Rezultatele contravin tendințelor ultimilor douăzeci de ani, când multe dintre orașele reședință de județ au votat candidatul considerat de fiecare dată proeuropean.
Ploiești, Craiova și Suceava sunt trei orașe în care votul din mai 2025 le-a adus surprize atât politicienilor locali, cât și sociologilor care studiau, de mai mulți ani, datele alegerilor.
La ultimul scrutin, cel din 2019, atât Craiova, cât și Suceava au fost orașe în care a câștigat candidatul dreptei, deși ambele județe au fost dominate, atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare, de un vot pro-PSD.
Europa Liberă a analizat cu ajutorul unor intelectuali din orașele menționate cauzele schimbării de paradigmă.
În toate aceste capitale de județ, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a ocupat prima poziție în preferințele electorale.
Ploiești – vot emoțional și impactul tranziției economice
La Ploiești, capitala județului Prahova, municipiucu 176.267 de votanți, în primul tur de scurtin de la prezidențialele din mai 2025, George Simion a fost votat de 32,92% dintre alegători (28.543 de voturi), în timp ce Nicușor Dan a primit încrederea a 27,5% (23.839 de voturi) dintre alegători. Pe poziția a treia s-a situat Victor Ponta cu 16,94% din voturi (14.690). Prezența la vot în oraș a fost de 50,07 %, adică 80.469 de persoane.
Octav Negrea, doctor în istorie și angajat al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, spune că la Ploiești votul este emoțional, influențat de experiențele socioeconomice ale orașului dominat de clasa muncitoare în ultimii 30 de ani. Pierderea locurilor de muncă după 1990 (prin restructurări de personal ca urmare a privatizărilor eșuate)și eșecurile reformelor economice au generat un climat profund de nemulțumire:
„Alegerile, indiferent că sunt individuale sau de grup, sunt emoționale, nu sunt dominate de rațiune. Masele au rațiune, dar votul este eminamente emoțional, iar în Ploiești s-a votat negativ”, explică Negrea.
„Dacă plecăm din anii ’90, muncitorii au fost elementul de bază al orașului. Intelectualitatea nu era dominantă la primele alegeri, iar nemulțumirea a fost generată de lipsa locurilor de muncă și de eșecurile reformelor”, explică istoricul.
Rata șomajului în oraș, între 1990-2005 a oscilat între 5 și 12%.
Fabrici închise în Ploiești în anii 1990 - 2000:
Întreprinderea Electrocentrale
Întreprinderea de reţele electrice Ploieşti
Combinatul minier Ploieşti
Rafinăria Astra Ploieşti
Întreprinderea de prelucrare a lemnului Ploieşti
Întreprinderea de exploatare forestieră şi transport Ploieşti
Întreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail”
Întreprinderea de stofe “Dorobanţul” Ploieşti
Întreprinderea “Flacăra” Ploieşti
Întreprinderea pentru producerea nutreţurilor combinate
Mineriada din iunie 1990 a reprezentat un punct de cotitură, determinând o schimbare a orientării politice a orașului spre dreapta.
„Au generat un declic în gândirea oamenilor, mulți ploieșteni și prahoveni s-au întors către Convenția Democratică, PNL (Partidul Național Liberal) și PNȚCD (Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat), văzute ca alternative reale și de bun simț. Mulți au fost în București în acele zile, au avut copii care au plecat din cauza lor și acesta a fost motivul schimbării.”
Dezindustrializării orașului în anii 1990 i-a fost opusă o reindustrializare după 2000, prin redeschiderea de noi secții sau chiar de afaceri noi în oraș, dar ea nu a adus relaxarea așteptată.
„Oamenii au trecut prin șocul concedierilor forțate, plecarea din țară sau reorientarea către zone rurale. Frustrările sociale au persistat, alimentate de migrația tinerilor și de decalajele economice”, mai explică Negrea.
Ascensiunea lui George Simion este explicată ca o reacție la acumularea frustrărilor: „S-a ajuns să se voteze Simion după momentul Iohannis, care a venit cu o încărcătură emoțională puternică, dar a reprezentat și o picătură care a umplut paharul de frustrări și resentimente. Mulți dintre cei care au votat Iohannis, neîmpliniți în așteptări, au întors foaia”, spune istoricul Negrea.
Craiova – tranziție electorală și vot antisistem
Capitala Doljului, Craiova (236.223 de alegători pe listele permanente) este într-o zonă electorală cu tradiție roșie. La cârma orașului și a județului, în ultimii 35 de ani s-a aflat Partidul Social Democrat.
La alegerile prezidențiale din 2019, craiovenii au votat, totuși, candidatul de dreapta.
În 2025, nici Crin Antonescu, nici Nicușor Dan – amândoi considerați democrați – nu au reușit să-i convingă pe cei mai mulți dintre craioveni. Primul în opțiunile electorale ale craiovenilor a fost George Simon, cu 34% din voturi, urmat de Nicușor Dan, cu 24,4%.
