„Când cazi, nu ai pierdut, pierzi doar dacă rămâi jos. Viața omului pe pământ este o călătorie grea, dar plină de sens atunci când este trăită cu smerenie, cu fapte bune, cu milostenie, cu evlavie și cu gânduri sincere”.
Nu este predica unui preot la finalul slujbei de duminică, ci cuvintele cu care își începe prim-vicepreședintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Marius Lulea, un mesaj pe rețelele de socializare.
De profesie inginer constructor, Lulea pozează în mesagerul Domnului.
Marius Lulea este prim-vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor și administrator al mai multor firme din domeniul construcțiilor, calitate în care a participat, în 2016-2020, la renovarea unui sediu al Ambasadei Rusiei.
E și scriitor. Nu doar de cărți tehnice, precum „Certificatul energetic pentru cladiri. Metodologie de calcul”, „Proiectarea construcțiilor. Instalații pentru securitatea la incendiu” sau „Proiectarea construcțiilor. Scenariul de securitate la incendiu”.
Spune că a scris și cărți istorice: „Basarabia e România”, „De ce nu iubim Rusia”, „Controverse - Mareşalul Ion V. Antonescu”, „Mari Momente din Istoria Românilor” ori „Visul unei națiuni: România Mare”.
„Dumnezeu nu ne cere să fim fără slăbiciune, ci să avem curajul să ne ridicăm iar și iar. Adevărata pierdere nu este căderea, ci rămânerea jos. Atunci când totul pare întunecat, să știi că ești cel mai aproape de lumină. Puterea vieții stă în perseverență, așa cum spune Mântuitorul”, mai îndeamnă șeful de partid atipic.
Lulea și-a dorit să stea la munca de jos: nu e în Parlament și nu a candidat la nicio rundă de alegeri, deși este considerat unul dintre stâlpii de bază ai așa-numitului conservatorism românesc.
„Dacă începi să zidești, zidește până la capăt. Dacă ridici o casă și o lași neterminată, tot ce ai muncit se risipește. Tot așa și cu sufletul nostru, dacă nu ducem până la capăt zidirea credinței, a milosteniei și a faptelor bune, am pierdut toată osteneala. Drumul mântuirii este binecuvântat, dar duce la viață. Să rămânem neclintiți în credință. Să zidim în adevăr, cu smerenie, cu milostenie și cu evlavie, pentru ca tot ceea ce facem să aibă rod veșnic”, încheie cel care ne îndeamnă la mântuire din politică.
Conform CV-ului, Lulea se declară de confesiune catolic. Din această postură, nu ezită să aducă Biserica Ortodoxă în discursul său politic.
În 2013, scria într-un editorial politic că „ortodoxia creştină românească este parte a fiinţei poporului român, tot aşa cum şi limba română reprezintă un alt element definitoriu. Cele două reprezintă baza identităţii naţionale româneşti şi orice atac asupra uneia din aceste componente reprezintă de fapt un atac asupra poporului român”.
Doisprezece ani mai târziu, în iunie 2025, spune că „Biserica Ortodoxă Română știe cel mai bine să apere spiritul român, că face asta de sute de ani”.
Mesajele lui Marius Lulea își ating ținta.
Un mesaj extraordinar de frumos și adevărat! Dumnezeu să ne binecuvânteze și să ne întărească în credință pe toți!!! Doamne ajută România! 🇹🇩♥️
Sursa: comentariu pe Facebook
Marius Lulea este doar unul dintre liderii AUR care folosesc mesajele religioase pentru a ajunge la electorat.
Politicianul a fost contactat de Europa Liberă pentru un punct de vedere, dar deocamdată nu a răspuns.
George Simion (președinte AUR), Mihai Neamțu (deputat AUR) sau Dan Tanasă (deputat AUR) au și ei frecvente referiri la religie și folosesc biserica sau preoții pentru propagarea propriilor idei politice.
Teolog: mesajul este semieretic
„Din punct de vedere teologic, mesajele transmise de Marius Lulea în postarea despre care vorbiți sunt semiretice”, spune Paul Palencsar, jurnalist și teolog, într-o analiză pentru Europa Liberă.
