Prezentată pe 16 iulie, propunerea de buget pe șapte ani – ciclul bugetar obișnuit al Uniunii Europene (UE) – este doar începutul unei bătălii care va domina agenda de la Bruxelles în următoarea perioadă.
Propunerea Comisiei reprezintă o creștere de 600 de miliarde de euro față de bugetul pentru anii 2021–2027. Pentru a fi adoptată, trebuie să fie aprobată de toate cele 27 de state membre ale UE, care furnizează cea mai mare parte a fondurilor prin contribuții naționale proporționale cu venitul național brut.
Cel mai probabil, o decizie finală nu va fi luată decât în urma unor negocieri-maraton în a doua jumătate a anului 2027. Dar este puțin probabil ca bugetul să rămână la nivelul celui propus de 2.000 de miliarde de euro, iar Ucraina, politica externă și extinderea să primească sumele cerute de Comisie.
Cei mai importanți contribuabili care contribuie la bugetul comun cu sume mai mari decât cele pe care le primesc înapoi sunt în general țările din nordul UE, precum Germania, Olanda și Suedia. Acestea nu sunt deloc încântate de ideea unui buget european mai mare.
Combustibil pentru eurosceptici
Într-un context în care mai multe state membre se confruntă cu o stagnare a economiei, deficite în creștere și măsuri de austeritate, ideea extinderii bugetului UE ar putea alimenta discursul partidelor eurosceptice.
Pentru a liniști aceste țări, Comisia Europeană propune două măsuri. Prima este introducerea unor „resurse proprii” care să reducă dependența bugetului comun de contribuțiile statelor. Printre ideile avansate se numără o taxă pe tutun și impozitarea marilor companii.
Puțini cred însă că aceste măsuri vor fi implementate sau că vor avea un impact semnificativ.
A doua idee avansată de Comisie este ca o mare parte din bani să se întoarcă în statele membre sub forma sprijinului pentru fermieri, pescari și regiunile mai puțin dezvoltate – o categorie care și așa reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor bugetului.
Mai mulți bani pentru apărare
Una dintre propuneri prevede alocarea a 131 de miliarde de euro pentru apărare – o creștere de cinci ori față de nivelul actual.
Mai multe state membre, precum Danemarca și Franța, au sugerat că UE trebuie să devină un actor militar mai influent, în special în situația în care SUA și-ar putea reduce în anii următori contribuția la apărarea Europei.
Dacă această propunere nu va fi diminuată, va însemna un semnal clar privind intențiile Uniunii în domeniul apărării.
Dar ce prevede propunerea Comisiei în privința politicii externe? Acest capitol se intitulează „O Europă mai puternică în lume” și prevede cheltuieli de 200 de miliarde de euro.
Se știe câți bani sunt prevăzuți pentru Republica Moldova?
Dublă față de cea din bugetul precedent, suma acoperă de la ajutoare umanitare și misiuni externe (cum ar fi cea de monitorizare din Armenia), până la fondurile de preaderare pentru statele candidate din Balcanii de Vest, R. Moldova și Ucraina.
Doar pentru preaderare, Comisia propune 40 de miliarde de euro - o creștere față de perioada anterioară, deși nu este clar ce sumă va primi fiecare țară.
Interesant este că bugetul include o clauză de revizuire care permite ajustarea sa în cazul în care una dintre țările candidate aderă la UE în perioada 2028–2034.
State precum Albania, Muntenegru sau chiar R. Moldova ar putea deveni membre în acest interval și, astfel, ar beneficia de fonduri sporite.
Ce se întâmplă cu Ucraina?
Ucraina are o secțiune distinctă în noul buget. Deși Kievul poate accesa fonduri din cele 200 de miliarde de euro pentru ajutor umanitar și preaderare, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis un pachet separat de 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția țării devastate de război.
Pentru perioada 2024–2027, acest „instrument pentru Ucraina” însumează 50 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi garantate de toate statele membre.
Rămâne însă de văzut dacă țări precum Ungaria, care s-au arătat sceptice față de sprijinul pentru Ucraina, vor accepta propunerea Comisiei, mai ales că von der Leyen a anunțat că toate fondurile din noul buget vor fi condiționate de respectarea statului de drept.
Această condiționalitate exista într-o anumită măsură și în bugetul anterior și a permis Bruxellesului să blocheze miliarde de euro destinate Ungariei criticate pentru încălcarea regulilor UE.
Se poate însă întrevedea de pe acum că una dintre numeroasele concesii care vor trebui făcute ca bugetul să fie adoptat va fi tocmai relaxarea acestor condiții, așa încât să poată fi îmbunată Ungaria și să aprobe și ea fondurile pentru Ucraina.
Articol publicat pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.