Unul din doi români a trecut, duminică, pe 4 mai, pe la urne. Mai exact – 8,5 milioane, adică 47,48% din cei 18 milioane cu drept de vot din țară.
Încă un milion de români au votat în străinătate și astfel, cu tot cu diaspora, prezența a trecut ușor de 53%.
Proporția diferitelor grupe de vârstă ale alegătorilor din țară este însă diferită.
Cel mai bine reprezentantă e grupa de peste 65 de ani, bărbați – cu 57% prezență la vot. Cel mai slab: grupa bărbaților cu vârstă între 18 și 24 de ani. Adică tinerii.
În schimb, singura grupă de vârstă la care mai mult de jumătate din populație a trecut pe la urne este 45-64 de ani, urmată de cei peste 65 de ani.
Tinerii nu au lipsit neapărat de la vot. 42% din românii cu drept de vot sub 24 de ani au votat, în cifre absolută – puțin peste 664.000 de persoane. Doar că voturile lor reprezintă doar 7% din total.
În registrul electoral din 2025 sunt 1,57 milioane de tineri cu drept de vot sub 24 de ani. Acum 25 de ani, în 2000, erau 2,6 milioane.
Care este explicația? Sunt tot mai puțini tineri în România
Europa Liberă a comparat datele demografice din 2000 cu cele din 2025.
Iar rezultatele sunt relevante.
În 2000, 15,8% din totalul electoratului avea între 18 și 24 de ani, adică peste 2,6 milioane de persoane. În 2025, doar 8,7% – 1,57 milioane.
Mult mai dramatică este modificarea procentului de electorat cu vârstă de peste 45 de ani – de la puțin peste 46% în 2000 (puțin peste 8 milioane de oameni), la peste 58% în 2025 (peste 10 milioane).
Cum s-a votat în marile centre universitare
În marile centre universitare ale țării – București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara – structura electoratului e diferită față de media pe țară.
La fel și rezultatul votului: Nicușor Dan s-a clasat pe primul loc în aceste orașe.
La Cluj-Napoca, de exemplu, 37% din voturi au fost ale alegătorilor mai tineri de 35 de ani – față de 19% media națională.
La Iași, procentul de voturi exprimate de persoane cu vârsta de sub 35 de ani a fost de 29,64%.
Cu cine a votat electoratul, pe grupe de vârstă
Nu există date relevante despre modul în care s-a votat duminică, pentru votul este secret.
Există doar informații din sondajele pre-electorale. De exemplu, un studiu MKOR din perioada 26–28 martie 2025, care a anticipat exact ordinea candidaților la alegerile de duminică, 4 mai.
Studiul oferea și o analiză detaliată a intențiilor de vot, evidențiind diferențele socio-demografice între susținătorii principalilor candidați:
- George Simion (AUR): Sprijinit în special de persoane din mediul rural (58%), cu venituri mici (50%) și studii generale (59%). Aproximativ 44% dintre susținătorii săi sunt inactivi profesional, iar motivația principală este dorința de schimbare și atitudinea anti-sistem.
- Nicușor Dan: Atrage un electorat urban (72%), cu venituri medii și mari (72%) și studii superioare (43%). Alegătorii săi îl apreciază pentru personalitatea și integritatea sa, fiind în majoritate angajați (49%) sau manageri (10%).
- Victor Ponta: Are un electorat mai echilibrat, cu susținere mai mare în mediul urban (67%) și printre persoanele cu venituri medii (56%) și studii medii (42%). Alegătorii săi îl aleg pentru competența și experiența sa.
Studiul a fost realizat online, pe un eșantion de 1.500 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația cu vârste între 18 și 65 de ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