De ce?
„Pentru că promovează pietismul, iar pietismul este total străin de învățătura Evangheliei sau Bisericii. Clipul video nu este doar pietist, ci și naționalist, iar filetismul (idolatrizarea unei etnii/națiuni - n.r.) în secolul XIX a fost declarat erezie.”
În campania electorală și în decembrie 2024, respectiv și acum, în 2025, un vârf de lance foarte puternic al Rusiei în România au fost chiar clerici și Biserici Ortodoxe Române”Paul Palencsar, teolog-jurnalist
El descrie filmulețul propagandistic ca un „discurs hipnotic”, care se adresează unui public cu „aparat critic” slab.
„Mesajele sunt de milostenie, iubire, smerenie, dar nimeni nu spune cum se face asta. Este un discurs care se adresează unui public foarte slab pregătit intelectual. Astfel de formate își bat joc de oameni simpli, vulnerabili, pentru care Dumnezeu este singura putere rămasă”, spune el.
Palencsar leagă aceste mesaje cu „războiul hibrid dus în România de Rusia”, în care BOR și clericii ortodocși au fost un „vârf de lance puternic”.
Palencsar notează totodată că Bisericile greco-catolică și romano-catolică nu au fost implicate în astfel de demersuri, întărind aspectul geopolitic și confesional al fenomenului.
Adrian Papahagi, despre instrumentalizarea religiei: „O impostură continuă”
Profesorul universitar Adrian Papahagi, un apropiat al Bisericii Ortodoxe Române, consideră că asistăm la o transformare a mesajului creștin într-o ideologie resentimentară, care nu are nimic de-a face cu Evanghelia.
În opinia sa, instrumentalizarea este „o formă de impostură continuă”, iar Biserica Ortodoxă Română are datoria de a se delimita ferm, atât „din fidelitate față de credință, cât și pentru a-și apăra autoritatea instituțională”.
Profesorul explică de ce mesajele religioase asumate de liderii AUR sunt false.
„Mesajele religioase pure sunt, cel puțin pentru noi, creștinii, cele care vin din Evanghelie: oamenii sunt îndemnați spre dragoste, spre fraternitate universală, spre toleranță și iubire. Nu spre identitarism agresiv, nu spre agresarea aproapelui, nu spre convertiri forțate.”
„Hristos se arată ca unul care bate la ușă, nu ca unul care sparge ușa cu parul. Scrie că trebuie vizitat străinul, hrănit flămândul, îngrijit bolnavul și sprijinit prizonierul, nu că trebuie să-i respingi”, mai spune Papahagi.
Ceea ce fac acești politicieni este o manipulare grosolană: transformă o religie universală într-o ideologie identitară – și asta este, în ultimă instanță, o erezie.Adrian Papahagi
Dincolo de religie, Papahagi vorbește despre o strategie sistematică a acestui partid de a-și apropria simboluri naționale și culturale.
„L-au confiscat pe Eminescu, au confiscat tricolorul, patria, voievozii, istoria națională. Acum încearcă să confişte și Biserica. Toate acestea sunt lucruri profund respectabile – patriotism, istorie, credință – dar a le reduce la propagandă electorală este o impostură continuă”, explică Papahagi.
Profesorul de la Universitatea Babeș-Bolyai avertizează că aceste mesaje manipulează emoțiile oamenilor și se bazează pe lipsa de catehizare.
Papahagi amintește și o observație a unor intelectuali români de secol XIX, conform căreia românii ar fi atașați mai degrabă de superstiție decât de dogma evanghelică. Asta i-ar face vulnerabili la combinarea elementelor mistice, pseudo-religioase, cu apeluri creștine.
„Mesajele lor câștigă dublu. Pe de o parte, capătă autoritate prin recursul la Scriptură, la Biserică, ceea ce e o uzurpare și o impostură. Pe de altă parte, pătrund la oameni care sunt în mod autentic credincioși, dar poate nu sunt destul de catehizați și nu înțeleg fundamentele credinței.”
