atac - Operațiunea „Midnight Hammer” – Trump și alți oficiali ai administrației americane au oferit justificări limitate, subliniind că obiectivul nu a fost „schimbarea regimului” - răsturnarea guvernului iranian - și că nici Washingtonul nu intenționa să se implice profund în conflictul dintre Israel și Iran, care este probabil să continue.
„Cu siguranță, acest lucru nu are o durată nelimitată”, le-a spus reporterilor, pe 22 iunie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.
În Congresul american, democrații au criticat atacul. Majoritatea parlamentarilor republicani l-au susținut, dar o mână de republicani, cu toate acestea, inclusiv Marjorie Taylor Green, membră republicană a Camerei Reprezentanților, a scris pe social media: „Aceasta nu este lupta noastră”.
„Nu suntem în război cu Iranul”, a declarat Vance pentru NBC News la câteva ore după atac. „Suntem în război cu programul nuclear al Iranului”.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
