Vladimir Plahotniuc a fost escortat în aeronavă de polițiști cu cagule negre, potrivit imaginilor publicate de portalul Agora. O fotografie apărută în presă îl arată pe oligarh în timp ce stă pe scaun în avion și citește o carte.
Transportul oligarhului a fost coordonat de Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova și de Interpol.
La aeroportul din Chisinau, la care au fost luate măsurilor sporite de securitate, a fost amenajat un spațiu special pentru presă, de unde a putut fi filmată pista de aterizare.
De asemenea, în fața Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde a fost dus în arest, erau dimineață cel puțin opt mașini de poliție și circa 14 polițiști.
În Republica Moldova, pe numele lui Plahotniuc există patru mandate de arest pentru 30 de zile, emise anterior de Judecătoria Ciocana și confirmate de Curtea de Apel.
În câteva dosare penale, el este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Ministra Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat dimineață că Plahotniuc urmează să fie dus la Penitenciarul nr. 13 într-o celulă separată, „din motive de securitate”, deoarece a deținut în trecut funcții de demnitate publică.
Plahotniuc a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului, din 2010 până 2013, și deputat, din 2014 până 2019.
Așteptat la Judecătoria Buiucani
Pe 26 septembrie, a doua ziua după extrădare, Plahotniuc este așteptat la Judecătoria Buiucani la o ședință planificată în dosarul „furtului miliardului” de dolari din trei bănci moldovenești, care a avut loc în 2014.
În același dosar sunt judecați șapte bancheri, inclusiv foștii conducători ai Băncii Naționale – Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu, Ema Tăbîrță. Aceștia sunt suspectați că ar fi acționat în interesele organizației lui Plahotniuc. O altă acuzație împotriva lor este de complicitate la escrocherie și spălare de bani.
Plahotniuc este judecat pentru că a creat și a condus organizația criminală respectivă și că a beneficiat de 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din cele trei bănci, pe care i-a cheltuit, inclusiv, pentru a-și cumpăra un avion Embraer Legacy 650.
Dosarul lui Plahotniuc a fost transmis în instanță în 2023, în absența lui, și a fost conexat apoi cu dosarul bancherilor, la solicitarea avocatului său, Lucian Rogac.
Pe 15 septembrie, Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a cerut instanței să le separe din nou. Cererea nu a fost examinată încă, pentru că Rogac se afla în Grecia, unde își asista clientul în procesul de extrădare.
La solicitarea procurorilor, lui Plahotniuc i-a fost acordat un avocat de stat, care însă nu s-a prezentat la două ședințe consecutive.
Demersul ar putea fi examinat la ședința din 26 septembrie, în prezența lui Plahotniuc și a avocatului său.
Reacții ale clasei politice de la Chișinău
Oponenți politici, dar și foști colegi de partid ai ex-liderului democrat Vladimir Plahotniuc, extrădat joi în R. Moldova din Grecia, văd diferit revenirea lui la Chișinău, dar toți spun că acum mingea e pe terenul justiției.
La anunț a reacționat și președinta Maia Sandu, care într-o postare pe rețele, a spus că „până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”.
Cu o reacție a venit și premierul Dorin Recean, care a spus că Plahotniuc „va rămâne un infractor care a subjugat instituțiile și bugetul statului în interes personal și de clan”.
„Justiția are responsabilitatea să acționeze corect cu toți infractorii”, a spus prim-ministrul.
Într-o primă reacție la extrădarea lui Plahotniuc, fostul președinte moldovean Igor Dodon, a spus că-i urează acestuia „welcome back!”.
„Asta îi transmit lui Plahotniuc, țara îl aștepta demult. S-a întors, vedem ce va urma”, a spus Dodon, fiind întrebat de jurnaliști, după un miting pentru „alegeri libere” organizat în centrul capitalei de blocul electoral „Patriotic” din care face parte.
Fostul lider democrat ar putea figura ca martor principal în dosarul „kuliok”, examinat la Curtea Supremă de Justiție, în care Igor Dodon este investigat pentru trădare de patrie, corupere politică, îmbogățire ilicită și finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor, Plahotniuc fiind cel care i-a transmis ex-președintelui un pachet negru, în care procurorii presupun că se aflau bani.
Potrivit procurorilor, oligarhul i-ar fi transmis lui Dodon între 600.000 și un milion de dolari.
Fruntași ai actualului partid de guvernare PAS, care erau printre principalii adversari politici ai democraților conduși de Vladimir Plahotniuc, susțin că justiția „l-a ajuns din urmă” pe fostul democrat, deși „greu”.
Comentând readucerea lui Plahotniuc la Chișinău, deputatul PAS Radu Marian, candidat pe listele formațiunii la parlamentarele din 28 septembrie, folosește prilejul pentru a-i îndemna pe moldoveni să voteze pentru a „continua curățarea sistemului și pedepsirea hoților”. În caz contrar, scrie Marian, „vin la putere cei care l-au slujit pe Plahotniuc”.
Ex-ministrul de externe Nicu Popescu, și el pe listele PAS la parlamentare, vede readucerea lui Vladimir Plahotniuc în țară drept „încă un pas incontestabil în curățarea justiției”.
Un alt adversar politic al lui Plahotniuc, Andrei Năstase, care a inițiat și organizat, inclusiv alături de PAS, mai multe proteste antiguvernamentale în timpul guvernării democraților, a scris pe Facebook că speră ca „justiția, așa cum e ea, să-și facă datoria”.
