Întâlnirea de miercuri are loc după cea de marți, șeful statului a convenit cu liderii partidelor din coaliția de guvernare formarea unui grup de lucru comun între reprezentanții Guvernului, ai partidelor din coaliție și ai instituțiilor din justiție – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Justiției – pentru elaborarea unei noi forme a legii.
Legat de noua formă a legii privind pensiile magistraților, guvernul are în vedere două posibile căi de acțiune.
Prima ar fi reluarea procesului legislativ și asumarea răspunderii în Parlament pentru o nouă lege, cu respectarea termenului legal pentru avizul CSM.
A doua variantă ar fi adoptarea legii prin procedura parlamentară clasică, caz în care proiectul ar putea suferi modificări în comisiile de specialitate.
Legea privind pensiile magistraților este un jalon asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie adoptată până cel târziu pe 28 noiembrie 2025.
În caz contrar, România riscă să piardă fonduri de aproximativ 230 de milioane de euro din fondurile alocate prin PNRR.
Consultările au loc după ce Curtea Constituțională (CCR) a declarat neconstituțional proiectul privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptat anterior de Guvernul Bolojan, din motive de procedură.
CCR a motivat că Executivul nu a așteptat termenul legal pentru a primi avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la renegocierea perioadei de tranziție prevăzute în lege – de la 10 ani la 14 sau 15 ani –, însă nu și la modificarea cuantumului pensiei, care ar urma să rămână plafonată la 70% din ultimul salariu net.
În trecut, președintele Nicușor Dan a propus o perioadă de tranziție de 15 ani și o pensie egală cu 75% din ultimul salariu net.
După întâlnirea de marți, Nicușor Dan a spus că subiectul pensiilor magistraților „a devenit o temă de campanie politică”, iar judecătorii și procurorii au ajuns să fie percepuți ca „vinovați de serviciu”, o situație „care nu e în regulă”, a spus el.
„Compromisul e destul de aproape”, a spus președintele Nicușor Dan, care a adăugat că este nevoie ca toate părțile – Guvern, coaliție și sistemul judiciar – „să colaboreze cu responsabilitate și fără populism”, pentru ca România să nu piardă fondurile europene.
Alte decizii ale coaliției
Întâlnirea de marți nu s-a limitat la tema pensiilor magistraților. Liderii coaliției au convenit și asupra reformei administrației publice, ce prevede o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală din 2026 și eliminarea a până la 30% dintre posturile vacante la nivel local.
Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, administrațiile locale vor putea alege dacă reduc posturile ocupate sau salariile, în funcție de situația financiară a fiecărei instituții. Măsura va fi valabilă până la 1 ianuarie 2027, când va intra în vigoare grila unificată de personal.
Liderul USR, Dominic Fritz, a confirmat că s-a ajuns la „un compromis” care permite autorităților să opteze între reducerea posturilor sau a cheltuielilor salariale, fără concedieri masive.
Totodată, coaliția a decis formarea unui grup de lucru pentru relansare economică, precum și altul dedicat reformei Romsilva, inițiative ce vor funcționa în paralel cu implementarea reformei administrative.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
