În decembrie 2024, cu șapte luni înainte ca ministrul Transporturilor din Rusia să fie găsit mort în tufișurile din apropierea mașinii sale Tesla, într-o suburbie a Moscovei, anchetatorii din regiunea sud-vestică Kursk anunțau arestarea unui fost director executiv al unei corporații însărcinate cu dezvoltarea acestei regiuni de la frontiera cu Ucraina.
Autoritățile suspectaucă Igor Grabin a cheltuit necorespunzător fondurile bugetare care fuseseră alocate - aproximativ 19 miliarde de ruble (250 de milioane de dolari) - pentru întărirea liniei de apărare de-a lungul graniței șerpuitoare a regiunii Kursk cu Ucraina.
Aceste fortificații includeau piramide de beton înalte de un metru, cunoscute sub numele de „dinți de dragon”, concepute pentru a zădărnici înaintarea tancurilor și a proteja Kurskul de invazie.
Dar forțele ucrainene au invadat oricum regiunea Kursk pe 6 august 2024, punând Kremlinul în dificultate; dinții de dragonul au fost erodați de ploi și zăpezi.
În lunile care au urmat arestării lui Grabin, alți directori, inclusiv șeful lui Grabin, au fost reținuți, acuzați de delapidarea de fonduri și, după câte se pare, primirea de comisioane de la subcontractanți.
Guvernatorul Kursk, Aleksei Smirnov, a demisionat în decembrie 2024. El va fi arestat patru luni mai târziu.
Dar nu Smirnov nu era guvernator la momentul în care a avut loc presupusa delapidare. La acel moment, guvernator în Kusrk era Roman Starovoit, cel care a fost promovat ministru al Transporturilor în Guvernul Federației Ruse, în mai 2024.
Starovoit a fost demis de președintele Vladimir Putin pe 7 iulie 2025. Corpul său a fost găsit câteva ore mai târziu într-o zonă cu mulți copaci dintr-o suburbie a Moscovei. Anchetatorii spun că principala pistă pe care o iau în considerare este sinuciderea.
În Rusia lui Putin, furtul sau delapidarea fondurilor publice nu este nici un fenomen nou, nici unul rar. De fapt, corupția nu a făcut decât să se agraveze în cei peste 25 de ani de când Vladimir Putin se află în fruntea țării, spun experții.
Dar nebuloasa din jurul morții lui Starovoit a captat în mod deosebit atenția elitelor politice din Rusia.
Pentru mulți, nu este deloc limpede că Roman Starovoit s-ar fi sinucis. Nu este sigur nici că era în viață în momentul demiterii sale de către Putin.
În plus, moartea lui Starovoit este cea mai recentă dintr-o serie de decese premature care implică responsabili de rang înalt din domeniul public sau privat. Opt directori de companii energetice au murit în circumstanțe discutabile de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei pe 24 februarie 2022.
Această succesiune a deceselor în cercuri înalte, comentează Ilia Șumanov, fost director executiv al Transparency International Rusia, reflectă maniera în care războiul din Ucraina a pus în dificultate clasele conducătoare ale Rusiei - politicieni, instituții din zona apărării și a securității, oficiali, militari, oligarhi.
„Data morții (lui Starovoit) și ora morții nu le știm. Înainte de semnătura lui Putin? Înainte de semnarea acestui decret de concediere?”, s-a întrebat Ilia Șumanov într-un interviu. „Sunt prea multe întrebări fără răspuns cu privire la toate acestea.”
„Există semne ale unei transformări a sistemului de elite de la începutul războiului... Acum vedem clanuri diferite. Grupuri diferite își joacă propriile jocuri și nu se coordonează între ele, deoarece fiecare dintre aceste jocuri sunt strategii de supraviețuire pentru ei”, a explicat expertul.
Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, este de părere că circumstanțele morții lui Starovoit „evidențiază încă o dată cât de opace au devenit eșaloanele superioare ale guvernului rus în ceea ce privește funcționarea în situații de criză”.
„Nimeni nu știe nimic. Nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea”, scrie Prokopenko, acum expertă la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, într-o analiză.
„Școala de guvernatori”
Îngrijorări despre pregătirea apărării în regiunea Kursk, în special despre „dinții dragonului”, au apărut în știrile locale încă de la sfârșitul lui 2023.
În mai 2024, Roman Starovoit, care era guvernator al Kurskului din 2019, a fost promovat în guvernul de la Moscova. Numirea a fost văzută ca o recunoaștere a competenței sale ca tehnocrat la nivel local.
În calitate de ministru al Transporturilor, Starovoit a supervizat o birocrație federală masivă care reglementează și manageriază totul, de la autostrăzi la căi ferate.
Această vastă perspectivă asupra sistemelor de transport a activat și a pus în valoare legăturile de lungă durată ale lui Starovoit cu miliardarul Arkady Rotenberg, un prieten din copilărie al lui Putin.
Averea lui Rotenberg și a fratelui său provine din compania lor de construcții care a obținut profituri masive în proiecte uriașe, inclusiv cele de care a fost nevoie în timpul Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.