Năstase, care candidează independent la alegerile parlamentare, vrea ca fostul lider al democraților să aibă parte „de un tratament echitabil” și își cheamă susținătorii să-l voteze pentru „a așeza țara pe temelia legii”.
Tot în justiția moldoveană își pun speranțe și unii dintre foștii colegi de partid ai lui Vladimir Plahotniuc.
Vladimir Cebotari, ministru al Justiției în timpul guvernări democrate, acum lider de partid, a spus Europei Libere că „este foarte bine” că Plahotniuc a fost readus în R. Moldova și că acest lucru trebuia să se întâmple „mult mai devreme”.
„Sperăm că se va asigura măcar minimul necesar pentru un proces corect, deschis, transparent, cu toate instrumentele de apărare puse la dispoziție, ca noi, cu adevărat, să obținem răspuns la ceea ce ne preocupă”, a declarat Cebotari în discuția cu Europa Liberă.
El a spus că felul în care a fost adus Vladimir Plahotniuc în R. Moldova „schimbă accentele într-un proces politizat”.
Cebotari, lider al Partidului Democrat Modern din R. Moldova, susține că este prea devreme să discute despre o eventuală propunere pentru Vlad Plahotniuc de a se alătura formațiunii pe care o conduce.
„Imediat ce dumnealui își rezolvă problemele în justiție și avem claritate cu întrebările care pe noi înșine ne preocupă, atunci, dacă va exista vreo dorință, da, am putea să ne așezăm și să discutăm cu colegii și cu dumnealui”, a precizat Cebotari.
Alte trei dosare, încă în etapa investigației
Plahotniuc figurează în trei dosare penale aflate în etapa investigațiilor, potrivit unui răspuns al Procuraturii Anticorupție furnizat pentru Europa Liberă Moldova înainte de aducerea sa în țară.
Mai exact, el are statut de învinuit în cauza denumită generic „procurarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte”, pornită de Procuratura Generală pe 22 octombrie 2021.
Procurorii spun că, în perioada 2019-2020, Agenția Servicii Publice (ASP) ar fi plătit unei companii străine o taxă specială – royalty – pentru fiecare document emis de agenție. Schema ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat de 140 de milioane de lei moldovenești (36 milioane de lei / 7,1 milioane euro).
Al doilea dosar, aflat în gestiunea Procuraturii Anticorupție, se referă la oferirea mitei președintelui Republicii Moldova de atunci, Igor Dodon. Procuratura a precizat că acest episod a fost conexat ulterior la cauza penală denumită generic „Dodon”.
Dodon, la rândul său, este judecat pentru că ar fi primit de la Plahotniuc, în 2019, între 600.000 și un milion de dolari mită, într-un dosar cunoscut publicului larg cu denumirea „kuliok”, după sacoșa neagră în care i-ar fi transmis banii.
În al treilea dosar, numit generic „Metalferos”, procurorii susțin că Plahotniuc a creat și a condus o organizație criminală, care a făcut escrocherii și a spălat bani în proporții deosebit de mari.
Dosarul a fost pornit de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar ulterior a fost retras și transmis Procuraturii Anticorupție.
Fugar de șase ani
Între anii 2001 și 2011, Vladimir Plahotniuc a ocupat diferite funcții de conducere în compania petrolieră „Petrom Moldova” și banca „Victoriabank”, iar în anii următori a devenit o figură-cheie în politica moldovenească, concentrând în mâinile sale o influență semnificativă asupra Parlamentului, sistemului judiciar și mass-media.
A ajuns pentru prima dată în Parlament în 2010, pe listele Partidului Democrat, pe care apoi l-a condus oficial.
În 2015, secretarul-general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a publicat în „The New York Times” un editorial în care a caracterizat Republica Moldova drept un „stat capturat” de oligarhi.
Trei ani mai târziu, pe 8 iunie 2019, o noua coaliție de guvernare, formată din Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (Partidele „Acțiune și Solidaritate” și „Platforma Demnitate și Adevăr”) a adoptat o declarație cu privire la recunoaștere caracterului captiv al statului, care spunea că, practic, toate instituțiile de drept au fost „controlate ilegal de Plahotniuc”. Declarația făcea trimitere la articolul lui Jangland.
Pe 14 iunie 2019, oligarhul a părăsit R. Moldova. Trei luni mai târziu, Procuratura Anticorupție i-a transmis o citație prin Facebook, spunând că nu are o altă posibilitate să ia legătura cu Plahotniuc.
Timp de aproximativ un an, Plahotniuc a trăit în Statele Unite. În august 2020, el a plecat în Turcia, cu puțin timp înainte ca autoritățile americane să-l declare neeligibil pentru intrare în țară. Ulterior, procurorii moldoveni spuneau că au informații neoficiale că el s-ar afla în Ciprul de Nord.
În 2022, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor – un alt oligarh fugit din R. Moldova și implicat în „furtul miliardului”, au devenit primii moldoveni sancționați de SUA „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Ulterior, Plahotniuc a fost sancționat și de Uniunea Europeană și Canada.
Abia în februarie 2025, Procuratura Anticorupție din Republica Moldova a reușit anunțarea lui Plahotniuc în căutare internațională de către Interpol.
Pe 22 iulie, Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena împreună cu fostul său coleg de partid, Constantin Țuțu. Oligarhul a acceptat să fie extrădat la Chișinău.
El spune că vrea să se întoarcă acasă ca să-și probeze nevinovăția și a postează mesaje antiguvernamentale pe rețelele de socializare, pe care le transmite din detenție prin avocații săi.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.