Modificările cheie propuse de Guvern
Potrivit draftului de proiect pentru modificarea actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu făcut de Guvern:
– Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării (art.211, alin 1);
– De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, din care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării (art 211, alin3);
– Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1), precum și o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat (art211, alin 4);
– Proiectul propus de Guvern abrogă articolul care actualiza procentual pensia de serviciu, de invaliditate și de urmaș ori de câte ori se majora indemnizația de încadrare pentru judecătorii și procurorii în activitate.
Modificările propuse de Guvern, AICI
Amintim că, în martie 2025, Comisia Europeană a aprobat parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care pensiile speciale.
Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă și va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Premierul spune că reformarea sistemului de pensionare a magistraților din România este urgentă din două motive: accesarea fondurilor europene și echitatea socială.
„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane”, a declarat Ilie Bolojan.
„Pensiile speciale ale magistraților sunt o inechitate socială”
Ilie Bolojan a mai spus că pensiile speciale ale magistraților sunt „o inechitate socială”.
„Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România pe contributivitate. Apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari.”
Premierul arată că pensiile magistraților, care ajung la o medie de 24.000-25.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro net), sunt anormale, mai ales în contextul în care, în trecut, „pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri”.
Ilie Bolojan spune că s-a ajuns la această situație pentru că pensia magistraților se calcula ca 80% din salariul brut, ceea ce în multe cazuri depășea salariul net din perioada activă.
Ulterior, a fost introdusă o limitare care interzice ca pensia să depășească ultimul venit net.
„Faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro. Deci ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.”
Pentru a corecta această situație, premierul propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. În plus, a explicat premierul, calculul efectiv va fi realizat prin raportare la veniturile brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un procent de 55%, dar fără a depăși 70% din ultimul salariu net.
Premierul vrea să mențină magistrații experimentați în sistem
Premierul a declarat că menținerea magistraților experimentați în activitate ar îmbunătăți calitatea justiției și propune ca vârsta de pensionare să fie cea de 65 de ani.
„Când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranță înseamnă peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciu public”, a spus Bolojan.
Reforma este necesară, afirmă premierul, și pentru că „două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48 sau 49 de ani”.
Premierul mai spune și că există o criză a forței de muncă, iar înlocuirea acestor profesioniști este tot mai dificilă, deoarece noile generații sunt mai puțin numeroase.
Pentru a descuraja pensionarea anticipată, proiectul prevede că, pentru fiecare an de pensionare înainte de 65 de ani, pensia va fi redusă cu 2%, cu posibilitatea pensionării de la vârsta de 58 de ani pentru cei care au 35 de ani de vechime. (Exemplu: un magistrat poate ieși la pensie la 58 de ani cu penalizare de 14% din pensie)
„Vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem în linie cu standardele europene.”
Actuala lege a salarizării magistraților e interpretabilă
Premierul a mai spus că legislația salarială neclară a generat numeroase procese, cu un impact financiar semnificativ.
„Avem legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor. În ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale.”
Premierul a adăugat că guvernele au fost obligate să plătească prin decizii judecătorești aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, ca diferențe salariale.
Pentru a preveni astfel de situații, premierul spune că este nevoie de o lege clară a salarizării, care să nu permită interpretări.
„Nu se pune problema de a veni cu legi care reduc salarii, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate, stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese.”
Măsuri tranzitorii și calendarul aplicării
Pentru a asigura o tranziție echilibrată, Bolojan a precizat că vor exista dispoziții tranzitorii, astfel încât cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare să se poată retrage conform regulilor vechi, iar cei care nu le îndeplinesc să intre sub incidența noii legi.
Premierul a menționat că propunerile legislative vor fi făcute publice în cursul zilei și că vor urma consultări pentru definitivarea pachetului legislativ în săptămâna următoare.
Legea ar urma să fie adoptată în luna august și se va aplica pentru viitor, fără efect retroactiv, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale.
Ce spune CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat marți după amiază la propunerea premierului privind pensiile și sistemul de pensionare a magistraților și spune că „dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României”.
„Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției”, scrie CSM într-un comunicat de presă.
Consiliul acuză guvernul de încălcarea Constituției și a reglementărilor internaționale și spune că o creștere „a vârstei de pensionare (...) și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare”.
Ministrul Radu Marinescu: Proiectul n-a fost inițiat de Ministerul Justiției
Ministrul Justiției Radu Marinescu (PSD) spune că modificarea propusă de Guvern privind pensiile magistraților anunțată de premierul Ilie Bolojan este „un punct de plecare”.
Într-un interviu acordat marți seară, la Antena 3, el a ținut să precizeze că Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege în acest sens, amintind că în Parlament există un proiect de lege, care se află în dezbatere la Senat.
Marinescu a mai spus că în acest moment nu s-a stabilit cum se va face modificarea la legea privind pensionarea magistraților: prin procedură parlamentară sau prin asumarea de Guvern a unui proiect de lege.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
