Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că propunerea de pace a SUA e un pas către încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina – cel mai mare și mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Într-o declarație acordată RFE/RL de la sediul alianței militare din Bruxelles, pe 24 noiembrie, Rutte a caracterizat discuțiile din weekend de la Geneva, între negociatorii americani și ucraineni, pe marginea propunerii care a luat prin surprindere Kievul și pe aliații săi europeni, drept „foarte reușite”.
„Ei bine, evident, unele dintre elemente trebuie să fie bine gândite”, a spus Rutte despre planul de 28 de puncte, adăugând că „în mod clar, ca bază, și-a servit scopul ieri, acela de a determina cele două părți să dialogheze cu adevărat”.
Planul, divulgat mai multor instituții media, inclusiv RFE/RL, conține mai multe capitole controversate, mai multe capitale europene numindu-l o „listă de dorințe” a Kremlinului.
Planul impune concesii ample Kievului și pare să reflecte multe dintre cerințele Kremlinului, inclusiv predarea regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk – cunoscute sub numele de Donbas – și a Crimeii, împreună cu stabilirea unor limite privind dimensiunea armatei ucrainene.
Planul ar permite, de asemenea, revenirea Moscovei în Grupul celor Șapte cele mai industrializate națiuni, precum și relaxarea treptată a sancțiunilor occidentale impuse Kremlinului.
Pe măsură ce propunerea a devenit publică, diplomații europeni s-au grăbit să elaboreze o contrapropunere, care să fie mai ușoară pentru Kiev.
Fostul prim-ministru olandez, în vârstă de 58 de ani, a declarat că „elementele mai legate de UE sau NATO vor fi discutate separat”.
Președintele american Donald Trump i-a dat inițial Ucrainei termen până pe 27 noiembrie pentru a accepta propunerea, deși ulterior a atenuat acest termen.
Nu au existat discuții publice cu privire la cum un plan revizuit ar aborda probleme precum modul în care securitatea Ucrainei ar fi protejată împotriva viitoarelor amenințări rusești sau cum să se finanțeze reconstrucția Ucrainei postbelice.
Rutte a confirmat că a fost în contact atât cu Trump, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în weekend și a fost reticent în a discuta propunerea rând cu rând.
Dar el a subliniat că „starea finală” a discuțiilor „este o Ucraină suverană care merge mai departe, o națiune puternică, iar Rusia să nu mai încerce niciodată să o atace”.
„Știu un lucru despre ruși în general și despre Putin în special. Ori de câte ori închei un acord, trebuie să te asiguri că este în interesul lui să îl respecte”, a spus Rutte.
„De aceea este atât de important ca, ori de câte ori se ajunge la un acord de pace cu Ucraina, el [Putin] să nu mai încerce niciodată. Și nu va mai încerca niciodată, știind că consecințele pentru el vor fi devastatoare dacă va încerca să invadeze din nou Ucraina după un armistițiu pe termen lung sau, de preferință, după un acord de pace.”
Aderarea Ucrainei la NATO?
Rutte a comentat însă două aspecte din plan în legătură cu alianța militară: dialogul viitor cu Rusia și potențiala aderare a Ucrainei la NATO.
Șeful NATO, care a preluat conducerea alianței în octombrie anul trecut, a declarat că viitoarele discuții nu vor avea loc sub auspiciile Consiliului NATO-Rusia, care s-a întrunit ultima dată chiar înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, sau prin intermediul Actului fondator NATO-Rusia din 1997, care a codificat relațiile dintre alianța militară formată din 32 de membri și Moscova.
„Aceste lucruri sunt moarte, aceste două instituții, Consiliul NATO-Rusia și Actul fondator NATO-Rusia, sunt moarte de când Putin a invadat Ucraina”, a spus Rutte, adăugând că invazia Kremlinului asupra vecinului său a mers „împotriva tuturor principiilor fundamentale ale valorilor noastre occidentale și a ceea ce reprezenta Actul fondator NATO-Rusia și a ceea ce a încercat să realizeze Consiliul rus NATO”.
În mod similar, el nu a exclus complet o viitoare aderare la NATO pentru Ucraina, chiar dacă propunerea inițială a SUA prevede că alianța militară nu ar trebui să avanseze.
Rutte a adăugat însă rapid că aderarea Kievului la NATO nu este în curs de desfășurare în acest moment.
„Fiecare țară din cadrul NATO – deci din zona euro-atlantică care dorește să devină membră a NATO, iar acesta este Tratatul de la Washington din 1949 – poate solicita aderarea. Dar pentru a deveni membru este nevoie de unanimitate. Și, în acest moment, această unanimitate este departe de a se realiza”, a spus el.
„În acest moment avem câțiva aliați care declară în mod explicit că suntem împotriva aderării Ucrainei la NATO. Desigur, am auzit și formularea de la summitul de la Washington de anul trecut, care spunea că există această cale ireversibilă către NATO. Deci aceasta este o realitate.”
Articol publicat de rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