Profesorul universitar speicalizat în istorie politică Mihai Ghițulescu, de la Universitatea din Craiova, e de părere că, de fapt, votul a fost unul antisistem.
„Cred că prima dată la europarlamentare (în iunie 2024 -n.r.) am avut USR câștigător pe municipiu, strict pe municipiu. Apoi, anul trecut (noiembrie 2024, alegerile prezidențiale anulate -n.r.) pe municipiu am avut Elena Lasconi pe locul întâi. Acum, la alegerile astea, dacă ne uităm la Simion plus Nicușor, deja avem aproape 50% voturi pe care le putem considera antisistem categoric.”
Ghițulescu subliniază incapacitatea partidelor tradiționale de a controla electoratul prin mașinăriile politice, în ciuda eforturilor: „Faptul că Lia Olguța Vasilescu, primărița PSD a orașului din 2020, se afișează ca susținător deschis, chiar ca potențial prim-ministru al candidatului Crin Antonescu, că are întâlniri în mijlocul Craiovei arată că a tras pentru candidatul alianței. Cu toate acestea, ea nu reușește să aducă pe municipiul Craiova mai mult de 20% cu două mașinării de partid”.
Votul antisistem este explicat de Ghițulescu ca unul împotriva stării de fapt politice actuale, care nu are, de fapt, nicio legătură cu sistemul. Mai spune că craiovenilor le plac oamenii vocali și de aici succesul primăriței Olguța Vasilescu.
În privința modului în care vor fi redistribuite voturile în al doilea tur de scrutin, Ghițulescu e de părere că nu poate fi făcută o evaluare clară.
„Nu știm exact cât în votul lui Crin Antonescu este PSD din convingere, cât este PNL din convingere și cât este mașinărie de partid. Sunt convins că Nicușor Dan o să ia toate voturile PNL din votul dat lui Crin Antonescu, dar cred că niciun alegător tradițional PSD nu votează nici cu Nicușor, nici cu Simion. Electoratul tradițional PSD este și el electorat conservator. Sunt exact oamenii care nu vor să se schimbe lucruri”, explică Ghițulescu.
Profesorul mai crede că temele internaționale precum Rusia sau NATO au un impact redus în turul al doilea.
Suceava – electorat conservator, în ciuda conducerii liberale
Timp de 20 de ani - cinci mandate - municipiul Suceava a fost condus de liberalul Ion Lungu. A pierdut fotoliul în vara lui 2024, în favoarea PSD-istului Vasile Rîmbu. La penultimele alegeri prezidențiale, cele din 2019, minicipiul Suceava a votat candidatul de dreapta, pe Klaus Iohannis, deși județul era roșu.
„Primarul Ion Lungu, deși a promis multe, a realizat puține, iar nemulțumirile au fost amplificate de faptul că noua administrație (PSD din 2024 - n.r.) a scos în evidență toate relele fostei conduceri”, explică jurnalistul și scriitorul Neculai Roșca.
El spune că, începând cu 2024, au apărut curente „suveraniste”, care, la nivel local, au fost neglijate de partidele tradiționale. „Călin Georgescu a lucrat din plin cu oamenii pe rețelele de socializare și prin biserici, adresându-se maselor de alegători. Componenta religioasă face parte adâncă din sistemul de valori al electoratului local, care este de ajuns conservator”, spune scriitorul.
Duminică, pe 4 mai, la turul 1 al alegerilor prezidențiale, la Suceava, oraș cu 98.332 de alegători pe listele permanente, George Simion a fost câștigător, cu 14.543 de voturi (33,8%), iar Nicușor Dan, cu 11.109 de voturi (25,25%), a ajuns pe locul doi.
Cifrele municipiului sunt mai mici decât media județului Suceava – câștigat cu 45,55% (124.671 de voturi) de candidatul AUR –, dar explicația, în viziunea lui Roșca, este prezența unui electorat mai școlit, specific orașului universitar. Nemulțumirile față de administrația locală anterioară au amplificat schimbarea:
„De ce a crescut susținerea pentru Simion? Pentru că oamenii au fost dezamăgiți de certurile dintre partidele aflate la guvernare, care au arătat o lipsă de unitate și rezultate concrete”
Factori suplimentari care au influențat votul includ, spune scriitorul, prezența refugiaților ucraineni și migrația.
„Prezența refugiaților a început să fie deranjantă pentru o parte a populației, iar acest lucru a influențat climatul social. La început au fost încântați, dar, în timp, entuziasmul a dispărut. Se mai adaugă faptul că o parte importantă a populației are rude plecate în străinătate, iar această contaminare din afară a influențat opțiunile electorale”, mai spune Roșca.
Nemulțumirile legate de tranziția economică, cultura politică autoritară, fragmentarea electoratului tradițional și apariția unor alternative politice neconvenționale au modelat rezultatele electorale în cele trei orașe, deși, înainte de algeri, prognozele erau altele.Niciunul dintre cei trei intelectuali din cele trei orașe nu s-a aventurat în a face o prognoză pentru al doilea tur de scrutin.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.