Starovoit a supervizat proiectul Rotenberg, care a construit Podul Kerci, un trofeu extrem de costisitor care leagă Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, de „continentul” rus.
De când se confruntă cu invazia trupelor rusești la scară largă, Ucraina a încercat de mai multe ori să deterioreze sau să distrugă podul.
În cultura rusă - de afaceri, guvernamentală sau mafiotă - acest aranjament este cunoscut sub numele de „acoperiș”. În esență, o persoană sau entitate de rang înalt protejează sau are grijă de altcineva care „produce” bani.
La trei luni după ce Starovoit s-a mutat la Moscova, trupele ucrainene au invadat regiunea Kursk, după câte se pare, fără prea mare bătaie de cap.
Rezultatele operațiunii deosebit de îndrăznețe au fost însă mixte.
Ucraina nu a reușit, cum spera, să atragă forțe rusești din alte părți de pe linia frontului, unde trupele ucrainene erau sub presiune. Controlul ucrainian al regiunii nu poate fi nici parte din negocierile de pace din moment ce forțele ruse au recăpătat Kursk.
Dar întregul episod a atras admirația și respectul întregii lumi pentru curajul dovedit, multiplicând prestigiul Kievului.
În același timp, a pus Kremlinul în dificultate: a fost prima dată după al Doilea Război Mondial când trupe străine au atacat și ocupat teritoriul rus.
Armata rusă a recrutat în cele din urmă aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni ca să lupte în regiune, dar a avut nevoie de șapte luni ca să alunge trupele ucrainene.
Pe 9 decembrie 2024, Grabin, care anterior fusese director general adjunct al Corporației de Dezvoltare a Regiunii Kursk (de stat), a fost arestat.
Unsprezece zile mai târziu, șeful său, Vladimir Lukin, a fost și el arestat. Ambii au fost acuzați de delapidare.
Smirnov, care fusese adjunctul lui Starovoit înainte de a prelua funcția, a fost reținut în aprilie 2025. Potrivit ziarului Kommersant și canalului Telegram 112, acesta depusese mărturie implicându-l pe Starovoit.
În total, nouă persoane au fost reținute sau implicate în scandalul din Kursk.
Totul este despre cum e ales momentul
Pe 7 iulie, la ora 9:20 a.m., ora Moscovei, Kremlinul a anunțat că Starovoit va fi demis din funcția de ministru al Transporturilor.
Cu puțin timp înainte de ora 16:00, canalele Telegram cunoscute pentru legăturile lor cu agențiile de securitate rusești au raportat că Starovoit a fost găsit mort și că s-ar fi sinucis.
În jurul orei 16:20, Comitetul Național de Investigații a confirmat moartea lui Starovoit, spunând că acesta a fost găsit în mașina sa personală - un Tesla - într-o parcare din suburbia Moscovei, Odințovo. „Pista principală este sinuciderea”.
În orele următoare, au apărut însă relatări contradictorii cu privire la locul unde a fost găsit trupul - în mașină sau în tufișurile de lângă parcare. Confuzia a fost sporită și mai mult de relatări care spuneau că Starovoit ar fi murit cu o zi mai devreme.
Forbes Rusia se întreabă astfel dacă nu cumva Starovoit ar fi putut muri cândva în noaptea de 5 iulie. Un parlamentar influent a spus: „A murit cu ceva timp în urmă”.
Dacă ar fi adevărat, acest lucru ar reprezenta o problemă pentru Kremlin: știa Putin că Starovoit era mort în momentul în care decretul de demitere a fost semnat și emis?
Serghei Markov, un analist politic apropiat de Kremlin a sugerat că Starovoit ar fi fost ucis pentru a-l împiedica să depună mărturie împotriva altor oficiali.
Cine și ce are de câștigat
Mulți ruși împărtășesc convingerea larg răspândită că fenomenul corupției s-a agravat sub Putin, o formă de nemulțumire pe care regretatul cruciat anticorupție Aleksei Navalnîi a încercat să o valorifice politic.
Există, de asemenea, percepția larg răspândită că mituirea este tolerată, în special de către stăpânii Kremlinului și din agențiile de securitate precum Serviciul Federal de Securitate, cu excepția cazului în care mituirea se reflectă negativ asupra lui Putin. Sau asupra securității naționale.
Acesta ar putea fi un factor în moartea lui Starovoit, crede expertul Ilia Șumanov.
„Dacă ești persoana vinovată de invazia forțelor ucrainene pe teritoriul Mamei Rusii, ești mult mai rău decât Navalnîi”, a spus el. „Nici măcar nu cunoaștem dosarul penal împotriva lui. Ar putea fi trădare”, în loc de delapidare.
„Cine ar putea fi beneficiarul morții sale?”, continuă Șumanov.
„Ceea ce s-a întâmplat, invadarea Rusiei, chiar și pentru un interval scurt de timp, nu are precedent în istoria Rusiei moderne și indică limpede că ceva din interiorul sistemului a început să funcționeze complet diferit”, explică Tatiana Stanovaya, o influentă expertă în politica rusească, într-un comentariu detaliat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.