LUKOIL a anunţat luni, 27 octombrie 2025 că intenţionează să-și vândă activele internaţionale ca urmare a sancţiunilor impuse săptămâna trecută de Statele Unite și Marea Britanie unor companii petroliere din Rusia. Firma de la Moscova a comunicat deja că „a început să analizeze oferte de la potenţiali cumpărători”.
Restricțiile impuse companiilor Rosneft și Lukoil, care furnizează aproximativ jumătate din producția zilnică de petrol a Rusiei, de 9,5 milioane de barili pe zi, reprezintă cea mai semnificativă lovitură dată de administrația Donald Trump unei industrii care este motorul economic al regimului lui Vladimir Putin, scrie Financial Times.
Conform procedurilor ce decurg din sancțiunile impuse de Statele Unite, Lukoil are la dispoziție foarte puțin timp pentru încheierea tranzacțiilor - până pe 21 noiembrie - dar și un cadru restrictiv.
Aceste constrângeri sunt de natură să influenţeze cine și cum poate cumpăra aceste active afectate de sancţiunile americane (prin Office of Foreign Assets Control — OFAC) şi britanice.
Lukoil nu a dezvăluit în comunicatul scurt publicat pe pagina de internet a companiei și ce active internaționale anume intenționează să vândă. Ce înseamnă punctual acele „its international assets” la care face referire.
Cele mai importante afaceri din afara Rusiei ale Lukoil, sunt, conform raportului financiar pe 2024, în Irak (câmp petrolier), Bulgaria, România, Olanda (rafinării), Kazahstan, Irak, Egipt - exploatări petroliere. Lukoil are peste 5.000 de stații de benzină în toată lumea.
Între 2014 și 2016, Lukoil a vândut companiei MOL lanțurile sale de benzinării din Cehia, Slovacia, Ungaria.
Un fost oficial al companiei lasă să se înțeleagă că, în ceea ce privește interesul de vânzare din acest moment, trebuie să fie vorba despre operațiunile Lukoil din Europa.
Din această perspectivă, compania ar trebui să vândă trei rafinării și aproximativ jumătate din benzinării. Faptul ar putea duce la o scădere drastică a veniturilor și profiturilor, cu aproximativ 30%, a declarat un fost director executiv al Lukoil, sub protecția anonimatului pentru Politico.eu.
În România, Lukoil administrează, prin compania elvețiană Litasco SA, o rețea de 320 de benzinării, rafinăria Petrotel Lukoil și este partener cu RomGaz în perimetrul Trident de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Lukoil a vândut o rafinărie importantă din Italia în 2023
În 2022, imediat după ce a început invazia Rusiei în Ucraina, compania rusescă a încercat să vândă din operațiunile sale din Europa. Primele sancțiuni impuse de Uniunea Europeană și alte state democratice începuseră deja să producă efecte.
Singura tranzacție reușită a fost în Italia.
Rafinăria ISAB, situată în Priolo/ Sicilia, este una dintre cele mai mari din Italia – are o capacitate de procesare de aproximativ 320.000 de barili pe zi.
Interzicerea importurilor de țiței rusesc începând cu 2022 a provocat dificultăți majore pentru rafinăria din Sicilia, care depindea exclusiv de acesta. În plus, băncile au devenit reticente în a finanța achizițiile de țiței pentru o companie legată de Rusia, ceea ce a agravat și mai mult situația, relata Reuters în aprilie 2023.
În decembrie 2022, guvernul italian a plasat rafinăria ISAB sub administrare temporară pentru a preveni oprirea completă a operațiunilor. Dar această măsură a fost luată strict pentru a proteja locurile de muncă și aprovizionarea cu combustibil.
În ianuarie 2023, Lukoil a ajuns la un acord pentru vânzarea rafinăriei ISAB unui consorțiu condus de GOI Energy, o companie italiană, cu sprijin financiar din partea traderului de mărfuri Trafigura, conform Reuters.
Acordul a fost aprobat de guvernul de la Roma sub rezerva unor condiții, inclusiv protejarea locurilor de muncă și menținerea aprovizionării cu combustibil.
Lukoil a încercat să vândă și rafinăria Neftochim de la Burgas, din Bulgaria
Și tot din cauza sancțiunilor internaționale care i-au limitat accesul la finanțări, precum și la importurile de țiței rusesc, Lukoil a încercat să vândă cea mai mare rafinărie a companiei din Europa, cea de la Burgas, din Bulgaria, pe care o deține prin compania Litasco SA.
Despre intenție s-a aflat în noiembrie 2024, după ce KazMunayGas (KMG), compania națională de petrol și gaze a Kazahstanului și acționar principal la Rompetrol, a oferit aproximativ 1 miliard de dolari pentru achiziționarea rafinăriei Lukoil Neftochim Burgas.