„Și atunci reacționează emoțional: unii sunt sensibili la teme despre familie, alții la natură, alții la Dumnezeu. În clipa aceea devin mai receptivi la mesajele manipulatorii. Este o dublă mișcare: captarea emoțiilor și impostura autorității.”
În acest context, Papahagi consideră că Biserica Ortodoxă Română trebuie să fie mai fermă, mai ales că este supusă unui atac constant de destabilizare.
El spune că sunt două moduri prin care Biserica poate fi destabilizată.
„Unul este printr-un atac exterior frontal, în care se încearcă excluderea ei din viața publică, marginalizarea ei sau prezentarea într-o lumină tot timpul scandaloasă. În loc de câteva mii de preoți credincioși, cineva găsește cinci pedofili, zece alcoolici sau 20 de securiști care transformă toată biserica într-o adunătură de imorali”, spune Papahagi.
Cel de-al doilea mod este un atac din interior, explică profesorul.
„Încercând s-o anexezi, s-o deturnezi, s-o ideologizezi. Este ceea ce au făcut acești oameni de la AUR, de exemplu, în episodul sfințirii catedralei din marginea Londrei, în plină campanie electorală, unde au dat buzna neinvitați, deși n-au contribuit cu nimic nici la construirea acelei biserici, nici la renovare.”
„S-au dus practic să paraziteze un eveniment încercând să-și anexeze biserica”, explică profesorul Papahagi.
BOR nu a transmis niciodată un mesaj tranșant în privința confiscării politice a mesajelor către enoriași.
Papahagi e de părere că ar trebui să fie mai fermă. „Această așa-zisă imparțialitate e vinovată. Biserica trebuie să fie clară, pentru că adevărul e clar”, conchide Papahagi.
Politologul Ioan Hosu: o combinație de populism, demagogie și extremism
Profesorul Ioan Hosu, specialist în comunicare politică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, identifică în discursul AUR un amestec de populism, anticorupție, demagogie și tonuri extremiste.
„Vedem în ultima perioadă două registre mari. Primul este populist – puterea politică este coruptă.
Al doilea ține de demagogie – promisiuni pe care nu le pot onora... În afara contextului parlamentar, apar incitări la violență, mesaje xenofobe, tonuri extremiste”, explică Hosu.
El atenționează cum discursul se adresează unor categorii diverse, printr-o „diviziune a muncii” în comunicare.
„Unora le revine discursul antieuropean, altora cel anti-guvernamental, altora – zona mistic-religioasă. E o comunicare 360°, care să prindă categorii diverse de public. Strategia e menținută mai ales în social media.”
Hosu avertizează că aceste mesaje exploatează vulnerabilități sociale, emoții precum frustrarea, furia și nesiguranța, în contextul reformelor fiscale și bugetare.
Deși AUR critică măsurile de austeritate, formațiunea a fost părtașă la decizii bugetare nesustenabile, iar acest discurs reparator este destinat unui „public vulnerabil, căruia i se oferă alinare fără soluții concrete”.
„Se exploatează vulnerabilități sociale, emoții precum frustrarea, furia, nesiguranța. Cu atât mai mult în contextul reformelor fiscale și bugetare, care vor afecta sute de mii, poate milioane de oameni”, explică Hosu.
Profesorul atrage atenția și asupra pericolelor de escaladare a tensiunilor sociale, ajungând la violență fizică, inclusiv prin folosirea unor teme religioase care țin de familie: „Există riscul unei treceri de la violența simbolică la cea fizică – de la tonul agresiv din online la confruntări directe în viața reală. Se întâmplă deja, inclusiv în zona domestică”.
Conform ultimului sondaj de opinie publicat joi, pe 11 septembrie, de INSCOP Research, privind intenția de vot pentru alegerile parlamentare, Alianța pentru Unirea Românilor este cotată, în acest moment, la 40,8% din preferințele românilor. Toate celelalte partide extremiste au sub pragul de intrare în legislativ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