Kazahii nu au fost singurii ofertanți.
Compania maghiară MOL, un consorțiu format din compania națională de petrol a Azerbaidjanului (SOCAR) și holdingul turc Cengiz Holding, dar și un consorțiu qatarez-britanic ce implica companiile Oryx Global și DL Hudson și-au exprimat intenția de a cumpăra rafinăria.
În septembrie 2025, discuțiile cu consorțiul turco-azer au fost suspendate din cauza deteriorării relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia, iar alte negocieri au fost amânate.
Ce se întâmplă în România?
Anul trecut, Lukoil a încercat să vândă și operațiunile din România. A negociat cu compania maghiară MOL după cum scria, în iulie 2024, economedia.ro.
Compania MOL nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile despre o posibilă tranzacție, dar a confirmat că are planuri de extindere.
Afacerea a fost însă „descurajată puternic” de reprezentanți ai statului român, potrivit surselor Economedia.
Dacă aceasta tranzacție ar fi avut loc, guvernul maghiar ar fi ajuns să controleze atât o concesiune strategică din Marea Neagră, cât și o parte importantă din piața de rafinare din România.
Europa Liberă România a întrebat companiile KMG, OMV, OMV Petrom și MOL dacă intenționează să facă oferte de cumpărare a operațiunilor Lukoil în România. Până la publicarea acestui articol am primit răspuns doar de la compania austriacă OMV care a precizat că nu comentează acest subiect.
Ce complică vânzarea activelor Lukoil
Office of Foreign Assets Control (OFAC) este o agenție a Trezoreriei SUA care gestionează sancțiunile economice impuse de Statele Unite împotriva unor țări, companii sau persoane.
Când SUA sancționează o entitate, cum e cazul Lukoil, toate companiile americane și partenerii lor internaționali trebuie să respecte regulile OFAC.
Un potenţial cumpărător pentru Lukoil trebuie să fie capabil să respecte licenţa de „wind-down” (adică o licență temporară de închidere/lichidare a operațiunilor emisă de OFAC pentru compania afectată de sancțiuni. Aceasta permite vânzarea activelor până la o dată limită.
OFAC i-a oferit Lukoil o perioadă limitată - până la 21 noiembrie 2025 - în care:
- compania poate negocia și încheia vânzarea activelor sale internaționale,
- poate încasa bani din aceste vânzări,
- poate transfera controlul asupra activelor către cumpărători neafectați de sancțiuni.
OFAC spune că licența nu autorizează tranzacțiile interzise de Directivele 2 sau 4, ceea ce înseamnă că Lukoil poate vinde active și negocia tranzacții comerciale până la 21 noiembrie 2025, dar nu poate folosi pentru plăți bănci supuse sancțiunilor și nu poate implica Banca Centrală a Rusiei sau Ministerul de Finanțe rus în nicio operațiune financiară.
După expirarea termenului din 21 noiembrie 2025, orice tranzacție cu Lukoil ar fi ilegală pentru entitățile care trebuie să respecte legislația americană (bănci, parteneri comerciali, investitori etc.).
Cine ar putea fi potențialii cumpărători
Guvernul din Kazahstan a anunțat că analizează cum va gestiona participațiile deținute de Lukoil în diverse proiecte și ar putea lua o decizie în curând, a declarat marți președintele fondului suveran Samruk Kazyna, cel care deține KMG, conform Reuters.
El a adăugat: „Cred că vom lua o decizie în viitorul imediat, până la sfârșitul acestei săptămâni.”
Gigantul petrolier rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în Consorțiul Conductei Caspice, care transportă petrol kazah către portul rusesc Novorossiisk pentru export.
Tot ca o intenție de control al activelor Lukoil sună și declarațiile autorităților din Bulgaria.
Parlamentul Bulgariei a adoptat pe 24 octombrie o nouă legislație, care întărește controlul statului asupra vânzării activelor gigantului petrolier rus Lukoil din țară, scrie Europa Liberă Bulgaria.
Conform modificărilor aduse Legii promovării investițiilor din Bulgaria, orice tranzacție care implică subsidiarele Lukoil din Bulgaria – inclusiv cea mai mare rafinărie de petrol din țară, situată la Burgas, la Marea Neagră – va necesita acum aprobarea prealabilă a Agenției de Securitate Națională (SANS) și a Consiliului de Miniștri.
Prim-ministrul Rosen Jeliazkov a declarat pe 23 octombrie că guvernul trebuie să decidă în termen de o lună cum va proceda cu rafinăria din Burgas, care furnizează o mare parte din combustibilul Bulgariei și este considerată vitală pentru securitatea națională, scrie presa din țara vecină.
Ministrul Energiei, Jecho Stankov, a spus că Sofia are „un plan clar de acțiune” pentru a asigura aprovizionarea stabilă cu combustibil și că consumul intern este „pe deplin asigurat până la sfârșitul anului”.
„Mesajul principal de astăzi este că cetățenii bulgari trebuie să rămână calmi”, a declarat Stankov. „Combustibilul pentru consumul intern este garantat, iar statul va acționa în coordonare cu partenerii noștri europeni”, scrie Europa Liberă Bulgaria.
Teoretic, oricine ar putea cumpăra activele Lukoil, spune pentru Europa Liberă, consultantul strategic și fost ministru al Energiei Răzvan Nicolescu. „În realitate, probabil vorbim despre companii care activează deja în domeniu, dar totul depinde de prețul acestor active”, adaugă el.
Și mai există o problemă. „Cei care colaborează cu Lukoil își asumă riscuri semnificative, mai ales după măsurile implementate de guvernul american”, explică Răzvan Nicolescu.
Despre activele Lukoil din România, fostul ministru crede că oportunitatea de investiție o reprezintă exploatarea de gaz din Marea Neagră.
„Rafinăria (Petrotel n.r.) merge în pierdere de mulți ani și are indicatori de performanță slabi.
Stațiile de distribuție de carburanți, ca toate stațiile de distribuție din România, au marje bune de profitabilitate. Și mai există niște licențe de explorare a gazului din Marea Neagră, care ar trebui să intre în vigoare de la începutul anului viitor. Acolo este o oportunitate”, crede Răzvan Nicolescu.
Nu de aceeași părere este un alt fost ministru al Energiei, Sebastian Burduja. În opinia lui, Romgaz, firmă deținută de statul român, partener Lukoil în licența de exploatare Trident din Marea Neagră, deși are drept de preempțiune, nu ar trebui să preia partea rusă din afacere.
„Acolo nu sunt rezerve confirmate, sunt doar posibile. Sunt niște studii seismice făcute și înțeleg că au făcut un foraj, dar n-au găsit nimic. E un grad mare de incertitudine. Deci varianta de a prelua Romgaz tot Tridentul nu mi se pare fezabilă. Ei au deja o presiune mare pe proiectele lor Neptun Deep, Caragele, Iernut, preluare Azomureș”, spune Burduja.
Cât despre o posibilă preluare a rafinăriei Petrotel Lukoil de către statul român prin intermediul unei companii din portofoliu, Sebastian Burduja crede că e imposibilă.
„E o problemă, statul nu are expertiza de a opera o rafinărie, habar n-are să facă asta. Deci trebuie să găsească un partener, probabil internațional, că nu știu vreo firmă locală care să știe cum să opereze rafinăriile. O variantă e SOCAR (companie azeră care operează în România - n.r.), de exemplu, care e cu downstream (stații de combustibil, n. red) în țara noastră, dar nu are partea de rafinare și are (ar avea astfel n.r.) și sursa de țiței”, explică el.
Statul român are deja destule pe cap ca să se mai implice și într-o eventuală achiziție a activelor Lukoil, crede și expertul Răzvan Nicolescu.
Analiștii consultați de Financial Times sugerează că Lukoil ar putea recurge la metode alternative pentru a-și continua operațiunile, cum ar fi utilizarea flotelor de transport sub pavilion străin și a companiilor intermediare pentru a ocoli restricțiile financiare impuse de Statele Unite.
Despre compania Lukoil
Cu sediul central la Moscova, compania Lukoil e responsabilă de aproximativ 2% din producția mondială de petrol brut. Numele companiei provine de la trei orașe din vestul Siberiei - Langepas, Urai și Kogalym - unde a operat inițial.
Cea mai mare participație străină a sa este cea de 75% la câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unul dintre cele mai mari din lume. Producția acestuia a depășit 480.000 de barili pe zi în aprilie, potrivit agenției de știri ruse de stat Interfax.
Firma deține, de asemenea, instalații importante de producție și prelucrare, inclusiv rafinăria Lukoil Neftochimic Burgas din Bulgaria, cea mai mare din Balcani, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, rafinăria Petrotel din România și 45% din rafinăria Zeeland din Olanda.
În afara Europei, Lukoil deține participații în terminale petroliere, lanțuri de distribuție a combustibililor și proiecte de explorare și producție în Asia Centrală, Africa și America Latină.
Operațiunile din Europa ale Lukoil sunt desfășurate prin intermediul filialei Litasco SA din Elveția, care intră și ea în regimul sancțiunilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
